Medicamentul care vine din cer
Terapia prin lumină sau, altfel spus, fototerapia, constă în folosirea luminii naturale sau artificiale pentru tratarea diferitelor boli. Încă foarte puțin cunoscută publicului larg, această metodă de tratament are o vârstă cu adevărat venerabilă, în Persia, India și China ea fiind cunoscută și folosită încă de acum 3000 de ani. Pe continentul european, terapia prin lumină a fost pentru prima oară utilizată în urmă cu două milenii, de către părintele medicinii moderne, Hipocrat, care a și inclus-o în tratatele sale. Apoi, în Evul Mediu, fototerapia a căzut în dizgrație, singurii care o mai foloseau fiind alchimiștii, care considerau lumina solară unul din principalele mijloace de transformare a materiei vii, dar și de însănătoșire a organismului uman. În medicina modernă, calitățile vindecătoare ale luminii au fost pentru prima oară studiate și demonstrate de către medicul Niels Finsen, care a tratat cu succes, cu ajutorul razelor solare, bolile de piele, primind în anul 1903, pentru cercetările sale, premiul Nobel pentru medicină. De altfel, doctorul Finsen este considerat părintele fototerapiei moderne, studiile lui fiind preluate și dezvoltate de către numeroase colective de cercetători. Totuși, adevărata consacrare a terapiei cu lumină s-a petrecut în ultimele două decenii, odată cu dezvoltarea electronicii și a tehnologiilor moderne de diagnostic medical. În momentul de față, pe lângă terapia cu radiație solară, care rămâne cea mai puternică și mai bine studiată, există alte câteva zeci de metode de tratament cu lumină, care folosesc lasere, lămpi cu ultraviolete, generatoare de lumină liniar-polarizată, generatoare de infraroșii, așa-numitele "camere luminoase” etc. Toate aceste dispozitive, unele cu efecte vindecătoare remarcabile, se străduiesc să imite ceea ce soarele reușește să facă de miliarde de ani: să vindece și să aline suferințele oamenilor.
Ce se întâmplă atunci când suntem privați de lumină?
Privarea de lumină a fost o reală problemă de sănătate în Evul Mediu și la începuturile industrializării, când oamenii trăiau în încăperi insalubre și fără ferestre, când aveau o teamă superstițioasă față de soare și de apă, fiind victime sigure ale infecțiilor și ale carențelor de vitamine. Ei bine, în zilele noastre, istoria se repetă. Generații întregi de copii și adulți fug sistematic de lumina soarelui, petrecându-și timpul în fața televizoarelor sau a monitoarelor calculatoarelor, în mașini, fabrici sau birouri, departe de lumină și de soare. Or, petrecerea unei perioade de timp prea lungi în casă, lucrul în lumină artificială, scăderea perioadei de lumină odată cu venirea toamnei, toate astea produc dezechilibre profunde în psihicul și în organismul uman. Glanda pineală, localizată în spatele ochilor, este stimulată și reglată de către lumina naturală, în absența acesteia ea fiind "derutată” și producând dezechilibre majore, cum ar fi tulburările de somn, meteosensibilitatea, depresia, dar și boli fizice, cum ar fi cele auto-imune. Privată de lumină, pielea nu mai produce vitamina D, atât de necesară rezistenței oaselor, dar și imunității sau glandelor implicate în procesul procreării. În fine, lumina insuficientă produce oboseală oculară, diminuează tonusul fizic, favorizează apariția anemiei și a tulburărilor de creștere la copii.
