Dacă pentru majoritatea oamenilor, lunile iulie și august sunt luni de vacanță și de relaxare, pentru muzicieni, vârful de sezon înseamnă turnee și multă muncă. La mijloc de iulie, trupa Sarmalele reci susținea un concert în București, o săptămână mai târziu era prezentă la festivalul berii de la Șanțul Cetății, Oradea, pe 3 august formația urca pe scena festivalului "Folk You” de la Vama Veche, pentru ca trei zile mai târziu, să se fotografieze făcând baie în Timiș, după un concert. Moment ideal pentru un interviu.
Energia vine "de sus”
- Pe vremea asta toridă, mai are chef cineva de "Sarmale reci” - o mâncare pentru sezonul de iarnă?
- Se pare că da! În vara aceasta, chiar suntem foarte activi și batem țara în lung și-n lat, cu concerte, de la Oradea până la Deta, de la Vama Veche la Târgu Mureș...
- Cum v-ați ales numele?
- E o poveste veche..., cred că este a milioana oară când ni se pune această întrebare și e greu să nu-ți pierzi răbdarea și să răspunzi politicos din nou și din nou... Pe scurt: chestie de inspirație! Nu?!
- Sunt mai bine de 18 ani de când cânți în aceeași formație. Cum reușești să stai de atâta timp alături de aceiași oameni, fără să te plictisești?
- Din păcate, în toți acești 19 ani nu am rămas cu toți membrii inițiali. Dintre fondatori, doar textierul, Florin Dumitrescu, și colegul meu chitarist, Emil Viciu, mai sunt în această barcă. Pe drum s-au pierdut (i-am numărat într-o zi!) - 25 de membri... Dar muzica ne adună, și chiar dacă avem concepții despre viață ușor diferite și atitudini uneori altfel nuanțate, totuși, în muzică, trebuie să fim împreună. Ceea ce ne și reușește, din ce în ce mai bine! Și asta se vede și se aude mai ales pe scenă!
- Cum îți alimentezi energia, ca s-o iei mereu de la început?
- Singura sursă de energie adevărată este spiritul - spiritul uman propriu, susținut de lumea spirituală. Doar că îți ia ceva vreme să-ți dai seama de acest lucru, iar toate bibliotecile lumii sunt pline de lucrări științifice, literare, artistice, care încearcă să confirme sau să infirme acest lucru. Desigur, ceea ce am spus mai sus sună cam abstract. Așa că, mai concret, îmi realimentez energia printr-o gândire activă, prin mișcare, prin alimentație sănătoasă și morală, prin odihnă de calitate, prin activități de timp liber cu sens.
- În afară de muzică, ce mai cuprinde viața ta? De unde îți tragi echilibrul? În ce valori crezi?
- Cred în sensul evoluției omului și a Pământului. Cred că în subteran, pe nesimțite și neauzite, prin teoria Big Bang-ului, ni s-a băgat în cap că toată existența nu are nici o finalitate. Iar acest lucru ne seacă de forțe și de dorința reală de a trăi, ne descurajează și ne paralizează. Și astfel, mulți oameni nu mai simt nici o chemare să contribuie la mersul mai departe al lumii. Cred în iubire și recunoștință pentru tot ceea ce primesc, ce am primit și voi primi, ceea ce nu poate veni decât de la lumea divină, chiar dacă se manifestă prin oameni deosebiți, care apar în biografia mea, în diversele etape ale vieții.
Amintiri fără nostalgii
- Ești ardelean, născut în București, dar crescut mai mult la Viștea, locul de obârșie al tatălui tău. Mai mergi acolo din când în când? Ți-e dor de lumea așezată a copilăriei? Nu găsești că e o diferență prea mare de stil și de ritm de viață, față de București?
- Este o diferență destul de mare de stil de viață și o distanță destul de mare care mă desparte de acele locuri. Din păcate, însă, nu atât distanța în kilometri, cât mai degrabă evenimentele vieții mele tumultuoase mă țin departe de acele locuri. Însă măcar o dată, de două ori pe an, ajung pe acolo, fac o vizită scurtă rudelor, schimb câteva cuvinte cu prietenii din copilărie. Nu sunt un nostalgic, deși înțeleg că mass-media, literatura și industria cinematografică cultivă în oameni, azi, tocmai o imagine idealizantă, senzuală, egoistă a copilăriei, ca unică perioadă frumoasă a vieții unui om. Pentru noi, este important să prețuim fiecare moment actual al vieții noastre, să înțelegem etapele vieții actuale, legitățile prezente în fiecare septenal, adică în fiecare perioadă de câte șapte ani din viața noastră, cu necesitățile ei, cu provocările și temele ei. Am avut o copilărie frumoasă, plină de daruri, dar și dificilă uneori, alteori frustrantă, și încerc să trag din perspectiva de azi, ca adult, concluziile necesare, ca să pot merge mai departe.
- Într-un interviu spuneai cândva că ești vegetarian. Duci un stil de viață naturist?
- Treptat, încep să cred din ce în ce mai mult că nu ceea ce îți intră pe gură te face mai moral, ci ceea ce îți iese pe gură. Cu asta vreau să spun și că vegetarianismul nu este un scop în sine și că fiind vegetarian nu devii automat și mai bun sau mai corect! Însă, într-adevăr, chiar de dinainte de intrarea în grupul Sarmalele Reci, am devenit vegetarian și sunt și în prezent. Sunt convins că este mai sănătos și mai just ca omul să nu mănânce carnea vietăților din regnul animal și cred și simt cu putere că animalele ne sunt tovarăși și prieteni, deci: să nu ne chinuim prietenii, ca apoi să-i mâncăm! Nu știu dacă stilul de viață pe care-l duc se poate numi naturist, însă, într-adevăr, îmi place să petrec mult timp în natură. Orice vacanță sau orice moment liber încerc să-l petrec undeva unde nu este aglomerație, zgomot, poluare. În rutina cotidiană, încerc să creez ritmuri sănătoase și caut să folosesc produse de uz curent ecologice - de exemplu, pastă de dinți, sau detergenți sau jucăriile copilului etc.
- Dar inima ta ce fel de viață duce, o ții și pe ea la regim?
- Dacă credeți că tot ceea ce am spus mai sus se numește regim, vă înșelați. Prin regim, înțeleg că vreți să spuneți "să te privezi de toate plăcerile, ca să fii sănătos...”. Eu cred că una dintre cele mai mari plăceri este să fii echilibrat, sănătos, prezent spiritual, să poți să fii conștient de lume și de oameni și să ai resurse să-ți pese de ei. Să poți să iubești, nu numai egoist, pe cineva anume, ci chiar omenirea întreagă, în ansamblul său, în măsura în care ea încape în inima ta. Iar în ce privește răspunsul pe care probabil îl vizați, referitor la viața mea sentimentală: dacă trăiești măcar puțin din cele spuse mai sus, atunci și pe acea persoană unică, ce face parte din viața ta, o poți iubi cu adevărat, nu numai pentru că e femeie, ci pentru că este un om cu anumite calități reale și, mai ales, potențiale, care în viețile următoare vor crește și vor deveni din ce în ce mai aievea.
- Vine toamna... Ți-ai făcut deja planuri? Pregătești vreun proiect nou cu trupa?
- Una dintre marile bucurii ale acestui an este noul nostru album, Haos.ro, pe care l-am lansat în luna mai. Intenționăm ca din toamnă să pornim într-un turneu național de promovare a lui. Abia așteptăm.