Lumina care vindecă

Ilie Tudor
* Puterea vindecătoare a luminii nu este doar o figură de stil, ci un adevăr științific demonstrat. De multe ori, o rază din soarele blând de septembrie valorează mai mult decât pumni întregi de medicamente. Așadar, să ne bucurăm de lumina binefăcătoare a începutului de toamnă și să învățăm, totodată, cum să o folosim pentru a ne întări sănătatea *

Medicamentul care vine din cer

Terapia prin lumină sau, altfel spus, fototerapia, constă în folosirea luminii naturale sau artificiale pentru tratarea diferitelor boli. Încă foarte puțin cunos­cută publicului larg, această metodă de tratament are o vârstă cu adevărat venerabilă, în Persia, India și China ea fiind cunoscută și folosită încă de acum 3000 de ani. Pe continentul european, terapia prin lumină a fost pentru prima oară utilizată în urmă cu două milenii, de către părintele medi­cinii moderne, Hipocrat, care a și in­clus-o în tratatele sale. Apoi, în Evul Mediu, fotote­rapia a căzut în dizgrație, singurii care o mai foloseau fiind alchi­miștii, care considerau lumina solară unul din prin­cipalele mijloace de trans­formare a ma­teriei vii, dar și de însă­nă­toșire a orga­nismului uman. În medi­cina mo­dernă, calitățile vindecătoare ale lumi­nii au fost pentru prima oară studiate și demonstrate de către me­dicul Niels Finsen, care a tratat cu suc­ces, cu aju­torul razelor solare, bolile de piele, pri­mind în anul 1903, pentru cercetările sale, premiul Nobel pentru medicină. De altfel, doctorul Finsen este consi­derat părintele fototerapiei moderne, studiile lui fiind preluate și dezvoltate de către numeroase colec­tive de cerce­tători. Totuși, adevărata consacrare a terapiei cu lumină s-a petrecut în ulti­mele două decenii, odată cu dezvol­ta­rea electronicii și a tehno­logiilor mo­derne de diagnostic medi­cal. În mo­men­tul de față, pe lângă tera­pia cu radia­ție solară, care rămâne cea mai pu­ternică și mai bine studiată, există alte câ­teva zeci de metode de tratament cu lumină, care folo­sesc lasere, lămpi cu ultraviolete, generatoare de lu­mină liniar-polarizată, generatoare de infraroșii, așa-nu­mi­tele "camere luminoase” etc. Toate aceste dispo­zitive, unele cu efecte vindecătoare remarcabile, se străduiesc să imite ceea ce soarele reușește să facă de miliarde de ani: să vindece și să aline suferințele oa­menilor.

Ce se întâmplă atunci când suntem privați de lumină?

Privarea de lumină a fost o reală problemă de sănă­tate în Evul Mediu și la începuturile industrializării, când oamenii trăiau în încăperi insalubre și fără feres­tre, când aveau o teamă superstițioasă față de soare și de apă, fiind victime sigure ale infecțiilor și ale caren­țelor de vitamine. Ei bine, în zilele noastre, istoria se repetă. Generații întregi de copii și adulți fug sistema­tic de lumina soarelui, petrecându-și timpul în fața televizoarelor sau a monitoarelor calculatoarelor, în mașini, fabrici sau birouri, departe de lumină și de soare. Or, petrecerea unei perioade de timp prea lungi în casă, lucrul în lumină artificială, scăderea perioadei de lumină odată cu venirea toamnei, toate astea produc dezechilibre profunde în psihicul și în organismul uman. Glanda pineală, localizată în spatele ochilor, este stimulată și reglată de către lumina naturală, în absența acesteia ea fiind "derutată” și produ­când dezechilibre majore, cum ar fi tulburările de somn, meteosensibilitatea, depresia, dar și boli fizice, cum ar fi cele auto-imune. Privată de lumină, pielea nu mai produce vitamina D, atât de necesară re­zistenței oaselor, dar și imunității sau glandelor implicate în procesul procreării. În fine, lumina insuficientă produce oboseală oculară, dimi­nuează tonusul fizic, favorizează apariția ane­miei și a tulburărilor de creștere la copii.