Incomparabilul soare
Mai întâi de toate, trebuie spus că organismul uman este genetic programat, în milenii de evoluție, să interacționeze cu radiația solară. Ca atare, lumina soarelui are o influență decisivă asupra stării noastre de sănătate, dar și asupra stării noastre emoționale, incomparabil mai puternică față de lumina artificială. Aceste lucruri au fost demonstrate încă din anii '60, de către doctorul în biologie John Ott, care a dezvoltat o nouă ramură științifică, numită fotobiologie. Conform studiilor sale, corpul nostru este cel mai receptiv la lumina soarelui, care conține un spectru foarte larg de radiații, numit și "spectru complet”, imposibil de reprodus chiar și de către cele mai performante aparate. Apoi, lumina soarelui este de aproximativ o sută de ori mai puternică decât cea artificială, folosită de obicei în încăperile în care locuim și muncim, de unde și o diferență semnificativă a efectelor sale asupra organismului. Lumina solară este supusă schimbării ritmului zilnic și anual, ca atare, intensitatea luminii naturale modificându-se permanent, în timp ce lumina artificială este o lumină constantă, monotonă. Toate studiile arată că lumina zilei este cea la care avem cea mai bună acuitate vizuală, cea mai bună capacitate de concentrare și cea mai bună productivitate la locul de muncă. De fapt, toate organismele, inclusiv cel uman, s-au obișnuit de-a lungul evoluției cu spectrul de radiații natural și cu schimbarea ritmică a luminii și de aceea, în cazul iluminării exclusiv artificiale, organismul intră într-o stare de stres, iar în sânge se modifică anumite valori ale hormonilor, apare un deficit de vitamine și minerale, crește nivelul colesterolului etc.
Cum se "administrează” lumina naturală
Expunerea la lumină are eficiență maximă dimineața, în primele ore de după trezire. Cea mai simplă metodă este statul în aer liber, timp de minimum 20 de minute, în fiecare zi, privind cerul (nu direct soarele). Dacă este rece și nu putem face plajă, putem expune la lumină doar fața, gâtul și brațele până la coate, iar efectele vor fi resimțite din plin. Și când sunt nori, soarele tot transmite întregul spectru de lumină de care are nevoie organismul nostru, e drept, în cantități mai mici. Regula generală este ca expunerea la soare să fie cu atât mai îndelungată, cu cât tenul nostru este mai închis la culoare. Studiile arată că o persoană blondă, cu tenul foarte deschis, va produce, în 10 minute, aceeași cantitate de vitamina D și de hormoni, ca o persoană cu tenul foarte închis la culoare în 60 de minute(!). În schimb, persoanele cu tenul deschis au o rezistență foarte scăzută la razele ultraviolete și se pot arde foarte ușor la expunerea prelungită. Expunerea la soare se va face doar în aer liber, deoarece unele radiații foarte utile organismului nu pot traversa geamurile de sticlă.
Boli care se vindecă prin expunere la lumină
* Psoriazisul - expunerea pielii la soare are efecte extrem de puternice asupra acestei afecțiuni. Cercetătorii au remarcat faptul că o parte din spectrul emis de soare, mai exact ultravioletele, vindecă această boală, altfel atât de greu de tratat. Pielea se expune la soare măcar 20 de minute pe zi, radiațiile ultraviolete având un efect antiinflamator și imunosupresor, reducând în timp dimensiunea leziunilor, până la dispariția lor totală. Este important însă ca expunerea la soare să nu fie de foarte lungă durată, ci mai degrabă pe perioade scurte, dar zilnic.
* Vitiligo - aproximativ 1% din populație suferă de această tulburare de pigmentare a pielii, care este extrem de inestetică, iar cauzele sale sunt în continuare prea puțin cunoscute. Cert este deocamdată că pielea expusă la ultravioletele naturale tinde, în timp, să revină la pigmentația inițială. Cea mai bună perioadă pentru terapia cu radiație solară este toamna, când lumina este mai puțin intensă, iar pielea nu este lezată de ultraviolete foarte puternice.
* Acnee - studii făcute în anul 2003, în Israel și Statele Unite, au dovedit pentru prima oară faptul că lumina soarelui vindecă sau măcar ameliorează acneea, în peste 60% din cazuri. Acțiunea soarelui este extrem de complexă în această afecțiune, ultravioletele distrugând bacteriile de la nivelul pielii și având acțiune antiinflamatoare, iar radiațiile din spectrul vizibil ajutând la reechilibrarea hormonală. Efectul este de lungă durată, deoarece pielea, activată de lumina soarelui, începe să elibereze ea însăși niște substanțe care distrug bacteriile și vindecă leziunile acneice.
