Au fost unele dintre cele mai sinistre săptămâni traversate de România post-decembristă; doar fierbințeala momentului ne ascunde acum adevăratele consecințe ale crizei politice de la București. Leul, indicatorul cel mai sensibil la evoluția societății românești din această vară, a dat mici semne de însănătoșire imediat după ce mediul economic a intuit încotro se înclină balanța la Curtea Constituțională. Verdictul de marți a fost și el bine întâmpinat de moneda națională, dar bancherii și analiștii economici independenți s-au grăbit să atragă atenția că simpla punere în aplicare a deciziei Curții nu e suficientă pentru ca economia să își revină. Dacă zgomotul politic va continua să persiste, așa cum dau de înțeles reacțiile instigatoare de după verdict, atunci ușoara apreciere a leului, susținută puternic de Banca Națională, se va pierde în foarte scurt timp.
Apropierea alegerilor parlamentare nu e, însă, câtuși de puțin un prilej de acalmie. Tocmai de aceea, lunile care urmează vor reprezenta un veritabil test de responsabilitate pentru principalii actori politici. Traian Băsescu are șansa să se lepede, într-un final, de imaginea de tip conflictual și răzbunător și să propună un model pentru o coabitare pe care premierul însuși și-a asumat-o în presa occidentală. La rândul său, redevenit exponentul numărul 1 al coaliției după plecarea lui Crin Antonescu de la Cotroceni, Victor Ponta trebuie să reflecteze serios la raporturile sale cu propriul partid (zguduite de criza creată în jurul organizării Referendumului și de demisia lui Ioan Rus din Guvern), dar și cu partenerii de coaliție din USL. Dacă luna decembrie îl prinde pe Traian Băsescu la Președinție, un eventual nou mandat de premier al lui Ponta va trece prin mâinile acestuia! Prin urmare, coabitarea dintre cei doi adversari politici trebuie privită neapărat și din această perspectivă. În fine, Crin Antonescu a ieșit cel mai șifonat din tot acest scandal. Arțăgos, mereu în pragul crizei de nervi, într-un permanent război mondial - nu i-a scăpat nimic, de la Departamentul de Stat American, la Angela Merkel, și de la Mark Gitenstein, la Manuel Barroso -, Antonescu a arătat opiniei publice o imagine total neadecvată în raport cu fotoliul la care visează. Atacat de platformele liberale girate de apropiați ai lui Traian Băsescu și confruntat cu o criză de identitate, pe care măsurile economice vizate de executivul lui Ponta nu vor face decât să o adâncească, PNL joacă o carte riscantă, căci o rupere intempestivă a USL ar fi fatală partidului.
Lupta politică din ultimul an a făcut deja numeroase victime: demisia lui Boc și retragerea Elenei Udrea, căderea lui Ungureanu, demisia lui Ioan Rus... Următorul care va cădea va fi un nume mare; războiul a fost prea dur ca să nu să întâmple astfel. Va cădea, cel mai probabil, cel care nu își va însuși la timp învățămintele nebuniei din ultimele luni. România e sătulă de scandal până peste cap și știe foarte bine, de-acum, cu cine are de-a face. Presiunea economică va fi tot mai mare, iar demagogia de talk-show va fi acoperită tot mai greu. Cei care vor juca pe cartea normalității și a dialogului vor fi marii câștigători. Iar calculele de azi s-ar putea să nu se potrivească cu cele din decembrie. Referendumul recent, lansat cu surle, cu trâmbițe și cu sondaje exaltate, tocmai a demonstrat-o.