Incomparabilul soare

Mai întâi de toate, trebuie spus că organis­mul uman este genetic programat, în milenii de evo­luție, să interacționeze cu radiația solară. Ca atare, lumina soarelui are o influență deci­sivă asu­pra stării noastre de sănătate, dar și asupra stă­rii noastre emoționale, incomparabil mai puternică față de lumina artificială. Aceste lucruri au fost demonstrate încă din anii '60, de către doctorul în biologie John Ott, care a dezvoltat o nouă ramură științifică, numită fotobiologie. Conform stu­diilor sale, corpul nostru este cel mai receptiv la lu­mina soarelui, care conține un spectru foarte larg de radiații, numit și "spectru complet”, imposibil de re­produs chiar și de către cele mai performante aparate. Apoi, lumina soa­relui este de aproximativ o sută de ori mai puternică decât cea artificială, folosită de obicei în încăperile în care locuim și muncim, de unde și o di­ferență sem­ni­ficativă a efectelor sale asupra orga­nismului. Lumina solară este supusă schimbării rit­mu­lui zilnic și anual, ca atare, intensitatea luminii naturale modificându-se permanent, în timp ce lumina artifi­cială este o lumină constantă, monotonă. Toate studiile arată că lumina zilei este cea la care avem cea mai bună acuitate vizuală, cea mai bună capacitate de concentrare și cea mai bună productivitate la locul de muncă. De fapt, toate organismele, inclusiv cel uman, s-au obișnuit de-a lungul evoluției cu spectrul de radia­ții natural și cu schimbarea ritmică a luminii și de aceea, în cazul iluminării exclusiv artificiale, organis­mul intră într-o stare de stres, iar în sânge se modifică anumite valori ale hormonilor, apare un deficit de vita­mine și mine­rale, crește nivelul colesterolului etc.

Cum se "administrează” lumina naturală

Expunerea la lumină are eficiență maximă dimi­neața, în primele ore de după trezire. Cea mai simplă metodă este statul în aer liber, timp de minimum 20 de minute, în fiecare zi, privind cerul (nu direct soarele). Dacă este rece și nu putem face plajă, putem expune la lumină doar fața, gâtul și brațele până la coate, iar efec­­tele vor fi resimțite din plin. Și când sunt nori, soarele tot transmite întregul spectru de lumină de care are nevoie organismul nostru, e drept, în cantități mai mici. Regula generală este ca expunerea la soare să fie cu atât mai îndelungată, cu cât tenul nostru este mai închis la culoare. Studiile arată că o persoană blondă, cu tenul foarte deschis, va produce, în 10 minute, ace­eași cantitate de vitamina D și de hormoni, ca o per­soa­­nă cu tenul foarte închis la culoare în 60 de mi­nute(!). În schimb, persoanele cu tenul deschis au o rezistență foarte scăzută la razele ultraviolete și se pot arde foarte ușor la expunerea prelungită. Expunerea la soare se va face doar în aer liber, deoarece unele radia­ții foarte utile organismului nu pot traversa geamurile de sticlă.

