Tom Gallagher

"Cred că Occidentul ar trebui să-și mențină eforturile pentru a încuraja inițiativele civice destinate construirii unei Românii mai puțin corupte și fataliste”

Profesor emerit de științe politice la Universitatea din Bradford, Marea Britanie

Profesorul Tom Gallagher este cunoscut ca au­tor al unor volume dedicate Balcanilor, Euro­pei de Est, în general, și României postco­mu­niste, în special. Una dintre temele sale de cercetare se intitulează "România: Democratizare fără Deco­mu­ni­za­re”, cercetare întreprinsă cu sprijinul Fundației "Nuffield”. Volumul "Furtul unei națiuni” (Theft of a Na­tion: Romania Since Communism, Hurst and Co, Lon­don 2005), rezultat din această cercetare, exami­nează cum o oligarhie, hotărâtă să restricționeze in­fluența politică și economică la un grup mic de jucători, a reușit să-și consolideze existența în același timp cu pro­cesul de absorbire a României în structurile eco­no­mice și de securitate ale UE și NATO, după anul 2000. Un alt volum important al politologului britanic este "Ro­mania and the European Union: How the Weak vanquished the Strong” ("România și Uniunea Eu­ro­pea­­nă: Cum cel Slab îl slăbește pe cel Tare”). D-l Gallagher ne-a acordat un interviu în exclusivitate pri­vind situația politică din această vară, de la București.

"Arestările de politicieni par să-i fi speriat pe mulți din USL”

- Sunteți, de ani de zile, un observator atent și un in­terpret calificat al realității politice româ­nești. Cre­deți că evenimentele din vara acestui an, legate de suspendarea președintelui Traian Băsescu, au lovit în democrația românească?

- Democrația românească era și așa într-o stare pre­cară. În timpul campaniei electorale pentru refe­ren­dum, lideri de top ai USL au folosit un limbaj infla­ma­to­riu împotriva președintelui Băsescu, de parcă țara s-ar fi aflat în pragul unui război civil. El, la rândul lui, n-a calmat lucrurile, declarând, în ziua de 31 iulie, că îi va da în judecată pe cei din vârful USL și-i va face res­ponsabili de o "lovitură de stat”. Unele lucruri se ex­plică și prin aceea că Băsescu i-a ținut pe cei din PSD în opoziție mai tot timpul mandatelor sale. Dar credibilitatea lui a scăzut din cauza atitudinii față de proiectul minier Roșia Montană, proiect care ame­nință un sit arheologic foarte prețios. Credibilitatea i s-a prăbușit de-a dreptul, atunci când a luat măsuri du­re, de austeritate, în anul 2010, fără a explica nece­si­tatea acestor măsuri către populație. Acest lucru i-a mo­tivat pe rivalii săi politici să-l pună la colț, anul ăsta. La rândul lor, televiziunile au jucat un rol crucial în adân­cirea opoziției față de Băsescu, începând cu pro­testele din ianuarie. Regulile normale de difuzare a ști­rilor și de desfășurare a talk-show-urilor au fost date la o parte, în scopul neutralizării președintelui. A fost un lucru ciudat și de neînțeles: rolul politic al lui Băsescu s-ar fi diminuat oricum după alegerile parlamentare progra­ma­te în noiembrie. Dar arestările de politicieni de la ni­vel central și local par să-i fi speriat pe mulți din USL... Orice altceva a devenit irelevant în fața ne­ce­­sității de a opri influența lui Băsescu: și impactul ins­ta­bilității unei economii fragile, și reacția UE, care era pe cale să finalizeze o importantă monitorizare a siste­mului de justiție. Lupta pentru putere a erupt, ignorând toate aceste precauții. Până când forțe noi vor intra în arena politică, pentru a oferi alternative votanților su­pă­­rați și dezorientați, e greu de întrezărit cum își va re­veni democrația românească din masivul recul al anu­lui 2012.

"Politica Atlantistă a lui Băsescu n-a fost pe placul Moscovei”

- În mass-media românească s-a vorbit de "mâna lun­gă a Rusiei”, care ar fi scormonit prin jarul fier­binte de la București. Ce interese ar determina aceas­tă atitudine? Spaima de unirea cu Basarabia, o pre­zență economică mai puternică pe piața românească, teama de alianța NATO și de SUA?