* Insomnia - o baie zilnică de lumină puternică, la amiază, are darul de a regla ceasul nostru biologic, care controlează somnul și trezirea. În timpul băii de lumină, care va dura măcar 30 de minute, este important să privim cerul (nu direct soarele), așa încât ochii noștri să primească maximum de lumină, dar fară a fi lezați. Lumina puternică a amiezii este necesară pentru menținerea ritmului circadian al organismului (ritm biologic intern, cu o durată de circa 24 ore), care controlează numeroase funcții, de la nivelul de hormoni până la ciclul de trezire - culcare. Persoanele care seara și noaptea nu au somn, fiind foarte active, iar dimineața se trezesc foarte greu, este foarte posibil să aibă o expunere prea redusă la lumina puternică din timpul zilei. În schimb, băile sistematice de lumină le vor ajuta organismul să intre spontan într-un ritm de viață sănătos, eliminând insomniile și îmbunătățindu-le somnul și relaxarea.
* Meteosensibilitatea - terapia cu lumină ameliorează simptomele în aproximativ 3 din 4 cazuri de meteosensibilitate. Expunerea zilnică la lumina puternică de toamnă, care nu este însoțită de temperaturi excesiv de ridicate, determină o reglare spontană a sistemului nervos. Astfel, sensibilitatea excesivă la câmpurile de presiune joasă, la vânt, la nebulozitatea atmosferică dispare treptat. Mulți oameni încep să se simtă mai bine după câteva zile de băi de lumină, dar simptomele reapar de regulă dacă terapia este întreruptă. De aceea, trebuie ca măcar o dată la 2-3 zile să vă faceți timp să priviți cerul amiezii, fie el și acoperit de nori, așa încât să beneficiați de efectele reglatoare nervoase ale luminii.
* Depresia - tratamentul implică același demers de a privi cerul. Nu trebuie să vă uitați în nici un caz direct la soare (va produce leziuni care pot duce la orbire), dar trebuie să aveți capul și corpul orientate astfel încât lumina să poată să vă pătrundă în ochi. Lumina este transformată de către ochi în impulsuri electrice, care călătoresc prin nervul optic până la creier, care va elibera serotonină și alți "mesageri chimici” responsabili cu schimbarea stărilor de spirit. Cercetătorii afirmă că, practic, atunci când lumina strălucitoare ajunge la ochi, ea are efecte similare administrării medicamentelor antidepresive, producând modificări în activitatea chimică din anumite zone ale creierului. Nenumărate studii medicale, făcute începând cu anii '90, demonstrează efectul benefic al luminii în cazul diferitelor forme de depresie. S-au remarcat ameliorări semnificative ale simptomelor, nu doar în depresiile ușoare sau sezoniere, ci și în tulburările depresive majore, care nu țin de sezonalitate, în depresia post-partum (după naștere), în depresiile bipolare.
* Ateroscleroză - sub acțiunea razelor solare, s-a constatat o scădere a valorilor colesterolului și o încetinire a proceselor de oxidare a acestuia pe artere. Se pare că în interacțiune cu lumina solară, pielea transformă colesterolul în vitamina D, scoțându-l din fluxul sanguin. Apoi, în condițiile unei alimentații curate, fără carne și produse excesiv rafinate, pielea pune în circulație sub acțiunea razelor solare substanțe cu efect antioxidant, care vor împiedica formarea ateroamelor și îngroșarea arterelor.
* Artroză, spondilita anchilozantă - atunci când radiațiile luminoase și ultraviolete ale soarelui ajung în contact cu pielea, anumite celule fotosensibile de la nivelul epidermei transmit mesaje creierului pentru a produce așa-numitele "substanțe anti-durere”, niște calmante naturale, care reduc inflamația și durerea la nivelul articulațiilor și al coloanei vertebrale. Mai mult, se pare că lumina soarelui stopează anumite procese degenerative de la nivelul articulațiilor și ajută la reconstruirea acestora.
* Infertilitate - cercetări medicale de ultimă oră arată că sub acțiunea luminii solare atât bărbații, cât și femeile tind să secrete mai mulți hormoni implicați în procesele de reproducere. Astfel, la bărbați terapia cu lumină crește cantitatea de testosteron secretată, ceea ce va duce la creșterea cantității de spermă. În schimb, la femei, va crește secreția de hormon luteinizant și de hormon foliculostimulant. Aceste studii ar putea explica de ce în concediile făcute în aer liber, unde expunerea la soare este maximă, cresc șansele de procreare ale cuplurilor.
* Rahitism, osteoporoză - în ambele afecțiuni, cantitatea suplimentară de vitamina D produsă de expunerea la radiația solară, precum și stimularea generală a organismului în timpul expunerii la lumină, ajută la o mai bună asimilare a calciului, corelată cu îmbunătățirea densității și a rezistenței osoase.