Boli care se vindecă prin expunere la lumină

* Psoriazisul - expunerea pielii la soare are efecte extrem de puternice asupra acestei afecțiuni. Cerce­tătorii au remarcat faptul că o parte din spectrul emis de soare, mai exact ultravioletele, vindecă această boală, altfel atât de greu de tratat. Pielea se expune la soare măcar 20 de minute pe zi, radiațiile ultraviolete având un efect antiinflamator și imunosupresor, redu­când în timp dimensiunea leziunilor, până la dispariția lor totală. Este important însă ca expunerea la soare să nu fie de foarte lungă durată, ci mai degrabă pe perioade scurte, dar zilnic.
* Vitiligo - aproximativ 1% din populație suferă de această tulburare de pigmentare a pielii, care este extrem de inestetică, iar cauzele sale sunt în continuare prea puțin cunoscute. Cert este deocamdată că pielea expusă la ultravioletele naturale tinde, în timp, să re­vină la pigmentația inițială. Cea mai bună perioadă pentru terapia cu radiație solară este toamna, când lumina este mai puțin intensă, iar pielea nu este lezată de ultraviolete foarte puternice.
* Acnee - studii făcute în anul 2003, în Israel și Statele Unite, au dovedit pentru prima oară faptul că lumina soare­lui vindecă sau măcar ameliorează ac­neea, în peste 60% din cazuri. Acțiunea soarelui este extrem de complexă în această afecțiune, ultravioletele distru­gând bacteriile de la nivelul pielii și având acțiune antiinflamatoare, iar radiațiile din spectrul vizibil ajutând la reechilibrarea hormonală. Efectul este de lungă durată, deoarece pielea, activată de lumina soa­relui, începe să elibereze ea însăși niște substanțe care distrug bacteriile și vindecă leziunile acneice.
* Insomnia - o baie zilnică de lumină puternică, la amiază, are darul de a regla ceasul nostru biologic, care con­trolează somnul și trezirea. În timpul băii de lumină, care va dura măcar 30 de mi­nute, este important să privim cerul (nu direct soarele), așa încât ochii noștri să primească maximum de lumină, dar fară a fi lezați. Lumina puternică a amiezii este necesară pentru menținerea ritmului circadian al organismului (ritm biologic intern, cu o durată de circa 24 ore), care controlează numeroase funcții, de la nivelul de hormoni până la ciclul de trezire - culcare. Persoanele care seara și noaptea nu au somn, fiind foarte active, iar dimineața se trezesc foarte greu, este foarte posibil să aibă o expunere prea redusă la lumina puternică din timpul zilei. În schimb, băile sistematice de lumină le vor ajuta organismul să intre spontan într-un ritm de viață sănătos, eliminând insomniile și îmbunătățindu-le somnul și relaxarea.
* Meteosensibilitatea - terapia cu lumină amelio­rează simptomele în aproximativ 3 din 4 cazuri de meteosensibilitate. Expunerea zilnică la lumina puter­nică de toamnă, care nu este însoțită de tempe­raturi excesiv de ridicate, determină o reglare spontană a sistemului nervos. Astfel, sensibilitatea excesivă la câmpurile de presiune joasă, la vânt, la nebulozitatea atmosferică dispare treptat. Mulți oameni încep să se simtă mai bine după câteva zile de băi de lumină, dar simptomele reapar de regulă dacă terapia este între­ruptă. De aceea, trebuie ca măcar o dată la 2-3 zile să vă faceți timp să priviți cerul amiezii, fie el și acoperit de nori, așa încât să beneficiați de efectele reglatoare nervoase ale luminii.
* Depresia - tratamentul implică același demers de a privi cerul. Nu trebuie să vă uitați în nici un caz direct la soare (va produce leziuni care pot duce la orbire), dar trebuie să aveți capul și corpul orientate astfel încât lumina să poată să vă pătrundă în ochi. Lumina este transformată de către ochi în impulsuri electrice, care călătoresc prin nervul optic până la creier, care va elibera serotonină și alți "mesageri chi­mici” responsabili cu schimbarea stărilor de spirit. Cercetătorii afirmă că, practic, atunci când lumina strălucitoare ajunge la ochi, ea are efecte similare administrării medi­ca­mentelor antidepresive, produ­când modificări în activitatea chi­mică din anumite zone ale creieru­lui. Nenumărate studii medicale, făcute începând cu anii '90, demon­strează efectul benefic al luminii în cazul diferitelor forme de depresie. S-au remarcat ameliorări semnifi­cative ale simptomelor, nu doar în depresiile ușoare sau sezoniere, ci și în tulburările depresive majore, care nu țin de sezonalitate, în depresia post-partum (după naștere), în depresiile bipolare.
* Ateroscleroză - sub acțiunea razelor solare, s-a constatat o scă­dere a valorilor colesterolului și o încetinire a proceselor de oxidare a acestuia pe artere. Se pare că în in­teracțiune cu lumina solară, pielea transformă coles­terolul în vitamina D, scoțându-l din fluxul sanguin. Apoi, în condițiile unei alimentații curate, fără carne și produse excesiv rafinate, pielea pune în circulație sub acțiunea razelor solare substanțe cu efect antioxi­dant, care vor împiedica formarea ateroamelor și în­groșarea arterelor.
