Înapoi la temele esențiale

Ciprian Rus
Au fost de ajuns câteva zile de con­cediu ale lui Crin Antonescu, o plecare în stră­inătate a lui Victor Ponta și tă­cerea lui Tra­ian Băsescu, după revenirea la bi­roul sigilat de la Cotroceni pen­tru ca temele esen­țiale care ar tre­bui să preocupe societatea ro­mâ­nească să înceapă să iasă din nou, timid, la supra­față.

Câteva dintre ele ne lasă să în­țelegem care e viziunea economică a guver­nului USL, altele ne pot da in­dicii despre jocu­rile care se fac în vederea alegerilor generale, pro­gra­mate pentru 9 decembrie 2012.

Frână pentru investiții

Rectificarea bugetară realizată de Exe­cutiv la sfârșitul lui august arată, în pre­mieră, liniile după care USL are de gând să guverneze Ro­mânia până la alegerile din decembrie și, dacă va fi cazul, și din 2013 încolo. Înclinația spre stân­ga este evidentă. Constrâns de încadrarea într-un deficit bugetar negociat cu FMI, ca și de onorarea promisiunilor față de bugetari, Gu­ver­nul Ponta s-a văzut obligat să taie în carne vie în bugetele ministerelor cu rol esențial în sus­ținerea unor proiecte de investiții. Trans­por­turile, Infrastructura, Dezvoltarea Regională, Tu­rismul și Mediul au fost printre cele mai afec­tate. Asta se traduce prin mai puține drumuri noi și prin înceti­nirea sau oprirea unor proiecte pre­cum cel al Magistralei de Metrou Drumul Ta­berei - Universitate. Cum era de așteptat, nu exis­tă soluții miraculoase pentru ieșirea din criză, iar sumele cheltuite cu creșterea salariilor bugetarilor se regăsesc, cu minus, în proiecte ca­re generau locuri de muncă în zona infra­struc­tu­rii. Ce câștigăm într-un buzunar pierdem în ce­lă­lalt!

Cu ochii pe Bruxelles

Mai importantă însă pentru România decât rec­tificarea de buget de la București este nego­cierea dură care are loc la Bruxelles în aceste zile și care vizează bugetul Uniunii Europene pentru 2014-2020. E esențial ca România, cu o poziție șubrezită vizibil în ultima vreme în relația cu partenerii săi externi, să poată să-și susțină energic interesele, și anume menținerea unor alocări importante pentru domeniul Agri­culturii (interes strategic pentru o țară cu forța agrară a României), respectiv menținerea sau chiar o ușoară creștere a fondurilor neram­bur­sabile alocate țării noastre. Sunt șanse să ob­ținem 40-47 de miliarde de euro, față de 35 de miliarde cât am avut în precedentul proiect de buget, cu condiția să nu ni se impute rata foarte slabă de absorbție din momentul de față.

Testul din noiembrie

Discuții la cel mai înalt nivel pe tema viito­rului buget al Uniunii vor avea loc la Bruxelles pe 22 și 23 noiembrie. Vestea bună este că liderii de la București par să fi depășit de aceas­tă dată episodul penibil de la trecutul Consiliu, când premierul Victor Ponta i-a luat locul preșe­din­telui Traian Băsescu, în ciuda unei decizii contrare în acest sens a Curții Constitu­ționale. Președintele Băsescu va fi cel care va reprezenta România, a anunțat recent ministrul de Externe Titus Corlățean. Decizia lui Ponta e o recunoaș­tere simbolică a înfrângerii suferite în scandalul Referendumului, dar și un semnal că tabăra moderată a PSD este tot mai puțin dispusă să răspundă la temele belicoase de pe agenda lui Dan Voiculescu și Crin Antonescu. Tocmai de aceea, Consiliul de la finele lui no­iem­brie va fi, deopotrivă, o șansă pentru aștep­tata coabitare din­tre Băsescu și Ponta, dar și un test al coe­ziunii USL la puțin timp înainte de alegerile din decembrie.