Șoseaua cu lumini
Pe drumul care duce de la Gura Diham spre Bușteni există o porțiune mărginită de pădure, unde automobiliștii accelerează mereu mașinile, pentru a trece cât mai repede de acel loc. Seara, pe această porțiune aflată pe partea dreaptă a șoselei, mulți dintre cei care parcurg acest drum afirmă că sunt urmăriți dintre copaci de niște lumini stranii. Cei mai îndrăzneți au oprit mașinile, s-au înarmat cu lanterne și s-au apropiat de pădure, pentru a vedea ce este acolo, dar n-au descoperit nimic, deși luminile stranii sunt însoțite adesea de sunete, de parcă ar fi cineva în pădure.
Dar luminile stranii nu sunt singura anomalie din zonă. Pornind din Bușteni pe anumite trasee montane, se poate ajunge la "Piatra de mormânt”, la "locul de adunare al piticilor” sau "la capul de dinozaur”. Piatra de mormânt este o piatră groasă, dreptunghiulară, similară cu lespezile care acopereau sarcofagele din trecut. După atingerea pietrei, mulți oameni (în special femei) se simt rău, acele busolelor puse pe piatră se mișcă în derivă fără a mai indica nordul, iar aparatura electrică nu mai funcționează, deși după îndepărtarea de piatră își reia funcțiile normale. Locul de adunare al piticilor este format dintr-un număr de scaune de piatră foarte mici, amplasate în cerc, ce par destinate unor ființe de statură foarte mică. Cât despre capul de dinozaur, este evitat de către toți ciobanii care își duc turmele la păscut, pe motivul că acesta își cere jertfa, și de câte ori un păstor își duce oile pe acolo, câteva din ele mor la scurt timp.
Castelul cu fantome
Pe o listă a amatorilor de senzații tari, Castelul Cantacuzino figurează printre locurile bântuite ale României. Numeroși turiști care au făcut fotografii în interiorul lui sau pe domeniul acestuia au surprins în poze niște formațiuni globulare luminoase. Castelul este cunoscut pentru istoria tumultuoasă a familiei Cantacuzino și pentru numeroșii membri ai acesteia care au murit în condiții violente, unii chiar decapitați. În paranormal, formațiunile globulare se numesc "orbi”. Un orb este autentic dacă emite lumină proprie, dacă are o formă perfect sferică, dacă are o traiectorie clară de zbor și dacă în fața aparatului de fotografiat nu există surse de lumină care prin expunere ar putea produce în poză anomalii de tip orb.
Întâmplarea care va fi relatată în cele ce urmează a avut loc în anul 2010, pe data de 15 august, zi în care creștinii ortodocși celebrează Adormirea Maicii Domnului. Unele credințe populare spun despre femeile care poartă numele de Maria că nu este bine să își sărbătorească cu prea mult fast ziua numelui la această dată, ținând cont că această zi comemorează moartea Fecioarei Maria.
Cu câteva zile înainte de 15 august, două femei, una dintre ele purtând numele de Maria, au hotărât să plece la Bușteni, pentru a petrece acolo sfârșitul de săptămână și pentru a sărbători ziua onomastică. Ajunse în stațiune, au fost cazate într-o casă despre care aveau să afle ulterior că fusese construită pe fostul domeniu al castelului familiei Cantacuzino. Curioase să vadă clădirea, care fusese introdusă în circuitul turistic, au pornit spre ea în dimineața zilei de 15 august.
