Pe drumul credinței
1975 - dimineața unei zile călduroase de august. În satul Grumăzești este forfotă mare. Îmbrăcate în hainele bune, cu baticuri cernite pe păr, femeile adună în buchete imense cele mai frumoase flori din grădini. Cu coșuri de răchită pline de bucate alese, familii întregi se îndreaptă apoi spre Mânăstirea Agapia Veche, pentru slujba de Sfânta Maria, celebrată cu pioșenie de toți moldovenii. Chiar dacă până acolo sunt 23 de km, ocoliți prin Târgu Neamț, nici soarele arzător și nici oboseala picioarelor nu-i opresc de pe calea credinței. Printre ei, Viorel Con stan tin Butnaru - un licean timid de 15 ani, cu mare drag față de călugări și de Dumnezeu. De mic, mama sa l-a dus la biserică și i-a dezvă luit tainele rugăciunii, apropiindu-l de Dumnezeu și de oamenii necăjiți. Acum, băiatul abia așteaptă frumoasa slujbă de la Agapia și întâlnirea cu părintele Elefterie, un mare duhovnic cunoscut și căutat pentru harul său, dar și pentru puterile sale vindecătoare. Nu l-a mai văzut până acum, dar toată lumea vorbește despre el... Chiar cu o seară îna in te, mama sa îi povestea: "Părintele tămăduiește suflete prin nesfâr șita putere a rugăciunii, iar trupurile bolnave le îngrijește cu învăță turile de la Școala Medicală din Adrianopole, pe care a făcut-o demult, prin 1930. Călcă tura părintelui, cu piciorul gol pe trupul bolnav, îndreaptă oase și dezțepenește înche ieturile blocate! Chiar și oameni țintuiți la pat de ani de zile, aduși pe pătură la sfânta mânăstire, au plecat acasă pe picioarele lor, de la părintele Elefterie... Și le mai prepară suferinzilor licori din plante de leac, cu le se cu mâna lui, întorcându-i din boală. O să-l cunoști, e extraordinar părin te le! Ai ce învăța de la el!”.
...Slujba e pe sfârșite, mulțimea murmură rugăciunea într-un glas: "Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, binecuvântează-ne pe noi, păcătoșii...”.
Clopotele bat să spargă cerul, oamenii se ridică din genunchi, dau ocol bisericii și se în dreaptă liniștiți către preoții mânăstirii, să primească binecuvântarea. Tânărul Constantin sărută crucea și mâna preotului, face o metanie mare, până la pământ, apoi, în timp ce mulțimea merge la trapeză, el pornește curios spre chilia părin telui Elefterie.
Ucenicul "călcător”
În spațiul mic, mobilat modest, părintele este înconjurat de oameni cu probleme de sănătate. Afară, alți credincioși își așteaptă rândul. E cald, părintele a mai îmbătrânit (avea vreo 70 de ani atunci) și nu mai poate trata atât de mulți bolnavi, ca pe vremuri. Se uită prin mulțime, iar când îl vede pe Viorel, numai ce-i zice: "Hai frate, vino încoace! Tratează-l tu pe omul acela, că eu sunt obosit, nu mai pot!”. Apoi îi spune cum să proce deze, cum să-i tragă oasele bolnavului, care avea probleme cu mijlocul și coloa na vertebrală. Manevrele viguroase ale tânărului, cu mâna și cu piciorul, fac adevărate minuni: în câteva clipe, omul se ridică de jos și zice că nu-l mai doare nimic!
Și azi își amintește Viorel Butnaru acel prim succes, acea bucurie a tămăduirii, care avea să-i umple sufletul apoi ani în șir, până azi... "Pe moment, am rămas surprins, pentru că nu mi se părea ceva așa de simplu! Nu-mi venea să cred că-i luasem durerile acelui om! Tot atunci mi-a mai dat părintele un caz. Mi-a spus unde să-l apăs, cum să-i frec oasele bolnave cu călcâiul. Apăs, frec puțin și mă sperii când aud trosniturile de oase... Părintele îmi face semn cu mâna să continuu și în două-trei minute îl fac și pe acela bine. Se mișca deja cu ușurință și-și putea roti brațele! Văzând că mă descurc, îmi spune părintele: «Să vii mai des la mine, că ai îndemânare!». De obicei, când părintele era singur, debloca doar sinusurile și coloana cervicală, pentru spondiloză - altceva nu mai putea să facă. Iar pentru manevrele fizice îi trebuia forță, nu numai tehnică”.