* Astm bronșic și bronșită cronică - ambele suferințe sunt ameliorate de băile de lumină făcute zilnic. Se pare că sub acțiunea luminii, organismul pune în circulație substanțe cu efecte antiinflamatoare, care acționează inclusiv la nivelul arborelui bronșic. În plus, expunerea la lumină reduce reactivitatea la stres și la oboseală, factori care au un rol major în declanșarea crizelor de astm. Practic, unul din cele mai simple și neinvazive tratamente antiastmatice este această expunere la lumină, care ajută la rărirea și la reducerea intensității crizelor.
* Anemie - studii de medicină experimentală arată că sub acțiunea soarelui crește producția de eritrocite (globule roșii) a organismului. De altfel, măduva spinării va fi stimulată să fabrice nu doar aceste globule roșii, ci și celule cu rol în imunitate și chiar celule stem adulte, cu rol în regenerarea organismului. Totuși, expunerea la radiația solară nu trebuie să fie excesivă, caz în care apare o suprastimulare și o dereglare a producției de elemente figurate ale sângelui.
* Obezitate - excesul de kilograme poate fi ameliorat foarte mult prin expunerea la lumină și, în plus, organismul suprasolicitat al persoanelor supraponderale va fi într-o măsură mai mare protejat prin fototerapie. Studiile arată că obezii care fac o baie cu lumină cu o durată de o oră, în fiecare zi, sunt mult mai dispuși să își corecteze comportamentul alimentar și au o voință mai mare. Expunerea la lumină puternică reduce treptat apetitul alimentar nocturn, extrem de puternic (specific la mai mult de 60% dintre obezi), combate stările de depresie care închid într-un adevărat cerc vicios persoanele cu probleme de greutate, crește tonusul psihic și fizic. În plus, lumina solară întărește sistemul osos și articulațiile extrem de solicitate de excesul de greutate, protejează într-o anumită măsură vasele de sânge de depunerile de colesterol.
* Cancer - mai ales în timpul sezonului rece, expunerea la lumină este extrem de necesară pentru prevenirea bolii canceroase. După ce sute de studii au demonstrat că sub acțiunea radiației solare excesive crește riscul de cancer, cercetări făcute în ultimii ani demonstrează că privarea îndelungată de lumină solară este cel puțin la fel de periculoasă. Studii făcute în anul 2007 de către un colectiv de medici americani a arătat că nu mai puțin de 16 forme de cancer sunt prevenite prin expunerea judicioasă (fără excese) la soare. Cel mai bine suntem protejați prin cura de lumină solară de cancerul de colon, de sân și de prostată, care sunt și extrem de receptive la tratamentul cu vitamina D3, care este sintetizată din belșug, atunci când pielea este expusă la soare.
* Avitaminoza D - un sfert de oră în care ne expunem brațele, fața și gâtul la soare determină organismul să sintetizeze suficientă vitamină D pentru câteva zile. Această vitamină ajută la asimilarea calciului și fosforului, întărește oasele și dantura, stimulează fertilitatea, previne cancerul și deficiențele imunitare. Mai mult, vitamina D ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge, normalizează tensiunea arterială și contribuie la reglarea activității cardiace. Începând de toamna, ar trebui să urmărim să facem sistematic băi de lumină solară, pentru ca organismul nostru să sintetizeze suficientă vitamină D.
Contraindicații la fototerapie
Expunerea la lumina puternică a soarelui este contraindicată celor care suferă de boli febrile, de hipertiroidie sau de boli autoimune, unde este specificată clar interdicția de expunere la ultraviolete. Totuși, și în aceste cazuri este benefică baia de lumină făcută câteva minute, dimineața, când este o cantitate redusă de ultraviolete.