Iată relatarea Mariei: "Dimineața însorită nu a dat nici un indiciu cu privire la posibile incidente neplăcute. Ajunse la castel, am așteptat cu răbdare să se strângă întreg grupul de turiști și, când ghida a venit, aceasta ne-a povestit printre altele despre morțile subite și violente pe care le-au suferit numeroși membri ai familiei Cantacuzino. Fără să ne concentrăm prea mult pe acest aspect, împreună cu întreg grupul, am însoțit ghida în vizita propriu-zisă a castelului. Doamna a continuat cu explicațiile referitoare la istoria și arhitectura castelului, construit în stil brâncovenesc, asemănător cu cel al castelului Mogoșoaia. Amabilă, ghida a invitat apoi pe toți vizitatorii să facă poze după pofta inimii, deocamdată la castel neexistând taxă pentru pozat. La fel ca ceilalți turiști, prietena cu care plecasem din București a urmat îndemnul și a început să facă poze cu un aparat foto digital. Când am intrat în una din camerele principale ale castelului am fost copleșite amândouă de un sentiment de liniște desăvârșită. Apoi, pline de surprindere, am observat că în prima poză făcută aici a apărut sau, mai bine zis, "s-a arătat” o sferă luminoasă, cu tentă ușor albăstruie. După terminarea vizitei, ne-am hotărât să o întrebăm pe doamna care ne fusese ghid despre posibile bântuiri sau fenomene inexplicabile care ar fi avut loc între zidurile castelului. Doamna a răspuns că nu cunoaște nici o poveste în acest sens și glumind, ne-a spus că dânsa chiar s-ar bucura dacă ar fi să întâlnească fantomele Cantacuzinilor, deoarece ar avea șansa să le pună câteva întrebări. Cu aceste cuvinte, ne-am încheiat vizita la castel și ne-am întors la casa în care stăteam, casă aflată, după cum am mai spus, pe fostul domeniu al castelului”.
O altă "pădure Baciu”?
Peripețiile nu s-au încheiat cu globul luminos surprins în poza făcută la castel. Maria D. povestește în continuare: "Acasă, am mai stat ceva vreme de vorbă, apoi, deși nu ne era somn, am hotărât să stingem lumina, în speranța că vom reuși să adormim. Somnul nu venea însă așa de ușor, așa că am petrecut multă vreme vorbind, până când ceasul a arătat ora trei dimineața. Atunci, de undeva din dreptul geamului acoperit de draperie, s-a auzit foarte tare și foarte clar un urlet ca de animal care, încetul cu încetul, s-a transformat într-un urlet de copil. Sunetul a durat destul de puțin, dar intensitatea sa a fost pur și simplu stranie, el fiind foarte puternic, ca și cum ar fi fost amplificat. Înfricoșate, am lăsat aprinsă o veioză ca să lumineze camera pe toată durata nopții. Când, într-un final, am adormit, curentul electric a căzut în toată zona. Dimineața, veioza nu mai lumina și am aflat de la vecini ce se întâmplase. În acea zi, eu am insistat să mergem la o biserică din centrul orașului, dar cum curentul era căzut, trebuia așteptat electricianul care avea să vină să remedieze problema. Între timp, ne-am hotărât să comandăm pizza, pentru a putea pleca apoi repede la biserică. Electricianul a venit și a remediat problema, dar, din acel moment, au început o serie de evenimente care parcă erau menite să ne împiedice să ajungem la biserică. Compania de pizza la domiciliu nu avea mașină de livrări în acea dimineață, așa că pizza comandată a fost trimisă cu taxiul, dar a ajuns la altă adresă. A trebuit să așteptăm mai mult de o oră până a sosit și am mâncat, după care prietenei mele i s-a făcut foarte rău, din senin. Starea de rău a durat și ea în jur de o oră, după care am plecat în sfârșit la biserică. Ajunse acolo, eu am vorbit cu un preot care a rostit o rugăciune specială și apoi, amândouă, am aprins câte o lumânare. Am intrat apoi într-un magazin, să cumpărăm niște bețișoare parfumate, știind că mirosurile puternice alungă spiritele rele. Noaptea atât de agitată ne înfricoșase pe amândouă. Imediat după aceasta, prietenei mele i s-a făcut iar rău și a trebuit să ne întoarcem cât mai repede acasă cu taxiul. Ajunse la vilă, amica mea, deși încă se mai simțea rău, a aprins trei bețișoare parfumate din cele cumpărate anterior și a început să răspândească mirosul acestora prin casă. Imediat după ce a terminat, starea de rău a dispărut la fel de subit cum a venit. Din acel moment, nu s-a mai întâmplat nimic straniu și amândouă ne-am putut bucura liniștite de ultimele zile ale șederii noastre în Bușteni. La câteva zile după întoarcerea în București, am primit un telefon de la amica mea, care mi-a spus că a scos toate pozele din aparatul foto și că într-o altă fotografie făcută din grădina Castelului Cantacuzino mai apărea ceva inexplicabil. Este vorba despre o poză care surprinde panorama orașului Bușteni, cu munții acoperiți de pădure pe fundal. În fața munților, deasupra brazilor care îi acopereau, se vedea clar o siluetă neagră, cu o formă sinistră, care plutea. Intrigată, prietena mea a trimis poza unui specialist care a spus că nu poate fi vorba de vreo pasăre sau de vreo murdărie aflată pe lentila aparatului. A mai spus că șansele sunt foarte mari ca poza să fi surprins o manifestare paranormală autentică”.