Viorel Butnaru și-a desăvârșit teh nicile osteopate sub îndrumarea părin telui Elefterie, iar după trecerea lui în neființă a continuat, ca o promisiune neros tită, să-i trateze pe credincioșii sosiți la Agapia. "Timp de 15 ani, numai asta am făcut. În fiecare sâmbătă și duminică, dar și în sărbătorile religioase, eram nelipsit de la Agapia. Și tare-mi plăcea să-i fac bine pe oameni!”
În zbuciumul Capitalei
În 1991, la 31 de ani, Viorel Butnaru a venit în București, unde era mai tot timpul solicitat pentru tratamente. "Am lucrat prima dată la Spitalul Christiana, împreună cu doctorul Pavel Chirilă, dar nu mă descurcam cu banii, iar când terminam programul trebuia să mă duc acasă la un bolnav sau altul, să fac și eu un ban, să am de chirie, de mâncare etc. Îmi era tare greu, pentru că nu cunoșteam Bucureștiul, dar încet-încet m-am obișnuit. Văzând că tot mai multă lume mă solicită, am făcut cursuri de masaj și kinetoterapie, ca să fiu recunoscut oficial. Practic, meseria eu deja o știam, dar trebuia să am acoperire, să fie totul în regulă. Din toată suita de tehnici învățate de la părintele Elefterie, eu am ales osteopatia, pentru că rezultatele sunt spectaculoase. N-aș avea răbdare să-i dau ceaiuri unui bolnav pentru luni de zile și să aștept să văd dacă se face bine, să-l țin sub observație. Osteopatia rezolvă cauzele problemelor schele tice și are efecte imediate. Rezul tatele se văd pe loc. Vine omul în cârje la tine și pleacă pe picioare! Cum să nu fii mulțumit? Așa că mi-am scos autori zație și am început să lucrez pe cont propriu”...
Diagnostic "la secundă”
Dar experiența lui Viorel Butnaru nu constă doar în manipularea terapeutică, în acea "călcătură” binefăcătoare... "Pot diagnostica dintr-o privire bolnavul, după poziția corpului, atunci când intră în cabinet. Îi văd poziția umerilor, dacă stă aplecat în față, dacă are coloana puțin strâmbă... Îmi dau seama dacă e lom bosciatică, cifoză sau scolioză... După atâția ani, mi-e suficient să-l privesc și-mi dau seama exact ce are. Dacă-mi spune că simte dureri în picior, mă interesează până unde coboară durerea, dacă apare anterior sau posterior, ce simte (furni cături, amorțeli) și cât de intense sunt aceste senzații. Așa pot să-mi dau seama ce discuri ale coloanei sunt afectate. După atâția ani de experiență, după ce am văzut mii de RMN-uri, pot să-mi dau seama imediat... Uneori, problemele bolnavului sunt mult mai complexe. De obicei, când vine cineva la mine, îi fac o verificare generală - îl palpez din talpă până la coloana cervicală. Chiar dacă îmi spune că îl doare doar mijlocul, eu îl verific peste tot, pentru că sigur mai descopăr și alte probleme.”
Boli cu leac de călcătură
Incredibil, dar osteopatia se adresează unei arii foarte largi de afecțiuni. Viorel Butnaru ne explică: "Cele mai bune rezultate se văd în spondiloze, indiferent de vârsta bolna vului. Spondiloza apare ca urmare a unor mici depuneri de calciu, în anumite locuri ale coloanei - de regulă, în zona cervicală și lombară. Dacă nu faci nimic pentru a înlătura aceste depuneri, se transformă în ciocuri și după aceea încep necazurile, pentru că pot atinge nervii! Prin manevrele pe care le fac, rup aceste depuneri, care se macină și se resorb. Spondiloza este boala secolului - munca sedentară și lipsa de mișcare favorizează apariția bolii. Țăranii mai fac și ei spondiloză, dar mai rar, fiindcă ei sunt în continuă mișcare.
