- Evenimentul lunii și al anului a fost referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Acțiunile care l-au premers și care au născut îngrijorare în țară și în UE au mai fost analizate în revista noastră. Așa încât vă voi întreba despre cum trebuie să interpretăm rezultatul referendumului. Chiar dacă la urne s-au prezentat numai 46,24% dintre cetățenii cu drept de vot, ceea ce duce la invalidarea referendumului, 7,4 milioane de români au votat împotriva lui Traian Băsescu. Este vorba numai despre electoratul USL sau de o pătură mai mare de nemulțumiți?
- În primul rând, să precizăm că acest referendum a fost pornit din capul locului printr-o ilegalitate, adică prin ignorarea Constituției. Legea Fundamentală prevede un singur caz în care președintele poate fi demis: când acesta încalcă grav Constituția. Or, așa ceva nu s-a întâmplat. Nici acum, nici în 2007, la precedenta tentativă a PSD și PNL de demitere a președintelui Băsescu. Însă, ca și atunci, și acum, USL a trecut cu o ușurință rău prevestitoare peste această prevedere a Constituției. De aceea, în timpul campaniei-fulger pentru referendum n-au pomenit nimic despre vreo încălcare a Constituției de către Traian Băsescu. Or, un președinte numai pentru asta poate fi demis, nu pentru că a devenit nepopular la un moment dat, nu pentru că se exprimă neinspirat în diverse ocazii, nu pentru că zgândăre orgoliul adversarilor. Nu așa funcționează un stat de drept. Dar pentru ca referendumul să ajungă să se producă, au mai fost necesare câteva forțări și încălcări ale legii. De exemplu, guvernul a dat o Ordonanță de Urgență cu privire la referendum, chiar după ce începuse procedura de suspendare a președintelui, schimbând regulile în timpul jocului. Revenind la întrebarea dvs., faptul că peste șapte milioane de români au spus "da” demiterii lui Băsescu este o realitate de care nu poți să nu ții seama. Totuși, este interesant de aflat cum s-au strâns aceste voturi, care depășesc numărul de alegători ai USL. Asta înseamnă că ori antipatia față de d-l Băsescu este mai largă decât plaja electorală a USL, ori USL s-a mobilizat atât de bine, încât a reușit să obțină un plus de două milioane de voturi, a căror proveniență s-ar putea să fie foarte suspectă, dacă nu chiar frauduloasă. Referendumul acesta nu a respectat nici una dintre regulile normale ale unui astfel de scrutin. Nu a existat obligativitatea sigiliului pe urnă, așa încât oricine putea umbla în ea. Nu au existat camere de supraveghere în secțiile speciale de vot. Nu au existat Birouri electorale locale, la care să reclami neregulile. Nu a existat obligativitatea de a inventaria numărul de ștampile utilizate. Prin urmare, felul în care a fost pregătit referendumul ne arată că au fost create condiții optime pentru fraudarea votului. Astfel încât nu știm câte din cele 7,4 milioane de voturi sunt reale și câte sunt furate. Dar ca semnal, numărul acestor voturi date împotriva președintelui sigur că e important, chiar dacă nu era nici o surpriză scăderea de popularitate a lui Traian Băsescu. Înainte de suspendare, avea o cotă de încredere de 14%. Referendumul i-a dat posibilitatea să crească în sondaje până la 30 și ceva la sută. O parte dintre electori, 11%, au și votat pentru menținerea în funcție a lui Traian Băsescu, probabil din cauza strategiei confuze a PDL și a președintelui, care mai întâi au îndemnat la vot și apoi au cerut boicotarea, când au văzut cum se pregătea USL de fraudă. De altfel, condițiile referendumului au fost schimbate tot timpul, ceea ce este o mare ilegalitate. Nu începi un meci fără să știi regulamentul de joc. Or, la noi jocul începuse, dar tot se mai anunțau noi reguli: repriza asta ține 65 de minute în loc de 45, pauza nu se mai ia înainte de repriza a doua, ci la sfârșitul meciului, în repriza a doua nu mai avem arbitri și tot așa. Deci, referendumul parcă a fost anume croit pentru a înlesni frauda. Dar dincolo de asta, nu era nevoie să faci un referendum pentru a afla că președintele Băsescu nu mai are popularitatea de la începutul primului sau al celui de-al doilea mandat. E și normal să scadă în preferințele electoratului, căci guvernarea uzează, mai ales într-o perioadă de mare criză economică. Prin comparație, Victor Ponta și-a pierdut creditul oamenilor care mai gândesc în țara asta, dar și al întregii UE, în numai două luni.