În ce privește sferele luminoase care apar în fotografii, există mai multe teorii cu privire la originea lor. Cea mai populară dintre ele afirmă că aceste sfere luminoase sunt forme prin care diverse spirite și entități se manifestă pentru a-și face cunoscută prezența.
La relatarea anterioară, Maria D. adaugă: "Pe strada Gheorghe Doja din Bușteni, în capătul opus Castelului Cantacuzino, există un teren cu un mic deal care duce pe muntele acoperit de copaci. În această zonă se petrec numeroase fenomene inexplicabile. În luna septembrie a anului 2012, am avut ocazia să merg de câteva ori pe acolo și să fac mai multe poze. În multe dintre ele au apărut sfere luminoase care pluteau deasupra terenului sau printre copaci. În plus, în două dintre ele au apărut niște lumini inexplicabile, care pluteau printre copaci în locuri unde cu ochiul liber văzusem clar că nu era nimic. În fața obiectivului aparatului foto nu exista nimic care să se reflecte sau care să genereze lumină”. Acest fenomen a fost raportat de mulți turiști și localnici, care susțin că în anumite zone din Bușteni sunt urmăriți de lumini ciudate, fără sursă vizibilă. În alte cazuri, aceste lumini nu pot fi văzute cu ochiul liber, dar apar în poze plutind deasupra sau printre copaci. Fenomenul este similar cu mărturiile celor care au vizitat pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj unde, de asemenea, au apărut astfel de lumini plutitoare în poze.
Fisura Albastră
O altă ciudățenie despre care se vorbește mult în zona Bucegilor sunt portalurile. Au fost destule cazuri în care turiști aflați în Valea Urlătorii au declarat că au întâlnit oameni complet dezorientați, care fie nu știau deloc unde se află, fie credeau că se află în alte locuri. Bușteniul e plin de povești despre existența unor portaluri care leagă Valea Urlătorii de Valea Albă sau de Valea Cerbului.
Alte apariții și portaluri au fost raportate în zona cunoscută sub denumirea de Fisura Albastră. Vârful Caraiman și Vârful Coștila nu sunt unite, între ele existând această vale strâmtă, care este cunoscută pentru fenomenele paranormale care se petrec în ea. Dar, probabil, unul dintre cele mai periculoase fenomene paranormale din zona Bucegilor este cărarea ireală. Dacă se merge pe Valea Comorii și se urcă pe Jepii Mici, se poate ajunge în zona unde se petrece un alt fenomen ciudat. Este vorba de o cărare care nu există în realitate, dar care, uneori, în anumite condiții, se formează apărând paralel cu cărarea adevărată. Această cărare ireală este mică, ea măsurând în jur de aproximativ 20 de centimetri, și toți cei care părăsesc cărarea adevărată și ajung să meargă pe cea ireală mor sau dispar pentru totdeauna.
Pe vârfurile Bucegilor au fost înregistrate nivele mari ale radiațiilor care nu au putut fi explicate. În partea de est a masivului Bucegi, se află zona numită Șapte Izvoare. În urma cercetărilor făcute pe probe de apă recoltate de aici, s-a dovedit că încărcătura de bacterii este zero, lucru unic pe glob. Locul se numește "Zona nemuririi”, iar legendele vorbesc despre un sistem de tuneluri subterane, care circulă pe sub munți. Cine să creadă că un loc turistic așa de popular ca Bușteniul e, totodată, așa de... paranormal.