Și în cifoză sunt rezultate foarte bune, dar tratamentul este condiționat de vârstă - la 80 de ani nu se mai poate îndrepta coloana! Până pe la 50 de ani, se îndreaptă văzând cu ochii. În timp ce medicina clasică se chinuie cu tot felul de corsete, cu operații, simple manevre de osteopatie pot rezolva rapid această problemă...
Scolioza, dacă gradul de curbură al coloanei nu este prea mare, se poate trata la fel de ușor. Uneori, tratamentul scoliozei merge mai greu din cauza mus cu laturii slăbite. Degeaba îndrept eu coloana, dacă musculatura spatelui este mai slabă într-o parte, coloana se curbează din nou. La cifoză, musculatura fiind sime trică, în momentul când s-a îndreptat, așa rămâne! De exemplu, am rezolvat o cifoză de circa 40 de grade într-o singură ședință la un tânăr de 18 ani! Nici bolna vului, dar nici doctorilor nu le venea să creadă, când și-a făcut o nouă radiografie. La tineri, în special, se rezolvă mult mai rapid. Odată cu înaintarea în vârstă, apare și osteoporoza, eu trebuie să fac manevrele mult mai ușor, mai cu grijă, iar rezultatele nu mai sunt așa de spectaculoase.
Problemele musculare sunt cauzate de obicei de inflamații apărute în urma unei traume - se deranjează un disc la coloană sau apare o altă problemă, iar reacția de apărare a organismului contractă musculatura, ca să protejeze zona. În momentul în care elimini cauza mecanică, localizată la coloană, dispare imediat și inflamația.
Osteopatia dă rezultate foarte bune și în sciatică, torticolis, sinuzite, dureri de cap, migrene rebele, amigdalite, chiar și în ocluzie intestinală!
Gonartrozele și coxartrozele se pot rezolva numai în primele două faze. Când e distrus de tot cartilajul, nu se mai poate face nimic. De obicei, în aceste boli apare o subluxație și din această cauză se tocește, se distruge cartilajul. Asta se întâmplă la genunchi și la articulațiile șoldului. Am avut pacienți în faza a doua cu gonartroză care se simt foarte bine după osteopatie, merg pe picioarele lor, fără dureri!
Osteopatia merge foarte bine și la bolile din zona lombară - discopatii, lumbago, lombosciatică, hernii de disc. Există însă și un procent de 3% din pacienți care nu răspund la manevrele de osteopatie. M-am tot gândit care să fie cauza și mi-am dat seama că anumite persoane trebuie să treacă mai întâi pe la preot. Dacă respectivul i-a făcut rău cuiva, Dumnezeu i-a dat o povară, să sufere și el, să nu mai facă lucruri rele altă dată. Bolnavul zice: «Mă duc la Butnaru și mă face bine, n-o să mai am probleme!». Dar nu e chiar așa... Fiindcă Dumnezeu vindecă, nu eu - aia e problema! Asta trebuie să înțeleagă oamenii - să fie mai buni și să aibă credință, că Dumnezeu îi ajută apoi în toate! Eu mă străduiesc, dar nu reușesc întotdeauna, atunci când sufletul unui om e împovărat de păcate. De exemplu, am avut un boxer în tratament, cu hernie de disc. Venea la mine, îi făceam manevre osteopatice și nu îl mai durea nimic. Dar a doua zi mă suna să-mi spună că iar îl doare. Îi făceam tratament a doua zi, nu îl mai durea... A treia zi iarăși îl durea - și tot așa... Atunci, mi-am dat seama că ceva nu-i în regulă și i-am zis să meargă la un preot să se spovedească. M-a sunat după aceea să-mi comunice că nu mai are probleme - după ce a vorbit cu preotul, i-a dispărut durerea ca din senin. Asta e, dacă nu vrea Dumnezeu...”.