- N-ar fi o surpriză ca interesele rusești să fie stâr­nite de criza românească. Nici ca USL să fi fost încu­ra­jată să adopte cunoscuta linie dură de către media ofi­cială din Rusia. Politica Atlantistă a lui Băsescu n-a fost pe placul Moscovei. Kremlinul trebuie să spere că rivalii lui, care sunt acum în dispută cu UE asupra multor lucruri, vor reuși suprema victorie. Asta-i și po­ziția lui Vladimir Voronin, care a condus R. Moldova până în anul 2009. Dar e greu de văzut ce ar câștiga Rusia din punct de vedere economic. Nu este în poziția să concureze cu companiile occidentale, din cauza pro­priilor slăbiciuni. Dacă Rusia ar decide să se implice în România, cred că și-ar da seama că e complicat și obo­sitor să negociezi cu politicienii de stânga. De aceea, este probabil mai bine pentru Rusia să vadă România plon­jând într-o criză pe termen lung. Asta ar fi o în­vin­gere a strategiei UE în regiune și ar diminua ape­ti­tul Uniunii Europene de a rămâne angajată cu Mol­dova și Ucraina.

"Termenul «lovitură de stat» nu este o exagerare atât de mare”

- O parte a analiștilor politici din mass-me­dia românească, cărora li s-au alăturat și perso­na­lități culturale de vârf, au interpretat evenimentele legate de suspendarea președintelui drept "lovitură de stat”. Cum comentați?

- În mod normal, lovitura de stat implică tancuri și ares­tări în masă. Dar când un guvern ignoră Consti­tu­ția și atacă, în prima fază, judecătorii Curții Constitu­țio­nale, pe care-i consideră simpatizanții lui Băsescu; când îl concediază pe avocatul poporului și concepe noi reguli privind referendumul, pentru a putea să-l destituie pe președinte, atunci o democrație a plonjat într-o criză serioasă, așa încât termenul de "lovitură de stat” nu este o exagerare atât de mare. Reacția prin­cipalilor oficiali ai UE și conținutul raportului pe justi­ție din 19 iulie sugerează că în România s-a petrecut un asalt asupra unor fundamente de bază ale democrației. Chiar și cunoscutul critic al lui Băsescu, Andrei Pleșu, a condamnat tentativa USL de a cuceri monopolul pu­terii. Așadar, faptul că e vorba de parlament, de prin­ci­palele partide politice și de canalele media foarte in­fluente, care au jucat rolul central în aceste acțiuni, și nu de grupuri militare sau teroriste, arată că România es­te un caz excepțional în politica europeană. Multe efor­turi au fost depuse pentru a împiedica instituții, pre­su­puse a fi stâlpii centrali ai democrației, să joace un rol politic constructiv. Ca rezultat, propriul parla­ment al României a fost instituția cea mai criticată de UE.

"Impulsul campaniei anti-Băsescu vine de la baronii locali”

- Raportul pe justiție al CE legitimează o idee larg dezbătută la televiziune, în presă și pe internet, care acuză guvernul Ponta și USL-ul că urmăresc să anuleze independența justiției. De ce ar exista un asemenea interes?

- Din păcate, sunt prea mulți politicieni aleși, din toate partidele, care sunt nefericiți cu ideea de separare a puterilor, când judecătorii și procurorii pot amenința imunitatea puternicilor zilei, la fel cum se întâmplă în cazul oamenilor obișnuiți. Dacă n-ar fi fost Băsescu la Cotroceni, ci o figură mai puțin impetuoasă, chiar și acea persoană ar fi fost înconjurată de același nivel al ostilității în cazul în care ar fi insistat pentru întărirea independenței justiției. Desigur, în ochii multor lideri ai USL, DNA este o unealtă a lui Băsescu, iar la în­cepu­tul crizei, Curtea Constituțională a fost descrisă în­tr-o manieră similară. Cred, însă, că Băsescu ar fi avut multe dificultăți în a ordona arestarea și condam­na­rea rivalilor săi politici, căci ar fi fost imposibil să rămână secret acest lucru.

- De ce credeți că electoratul din Transilvania s-a pre­­zentat în număr atât de mic la referendum? Cum co­­mentați poziția maghiarilor, care au boicotat votul?

- Impulsul din spatele campaniei anti-Băsescu vine de la baronii locali, care nu doresc interferențele legii în acțiunile lor, în special cele economice. Ei sunt mult mai puțin proeminenți în Transilvania, unde USL are pro­bleme de credibilitate de multă vreme. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre maghiari consideră că lup­te­le politice de la București nu-i privesc. Referitor la sfatul dat de Victor Orban maghiarilor din România, de a nu merge la vot, cred că nu este mai nepotrivit de­cât intervenția Angelei Merkel de partea lui Sarkozy în timpul recentelor alegeri din Franța.

- A devenit imaginea României, așa cum se spu­ne, catastrofală în străinătate?