Lumina naturală și imunitatea
Expunerea ritmică, zilnică, la lumina soarelui va mări, în timp, imunitatea. În contact cu pielea, soarele va determina producerea unui număr mai mare de celule ale sistemului imunitar, iar pe cele existente le va face mai active. Expunerea încăperilor și a pielii la soare este un foarte bun mijloc de prevenire a infecțiilor, deoarece ultravioletele distrug un mare număr de bacterii, fungi și viruși, ușurând astfel sarcina sistemului imunitar. Studiile arată, însă, că imunitatea este amplificată în contact cu lumina solară doar la persoanele cu o alimentație sănătoasă, cu multe cereale integrale, legume și fructe proaspete. În schimb, la persoanele cu o dietă cu multe grăsimi și proteine animale, cu uleiuri hidrogenate, zahăr și făină albă, expunerea la soare poate deprima imunitatea. La aceste persoane cu alimentație nesănătoasă, în contact cu soarele, pielea, care este și un organ de excreție, va pune în circulație în organism așa-numiții radicali liberi, care atacă celulele sănătoase și le îmbătrânesc prematur, scăzând rezistența la infecții și crescând riscul de cancer.
Întunericul și sănătatea
Vi se poate părea un paradox, dar pentru a beneficia la maximum de efectele terapeutice ale radiațiilor luminoase, trebuie să oferim, din când în când, organismului nostru și câte o porție bună de întuneric. Cercetătorii au observat că melatonina, supranumită și hormonul odihnei, care ne ajută să ne dăm seama că suntem obosiți și ne dă și pofta de somn, este sintetizată doar atunci când este foarte întuneric. De asemenea, calitatea relaxării și a somnului este mai bună în întuneric deplin. Din păcate, în aglomerațiile urbane nu există un întuneric deplin, organismul locuitorilor orașelor fiind expus la variații destul de mici de lumină noaptea, față de zi. Mesajul este simplu: noaptea, măcar din când în când, căutați să faceți, cu ajutorul unor jaluzele groase, un întuneric deplin în camera în care dormiți. Dacă aveți ocazia să mergeți la munte sau în alte locuri îndepărtate de aglomerațiile urbane, căutați să priviți în nopțile înstelate cerul - este un exercițiu foarte bun de relaxare pentru ochi și pentru psihic.
Lumina artificială poate avea efecte pozitive?
Chiar dacă lumina naturală este cel mai bun remediu pentru sănătate, în anumite situații, și lumina electrică poate fi de un real folos, mai ales pentru echilibrul emoțional. În timpul nopților lungi de iarnă, de exemplu, un iluminat electric puternic are efecte foarte bune de stimulare a organismului și ajută la menținerea tonusului psihic. Studiile arată că, pentru învățare și alte activități care necesită concentrarea mentală, cea mai bună este lumina albă-albăstruie (cum este cea produsă de neoane), care are un efect de stimulare a hipofizei și a anumitor centri nervoși din creier, răspunzători de memorie și atenție. În schimb, lumina electrică gălbuie (cum este cea produsă de becurile cu incandescență) este foarte utilă pentru relaxare, pentru socializare și pentru stimularea creativității. În fine, lumina galbenă, produsă de flacăra lumânării sau cea portocalie-roșiatică, produsă de flăcările unui șemineu sau ale unui foc de tabără, amplifică foarte mult intimitatea, starea de confort psihic, calmează anxietatea, înlătură sentimentul de singurătate sau de închidere afectivă.
Lumina naturală și... afacerile
Fără doar și poate, informațiile despre efectele luminii naturale asupra sănătății ar fi fost mult mai sărace dacă nu ar fi existat celebrul pragmatism al americanilor, care au studiat intens cum le pot fi optimizate profiturile prin intermediul acestui ajutor gratuit. Astfel, au fost făcute niște studii uimitor de ample, pentru a afla dacă, într-adevăr, lumina influențează atât de mult psihicul uman. De exemplu, un studiu-gigant, făcut pe 20.000 de studenți din California, Colorado și Massachusetts, vreme de patru ani, a arătat că performanțele studenților cărora li se preda și care învățau la lumină naturală erau cu 26% mai bune decât cele ale studenților care desfășurau aceleași activități în lumină artificială. De asemenea, în hipermarketuri, vânzările în raioanele iluminate natural cresc cu peste 10% față de aceleași raioane iluminate artificial. În fine, o companie de top a industriei aero-spațiale americane a raportat faptul că trecerea de la iluminatul artificial la cel natural a redus cu incredibilul procent de 20% rata absențelor de la serviciu și a crescut productivitatea în orele de program. La compania Boeing, abilitatea specialiștilor de a detecta defecte de proiectare sau de fabricație crește cu 20% atunci când este folosită lumina solară în locul celei de la becurile electrice.