* Artroză, spondilita anchilozantă - atunci când radiațiile luminoase și ultraviolete ale soarelui ajung în contact cu pielea, anumite celule fotosensibile de la nivelul epidermei transmit mesaje creierului pentru a produce așa-numitele "substanțe anti-durere”, niște calmante naturale, care reduc inflamația și durerea la nivelul articulațiilor și al coloanei vertebrale. Mai mult, se pare că lumina soarelui stopează anumite procese degenerative de la nivelul articulațiilor și ajută la reconstruirea acestora.
* Infertilitate - cercetări medicale de ultimă oră arată că sub acțiunea luminii solare atât bărbații, cât și femeile tind să secrete mai mulți hormoni implicați în procesele de reproducere. Astfel, la bărbați terapia cu lumină crește cantitatea de testosteron secretată, ceea ce va duce la creșterea cantității de spermă. În schimb, la femei, va crește secreția de hormon luteinizant și de hormon foliculostimulant. Aceste studii ar putea ex­plica de ce în concediile făcute în aer liber, unde ex­punerea la soare este maximă, cresc șansele de pro­creare ale cuplurilor.
* Rahitism, osteoporoză - în ambele afecțiuni, cantitatea suplimentară de vitamina D produsă de expunerea la radiația solară, precum și stimularea generală a organismului în timpul expunerii la lumină, ajută la o mai bună asimilare a calciului, corelată cu îmbunătățirea densității și a rezistenței osoase.
* Astm bronșic și bronșită cronică - ambele suferințe sunt ameliorate de băile de lumină făcute zilnic. Se pare că sub acțiunea luminii, organismul pune în circulație substanțe cu efecte antiinflamatoare, care acționează inclusiv la nivelul arborelui bronșic. În plus, expunerea la lumină reduce reactivitatea la stres și la oboseală, factori care au un rol major în declanșarea crizelor de astm. Practic, unul din cele mai simple și neinvazive tratamente antiastmatice este această expunere la lumină, care ajută la rărirea și la reducerea intensității crizelor.
* Anemie - studii de medicină experimentală arată că sub acțiunea soarelui crește producția de eritrocite (globule roșii) a organismului. De altfel, măduva spinării va fi stimulată să fabrice nu doar aceste globule roșii, ci și celule cu rol în imunitate și chiar celule stem adulte, cu rol în regenerarea orga­nismului. Totuși, expunerea la radiația solară nu tre­buie să fie excesivă, caz în care apare o suprastimulare și o dereglare a producției de elemente figurate ale sângelui.
* Obezitate - excesul de kilograme poate fi ame­liorat foarte mult prin expunerea la lumină și, în plus, organismul suprasolicitat al persoanelor suprapon­de­rale va fi într-o măsură mai mare pro­tejat prin fototerapie. Studiile arată că obezii care fac o baie cu lu­mină cu o durată de o oră, în fiecare zi, sunt mult mai dispuși să își co­recteze comportamentul alimentar și au o voință mai mare. Expunerea la lumină puternică reduce treptat ape­titul alimentar nocturn, extrem de puternic (specific la mai mult de 60% dintre obezi), combate stările de depresie care închid într-un adevărat cerc vicios persoanele cu probleme de greutate, crește tonusul psihic și fizic. În plus, lumina solară întărește sistemul osos și articulațiile extrem de solicitate de excesul de greutate, protejează într-o anumită măsură va­sele de sânge de depunerile de coles­terol.
* Cancer - mai ales în timpul sezonului rece, expunerea la lumină este extrem de necesară pentru prevenirea bolii canceroase. După ce sute de studii au demonstrat că sub acțiunea radiației solare excesive crește riscul de cancer, cercetări făcute în ultimii ani demonstrează că privarea înde­lungată de lumină solară este cel puțin la fel de periculoasă. Studii făcute în anul 2007 de către un colectiv de medici americani a arătat că nu mai puțin de 16 forme de cancer sunt pre­venite prin expunerea judicioasă (fără ex­cese) la soare. Cel mai bine suntem protejați prin cura de lumină solară de cancerul de colon, de sân și de prostată, care sunt și extrem de receptive la tratamentul cu vitamina D3, care este sintetizată din belșug, atunci când pielea este expusă la soare.
* Avitaminoza D - un sfert de oră în care ne ex­punem brațele, fața și gâtul la soare determină organismul să sintetizeze suficientă vitamină D pentru câteva zile. Această vitamină ajută la asimilarea cal­ciului și fosforului, întărește oasele și dantura, sti­mulează fertilitatea, previne cancerul și deficiențele imunitare. Mai mult, vitamina D ajută la menținerea sănătății vaselor de sân­ge, normali­zea­ză ten­siu­nea arterială și con­tribuie la re­glarea acti­vi­tății car­diace. Înce­pând de toam­na, ar tre­bui să urmărim să fa­cem sistematic băi de lu­mină so­lară, pentru ca or­ga­nismul nos­tru să sin­tetizeze suficientă vi­ta­mi­nă D.