"Electoratul de etnie maghiară n-a votat nici în 2007 contra președintelui”
- Adversarii președintelui Băsescu au găsit țapul ispășitor pentru eșecul referendumului, în UDMR. A făcut UDMR un joc dublu, votând în Parlament suspendarea d-lui Băsescu și apoi îndemnându-i pe etnicii maghiari să nu voteze?
- UDMR a fost amenințată de USL că va plăti, alături de PDL, pentru guvernare, până când UDMR și-a dat votul pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Pe urmă, USL a ridicat anatema asupra UDMR și Victor Ponta spunea că, desigur, UDMR va fi chemată la reconstrucția țării - probabil după ce o va dărâma el cu totul. După referendum, pentru că maghiarii n-au ieșit la vot, liderii USL s-au supărat iarăși pe UDMR, la adresa căreia s-au exprimat foarte dur. Dar să ne amintim că electoratul maghiar a avut aceeași atitudine și în anul 2007, când președintele UDMR de la acea vreme, Marko Bela, a cerut în mod expres etnicilor maghiari să meargă la vot și să-l demită pe președinte. Maghiarii n-au mers nici atunci, și cu atât mai puțin aveau de ce să meargă de data asta, când liderii UDMR au spus că face fiecare cum crede. Prin urmare, ori maghiarii sunt mai pragmatici decât românii și și-au dat seama că asta nu rezolvă nimic, că nu e cea mai bună soluție pentru România, că președintele țării n-a făcut ceva pentru care să merite să fie demis, ori au considerat că nu e o problemă care să-i intereseze și să-i implice. Așa încât n-aș lega neparticiparea cetățenilor români de etnie maghiară la referendum, de indicațiile date de liderii partidelor lor, sau de către Victor Orban, premierul Ungariei.
- De ce credeți că s-a amestecat Victor Orban în desfășurarea referendumului, recomandând maghiarilor din România să nu voteze?
- Pe de o parte, s-ar putea să o fi făcut dintr-o solidaritate de familie politică, pentru că FIDESZ și PDL sunt împreună în Partidul Popular European. Pe de altă parte, probabil că și Victor Orban, ca orice lider responsabil din UE, nu-și dorește un asemenea precedent periculos: ca un șef de stat european să fie demis prin încălcarea legii.
- Are o semnificație specială prezența la vot pe provinciile istorice?
- Cred că s-a votat masiv în favoarea USL acolo unde sunt baroni locali puternici, care s-au implicat mai mult, așa cum sunt Marian Oprișan (Vrancea), Radu Mazăre (Constanța) și Liviu Dragnea (Teleorman). În acele locuri au ieșit și mai multe voturi, în unele localități și până la 200%! Unde baronii locali n-au fost atât de înfipți și de motivați, s-au obținut scoruri normale. Așa ne apare Muntenia, drept campioană la vot, iar Moldova și, mai ales Ardealul, împotriva referendumului. Ardealul a fost întotdeauna cu un pas mai spre dreapta, încă din anul 1990, probabil și pentru că a fost mai conectat la Occident. O surpriză plăcută a făcut de data asta Bucureștiul, cu o rată de participare de 40%. După ce la ultimele scrutinuri, bucureștenii au sancționat drastic PDL, acum, văzând cum arată alternativa, și-au revizuit atitudinea și, ca atare, n-au marșat la această falsificare a ideii de democrație.
- Invalidarea referendumului se tot amână. Cât poate USL întârzia revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni? Și cum credeți că va continua lupta?
- Cred că USL-iștii vor face tot ce depinde de ei și vor încălca oricâte legi și regulamente le vor sta în cale, pentru a forța validarea referendumului și, dacă nu se poate, pentru ca măcar să întârzie cât mai mult invalidarea lui, să amâne revenirea la Cotroceni a lui Traian Băsescu. Un prim semnal în acest sens l-a dat chiar Ion Iliescu, care, de pe poziția sa de guru al comunismului, a indicat Curții Constituționale - ca pe vremea când era președinte și toți membrii Curții erau numiți de domnia sa - să valideze referendumul. Poziția lui Iliescu coincide, ca să vezi întâmplare, cu ce susținea Vocea Rusiei, anume, că USL trebuie, fie să repete referendumul, fie să obțină validarea și, la nevoie, să utilizeze chiar forța în acest scop. Dacă ne gândim și că Aleksandr Kondiakov, un personaj influent la Kremlin, s-a întâlnit cu liderii PSD la București, înainte de suspendarea din 2007, iar pe 14 iunie anul acesta, s-a întâlnit cu Victor Ponta, la ambasada rusă din București, parcă se întrevede un scenariu negru. Site-ul KremlinLeaks a publicat un mesaj între doi oficiali ruși, în care se spunea: "Victor Ponta ne-a încredințat că din luna iulie va începe un proces de «purificare», cum a fost stabilit, și dânsul, ca și altă dată, contează pe ajutorul nostru. Și că, din momentul începerii «curățeniei» totale, investițiile noastre locale vor fi valorificate. Din motive lesne de înțeles, vom intra din nou în legătură abia după 1 august”. În această cheie poate fi înțeleasă mai bine atitudinea lui Ponta și a altor lideri USL față de instituțiile și de liderii UE, ale căror recomandări și somații le nesocotesc în fapt, deși, oficial, la Bruxelles, s-au prefăcut că le dau curs. Probabil că se bazează pe ajutor din altă parte, pentru că altfel nu-mi explic cum pot să riște pierderea prestigiului României în UE, sancțiuni din partea UE, blocarea unor fonduri și lipsirea de un credit fără de care nu ne putem descurca.
