TALPA-GASTEI

- Remediul nr. 1 contra hipertensiunii -

* Inaltuta si subtirica precum o adolescenta, gatita cu flori suave, roz si liliachii, talpa-gastei ne fura ochiul si inima cand o vedem prin poieni, la inceput de vara. Dincolo de gratia si seductia ei, in frunzele acestei plante se ascunde o adevarata farmacie, cu mari puteri in bolile cardiovasculare. Si pentru ca bolile inimii ne ameninta mai ales acum, la debutul verii, sa cunoastem mai bine acest elixir de sanatate si de viata lunga *

I se mai spune in popor si iarba de dat, somnisor, apucatoare, creasta-cocosului, iarba casuna­turii, iarba flocoasa, laba-lupului, lingorica sau talpa-lupului, fiind una dintre cele mai folosite plante din medicina populara romaneasca. In nordul Moldovei, era administrata contra "ghearei la inima" (ischemie cardiaca dureroasa) si a "naduselii" (astm bron­sic); aceleasi utilizari le regasim si in nordul Tran­silvaniei, unde se mai dadea ca fiertura, seara, pen­­­tru copiii care sufereau de "speriat" (pavor noc­turn). In vestul Olteniei si in sudul Ardealului, planta era pla­madita in rachiu de catre femeile tinere, ca sa le vina "randurile rosii" (menstrua­tia), pentru a fi rodnice si pentru a avea copii multi si sanatosi. In toa­ta Ro­mania, talpa-gastei se fo­lo­sea extern, pentru vindecarea ra­nilor, ca si cicatrizant rapid, dar si pentru tratarea infectiilor pielii, a prolapsurilor si a tulburarilor neuro-vegetative. De asemenea, in Europa si Asia, exista o se­rie de ritualuri de dragoste si de sanatate legate de aceas­­ta planta, care cunoaste maxi­mul infloririi in timpul solstitiului de vara, de unde si o incarcatura sim­bolica foarte bogata. Grecii din vechime o con­siderau un dar al lui Apollo, zeul soarelui, dar si al lui Venus, zeita iubirii, si o considerau un elixir pentru inimile bolnave sau ranite in dragoste. Chinezii, la randul lor, o considera una dintre plantele longevitatii si - spuneau ei - "la orice semn de batranete sau slabi­ciune, trebuie folosit acest elixir". In fine, medicina moderna a pus in evidenta exceptionalele efecte ale acestei plante in afectiunile cardiovasculare, dar si in unele tulburari hormonale sau emotionale, in care ex­tractul de talpa-gastei a demonstrat calitati terapeutice extra­ordinare.

Carte de vizita

Numele sau stiintific este Leonurus cardiaca, cel de-al doilea cuvant din denumirea sa facand referire la extraordinarele efecte ale acestei plante in bolile inimii. Este o planta ierboasa perena (a carei radacina dormiteaza iarna in pamant), puternica, inalta de circa un metru - un metru si jumatate. Frunzele sale sunt lungi, crestate intr-un fel care aduce aminte de talpa unei gaste, de unde si denumirea populara. Creste spon­­tan in zonele de campie si de deal, pe la margini de padure, in poieni, pe marginea drumurilor si pe lo­cul fostelor exploatari forestiere. Infloreste de la ince­putul lui iunie si pana in iulie, fiind mare iubi­toare de soare si de lumina. Florile sale sunt aglome­rate la sub­suoara frunzelor, culoarea lor roz-liliachie dand un as­pect inconfundabil tulpinilor de talpa-gastei.

Mod de recoltare

De la aceasta planta se recolteaza partile aeriene inflorite, cu tot cu frunze. Tulpinile se recolteaza prin taiere, fara a smulge radacina, cu un cutit sau cu o se­cera. Dupa recoltare, iarba de talpa-gastei nu se pas­trea­za mai mult de 5-6 ore si apoi se pune imediat la uscat, pentru a nu se incinge. De re­gula, talpa-gastei se culege in zile foarte insorite, dupa ora 12, cand secreta maximum de principii active.
Partile aeriene inflorite se usuca in locuri bine aerisite, umbroase, in strat nu mai gros de 4 centimetri si intorcandu-le macar o data pe zi, asa incat sa fie expuse la aer toate partile. Cand tulpinile devin rigide si se rup usor, procesul de uscare s-a incheiat, iar planta se depoziteaza in pungi de hartie. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de 2 ani.