Contraindicații la fototerapie

Expunerea la lu­mi­na puternică a soarelui este contraindicată ce­lor care suferă de boli febrile, de hipertiroidie sau de boli autoimune, unde este specificată clar interdicția de ex­pu­nere la ultra­vio­lete. To­tuși, și în aceste cazuri este benefică baia de lumină făcută câteva minute, dimineața, când este o cantitate redusă de ultraviolete.


Lumina naturală și imunitatea

Expunerea ritmică, zilnică, la lumina soarelui va mări, în timp, imunitatea. În contact cu pielea, soarele va determina producerea unui număr mai mare de celule ale sistemului imunitar, iar pe cele existente le va face mai active. Expunerea încăperilor și a pielii la soare este un foarte bun mijloc de prevenire a infec­țiilor, deoarece ultravioletele distrug un mare număr de bacterii, fungi și viruși, ușurând astfel sarcina siste­mului imunitar. Studiile arată, însă, că imunitatea este amplificată în contact cu lumina solară doar la persoa­nele cu o alimentație sănătoasă, cu multe cereale inte­grale, legume și fructe proaspete. În schimb, la per­soanele cu o dietă cu multe grăsimi și proteine animale, cu uleiuri hidrogenate, zahăr și făină albă, expunerea la soare poate deprima imunitatea. La aceste persoane cu alimentație nesănătoasă, în contact cu soarele, pielea, care este și un organ de excreție, va pune în circulație în organism așa-numiții radicali liberi, care atacă celu­lele sănătoase și le îmbătrânesc prematur, scăzând rezistența la infecții și crescând riscul de cancer.

Întunericul și sănătatea

Vi se poate părea un paradox, dar pentru a bene­ficia la maximum de efectele terapeutice ale radia­țiilor luminoase, trebuie să oferim, din când în când, organismului nostru și câte o porție bună de întu­ne­ric. Cercetătorii au observat că melatonina, supra­numită și hormonul odihnei, care ne ajută să ne ­dăm seama că suntem obosiți și ne dă și pofta de somn, este sintetizată doar atunci când este foarte întuneric. De asemenea, calitatea relaxării și a somnului este mai bună în întuneric deplin. Din păcate, în aglo­merațiile urbane nu există un întuneric deplin, orga­nismul locuitorilor orașelor fiind expus la variații destul de mici de lumină noaptea, față de zi. Mesajul este simplu: noaptea, măcar din când în când, cău­tați să faceți, cu ajutorul unor jaluzele groase, un întu­neric deplin în camera în care dormiți. Dacă aveți ocazia să mergeți la munte sau în alte locuri îndepărtate de aglomerațiile urbane, căutați să priviți în nopțile înstelate cerul - este un exercițiu foarte bun de relaxare pentru ochi și pentru psihic.

Lumina artificială poate avea efecte pozitive?

Chiar dacă lumina naturală este cel mai bun remediu pentru sănătate, în anumite situații, și lumina electrică poate fi de un real folos, mai ales pentru echi­librul emoțio­nal. În timpul nopților lungi de iarnă, de exemplu, un iluminat electric puternic are efecte foar­te bune de stimulare a organis­mului și ajută la men­ținerea tonusului psihic. Studiile arată că, pentru învă­țare și alte acti­vități care necesită con­cen­tra­rea men­tală, cea mai bună este lumina albă-albăstruie (cum este cea produsă de neoane), care are un efect de sti­mulare a hipofizei și a anu­mitor centri nervoși din creier, răspunzători de memo­rie și atenție. În schimb, lumina elec­trică gălbuie (cum este cea pro­dusă de be­curile cu in­candescență) este foarte utilă pentru rela­xare, pentru so­cializare și pentru stimula­rea creati­vității. În fine, lumina galbenă, produsă de fla­căra lu­mâ­nării sau cea portocalie-roșiatică, produsă de flă­cările unui șemineu sau ale unui foc de tabără, am­pli­fică foarte mult intimitatea, starea de confort psihic, cal­mea­ză anxietatea, înlătură sentimentul de singu­rătate sau de închidere afectivă.

Lumina naturală și... afacerile

Fără doar și poate, informațiile despre efectele luminii naturale asupra sănătății ar fi fost mult mai sărace dacă nu ar fi existat celebrul pragmatism al ame­ricanilor, care au studiat intens cum le pot fi op­timizate profiturile prin intermediul acestui ajutor gratuit. Astfel, au fost făcute niște studii uimitor de ample, pentru a afla dacă, într-adevăr, lumina influ­ențează atât de mult psihicul uman. De exemplu, un studiu-gigant, făcut pe 20.000 de studenți din Cali­for­nia, Colorado și Massachusetts, vreme de patru ani, a arătat că performanțele studenților cărora li se preda și care învățau la lumină naturală erau cu 26% mai bune decât cele ale studenților care desfășurau aceleași activități în lumină artificială. De asemenea, în hipermarketuri, vânzările în raioanele iluminate natural cresc cu pes­te 10% față de aceleași raioane ilu­minate artificial. În fine, o companie de top a industriei aero-spațiale ame­ri­cane a raportat faptul că trecerea de la iluminatul ar­tificial la cel natu­ral a redus cu incredibilul procent de 20% rata ab­sențelor de la serviciu și a crescut productivitatea în orele de program. La compania Boeing, abilitatea spe­cialiștilor de a detecta defecte de proiectare sau de fabricație crește cu 20% atunci când este folosită lu­mina solară în locul celei de la becurile electrice.