"Felul în care USL a dat lovitura te face să te gândești că a avut un plan primit din altă parte”
- Credeți în acest scenariu al unei înțelegeri între USL și Rusia?
- Aș vrea să nu cred, la drept vorbind, pentru liniștea mea. Dar nu am cum să nu iau în considerare elementele despre care am vorbit. În plus, felul în care USL a dat lovitura, cum și-a asigurat fiecare pas, cum a schimbat oamenii din funcții și a modificat legi, când nu le-a încălcat de-a dreptul, te face să te gândești că a avut un plan pe care l-a executat în trei zile. Or, acest plan nu putea fi gândit de liderii USL, că nu sunt în stare, după cum se vede din cum guvernează. Și atunci, te întrebi, cum au putut face un plan pentru lovitura de palat? Fie au niște securiști bine pregătiți pe acest domeniu - poate Dan Voiculescu la asta s-o pricepe. Fie au primit planul din altă parte.
- Președintele Băsescu a atras atenția în campania pentru referendum că România votează pentru o direcție de mers spre Vest, dar a ținut să precizeze că Federația Rusă n-are nici un amestec. De ce să facă această declarație, având în vedere că un amestec al rușilor nu putea să-i scape?
- Nu știu, poate d-l Băsescu a fost diplomat, deși ar fi fost una dintre puținele ocazii în care s-ar fi dovedit astfel. Dar Victor Ponta și-a trădat preferința pentru Est, involuntar, când a spus că UE are ceva cu țările din Est. Iar Andrei Marga, ministrul de Externe, a fost și mai imprudent, că, deh, vorbește gura fără el într-un mod de-a dreptul alarmant. După ce s-a văzut ajuns la Consiliul European, alături de Victor Ponta (care a mers acolo, să nu uităm, încălcând legea), a spus că "s-a produs o cotitură istorică în politica externă a României”.
- Credeți că mai e posibilă coabitarea între președintele Băsescu și liderii USL, oricare ar fi aceștia, în eventualitatea că Ponta și Antonescu s-ar retrage din prima linie?
- Crin Antonescu și Victor Ponta așteaptă să demisioneze Traian Băsescu. În ce-l privește pe acesta, el spunea că Victor Ponta va fi retras din poziția de premier, chiar de către PSD, care își dă seama unde i-a dus. Probabil că d-l Băsescu așteaptă ca și Crin Antonescu să-și respecte promisiunea de a pleca din politică, după pierderea referendumului. Ei bine, eu cred că nu se va retrage nici unul. Și că vor continua războiul. Așa temperamental și conflictual cum este, Traian Băsescu a făcut niște pași pentru o bună conlucrare. Este cel care a dat serviciile secrete pe mâna opoziției, ceea ce USL n-a făcut niciodată și nici nu va face. A lăsat Televiziunea și Radioul public exclusiv pe mâna opoziției, un mandat prezidențial întreg, în vreme ce USL, imediat ce a venit la guvernare, a ocupat TVR - care a devenit un fel de "Antenica 4”. Când s-a creat altă majoritate parlamentară, și în 2009, și acum, Traian Băsescu i-a chemat pe cei din opoziție la guvernare. După ce l-a desemnat pe Victor Ponta premier, președintele Băsescu a tăcut vreo lună și ceva, pentru a nu provoca vreo ruptură. Cel care a deschis conflictul a fost Ponta, care s-a trezit că vrea în locul președintelui la Consiliul European, unde s-a și dus, încălcând decizia Curții Constituționale. Cei care nu pot coabita decât cu cei din gașca lor și de aceeași fire cu ei sunt cei din PSD.