- Indiscutabil, imaginea României s-a deteriorat în cen­trele majore de decizie economică și politică din democrațiile atlantice. Aș menționa doar Germania, unde comportamentul corect al liderilor politici, nu doar în plan politic, ci și în etica personală, este văzut ca vital. România va fi mai bine percepută decât este astăzi dacă românii, în cadrul unor planuri pe termen lung, vor fi pregătiți să joace un rol mai activ pe scena publică, astfel încât să-i concureze pe politicienii de astăzi, adesea lipsiți de calificare, pe care un Andrei Pleșu i-ar întreba: "Ce știți să faceți”?

- Ca analist politic specializat în probleme româ­nești, care credeți că sunt, la ora actuală, temerile și aspirațiile românilor?

- Depinde la cine vă referiți. Mulți oameni în vârstă se tem că-și vor sfârși viața în mizerie, și de aceea gra­vi­tează în jurul partidelor care le oferă protecție so­cială. În alte grupe de vârstă, există o teamă a salariilor mici pe termen nelimitat, care-i face pe mulți să emi­greze. Am observat, deja, că oameni cu slujbe destul de confortabile, din clasa de mijloc, se gândesc să plece din țară, deoarece văd triumful vocilor urâte și primi­ti­ve în media și în sfera politică și se tem ca fiii și fiicele lor să nu fie infectați de astfel de "valori”, cu care ei în­șiși au crescut.

"PDL ar trebui să renunțe la dialogul elitist și să coboare la nivelul oamenilor”

- Politica partidelor e sprijinită cu trup și suflet de câteva televiziuni agresive. Cota lor de audiență ara­tă o mare putere de influențare a opiniei publice. Ce ar putea bloca aceste efluvii de ură, atât de peri­cu­loase pentru liniștea publică?

- Cred în primul rând că românii ar trebui să trans­fere virtuțile sociale decente, prezente deocamdată nu­mai în viața privată, către sfera publică, actualmente răz­boinică și imorală. Sunt de luat inițiative diverse pentru a încuraja decența și reținerea în media, iar rolul aces­teia, de educator și promotor al talentelor națio­nale, să fie revitalizat. Cred că elementele cele mai res­pon­sabile din societatea civilă ar putea juca un rol în în­tărirea activismului public, în domeniul multor ches­tiuni presante. UE și țări importante, ca SUA, Ger­ma­nia și Canada, se uită la România cu mai multă îngri­jo­rare decât până acum. Cred că doritorii de bine din Oc­cident ar trebui să-și mențină eforturile existente, pentru a încuraja inițiativele civice destinate construirii unei țări mai puțin corupte și fataliste. Sunt multe de făcut în sfera televiziunii și presei, cu proiecte care să vi­zeze reangajarea de profesioniști de bună calitate, concediați în cadrul epurărilor din ultimii cinci ani. În fine, cred că biserica ortodoxă ar trebui să-și dea seama că ar putea fi unul din marii perdanți, dacă nu va face eforturi mai mari pentru a promova valorile creștine în sfera socială.

- Sunt, în acest context, intelectualii implicați su­fi­cient în viața societății?

- Intelectualii sunt prea implicați în proiecte po­litice și media dubioase, destinate să țină cetățenii în­tr-un stat amețit. Ei sunt în pericol de a-și trăda una din­tre responsabilitățile lor cele mai importante, care în­seam­­nă a încerca să ridice nivelul de conștientizare al ce­tă­țenilor, astfel încât să-i determine să dezvolte so­cietatea din jurul lor. Cred că intelectualii trebuie să-și ridice stan­dardele etice și educaționale în multe din­tre uni­ver­sități, iar vara asta a arătat că mulți dintre ei sunt pre­gătiți s-o facă, chiar dacă asta a însemnat sfi­darea au­torităților.

- Dacă ați fi un demnitar al acestei țări, care ar fi sfatul dv. pentru politicienii români?

- Sfatul meu pentru vocile moderate din USL ar fi să nu se bazeze pe liderii autocratici și pe baronii locali. Ze­lul lor pentru dominație și bogăție va face ca era USL să fie plină de frustrări și certuri, și de aceea, pro­babil, una destul de scurtă. Sfatul meu pentru PDL (cen­tru-dreapta) ar fi să realizeze că trebuie să fie pre­gătiți pentru o luptă grea. Trebuie să renunțe la dialogul elitist și să coboare la nivelul oamenilor. De asemenea, ar trebui să învețe cu multă atenție lecțiile succeselor și căderilor lui Traian Băsescu din ultimii ani.