Totuși, nu întotdeauna reușita tratamentului depinde de îndemânarea terapeutului Viorel Butnaru. "Nu contează cât de veche sau cât de mare este hernia de disc. Poate să fie o hernie foarte mică și să nu răspundă la manevre, iar una foarte mare să meargă din prima. Într-un singur caz nu se pot face manevre osteopatice la hernia de disc: când este rupt un fragment de disc. Când scrie pe RMN că un fragment este rupt, n-am cum să-l mai ajut pe bolnav. O minune ar trebui să se întâmple să se lipească fragmentul acela de disc, să nu atingă un nerv!
Tratamentul merge bine și la entorse, fiindcă de obicei sunt însoțite de luxații. Dar după aceea, dacă bolnavul nu-și pune un ghips sau măcar o fașă rigidă, care să fixeze încheietura, nu rezolvă nimic. Tendoanele fiind solicitate la maximum, degeaba îi aranjez eu încheietura, pentru că ele trebuie să se refacă.
Chiar și unele pareze se pot rezolva din prima ședință, dacă sunt de cauză mecanică - un accident de mașina, o traumă etc. Dacă parezele sunt cauzate de un accident vascular cerebral, din păcate, nu se poate face nimic”.
Coloana vertebrală și durerile trupului
Puțină lume știe că problemele coloanei se oglindesc în întregul organism, luând de multe ori forma unor boli cronice, situate la organele interne. Viorel Butnaru a descoperit în practică acest lucru și de multe ori acționează în funcție de simptomele pacientului. "Afectarea coloanei vertebrale dă de multe ori probleme la distanță, la care nici nu te gândești că ar fi posibile. Subluxația primelor două vertebre afectează capul, a următoarelor trei afectează gâtul, tiroida și amigdalele, a următoarelor trei afectează brațele - și tot așa... Când lucrez la o hernie de disc cervicală, după tratament, mulți bolnavi îmi spun că aud mai bine, văd mai bine! Astfel mi-am dat eu seama cât de importantă este coloana vertebrală pentru întregul organism! Puțini medici știu că vertebra 5 toracală afectează inima. Mulți pacienți se duc la control la cardiologie și li se spune că inima e în regulă. Dar ei simt continuu o gheară, o înțepătură care-i chinuie! Atunci când le aranjez coloana, imediat dispar înțepăturile din zona pieptului, care se manifestă și asupra mâinii stângi - simptome specifice cardiopatiei ischemice. Iar exemplele afectărilor organice cauzate de coloană pot continua. Astfel, oamenii pot avea probleme cu stomacul, zona genitală, circu lația sângelui în picioare, circulația din zona renală etc. Afectarea vertebrei C7 poate determina apariția unei pareze de mână, a unei dureri musculare, a unei dureri de umăr - iar cu cât e mai gravă problema, cu atât mai mult coboară durerea în trup. Vedeți, așadar, că degeaba tratezi omul, dacă nu-i explici ce are de făcut în continuare, ca să nu mai aibă aceleași probleme. Și atunci, îi explic: nu ai voie să te miști brusc, n-ai voie să cari greutăți, n-ai voie să stai în frig...”.
La "minunile” pe care le poate face pentru trupurile bolnave, prin numai câteva manevre bine gândite, prețul terapiei pare derizoriu. "Am stabilit un preț accesibil, pentru ca orice om, cât o fi el de amărât, să poată da, o dată pe lună, 50 lei pentru sănătate”.
***
La final, trebuie să vă declar că n-am scăpat de o călcătură zdravănă pe coloană și nici de câteva "trosnituri” de gât (la care - când le-am auzit - m-am speriat puțin, chiar dacă nu m-a durut nimic!)... Însă imediat după aceea, mi-am dat seama cât bine mi-a făcut. Înțepeneala cauzată de aerul condiționat a dispărut ca prin farmec și am plecat de la cabinet "zburând”!
D-l VIOREL BUTNARU își desfășoară activitatea în cabinetul din str. G-ral Henri Mathias Berthelot nr. 86, sector 1, București. Pentru programări, puteți suna la tel. 0722/73.71.86, după ora 17.30.