Preparate din talpa-gastei
Infuzia combinata de talpa-gastei

In jumatate de litru de apa se pun la macerat 3-4 lingurite de talpa-gastei maruntita, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deo­parte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In fi­nal, se amesteca cele doua ex­trac­te, obtinan­du-se aproxi­mativ un litru de infuzie com­­binata de talpa-gastei care se folo­seste in­tern (1-3 cani pe zi).

Pulberea de talpa-gastei

Se macina foarte fin cu ras­nita elec­trica de cafea tulpinile uscate de talpa-gastei, dupa care se cern printr-o sita fina (cum ar fi cea pentru faina alba). Depo­zitarea pulberii se face in bor­cane de sticla inchise ermetic, in lo­curi intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). De re­gula, se administreaza de 4 ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe sto­macul gol, la orele 7, 13, 19 si 22.

Tinctura de talpa-gastei

Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de parti aeriene uscate de talpa-gastei, peste care se adauga doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchi­de borca­nul ermetic si se lasa sa macereze vre­me de doua sap­ta­mani, intr-un loc caldu­ros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezul­tata se pune in sticlute mici, inchise la cu­loare. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in pu­tina apa. Acest preparat are efecte hipoten­soare si tonice cardiace foarte bune, fiind efi­cient pentru prevenirea puseelor de tensiune si a tulbu­rarilor cardiace in general. In schimb, pentru bolnavii car­diaci cronici, con­ti­nutul de alcool al tinc­turii ridica reale pro­bleme la tratamen­tele pe termen lung si in do­ze mari, motiv pen­tru care a fost inven­tat urmatorul pre­pa­rat.

Extractul de talpa-gastei

Este genul de remediu pe care persoa­nele care sufera de hipertensiune, de ische­mie cardiaca, de palpitatii sau care au o meteo­sen­sibilitate accentuata este bine sa il aiba mai mereu la indemana. Se obtine din tinctura de talpa-gastei, din care se evapora complet alcoolul, ra­ma­nand o pulbere brun-verzuie, amara si extrem de concentrata in principii active - extractul de talpa-gastei. Acest ex­tract contine de cateva zeci de ori mai multe principii active decat simpla pulbere sau decat tinctura. Ca atare, extractul este "medicamentul" cel mai concen­trat care se poate obtine din talpa-gas­tei, asa incat nu este de mirare ca toate studiile la care vom face referire in cele ce urmeaza au folosit aceasta forma de admi­nistrare interna. Pentru uz extern, in schimb, avem alte doua modalitati foarte eficiente de utilizare a acestei plante:

Baile cu talpa-gastei

Se pun 10 linguri cu varf de talpa-gastei maruntita, in doi litri de apa, la temperatura camerei, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana dupa amiaza). Dupa trece­rea acestui interval de timp, preparatul se strecoara, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final, se combina cele doua preparate care se vor pune in apa de baie, la o tem­peratura de 38-39°C. Baia cu talpa-gastei dureaza 20-30 de minute si are efecte profund relaxante, antispas­tice, som­ni­fere.

Cataplasma cu talpa-gastei

Se macina cu rasnita electrica de cafea tulpinile uscate de talpa-gastei. Din pulberea obtinuta se iau 5 linguri care se amesteca bine cu apa calduta, pana cand se formeaza o pasta. Aceas­ta pasta se aplica printr-un tifon subtire pe locul afectat, tinandu-se aco­perita cu un nailon (pentru a nu se usca) vreme de minimum 2 ore pe zi. Este un remediu folosit de mamele care alap­teaza, pentru calmarea irita­tiilor la sani, dar si de catre bolnavii de hernie sau prolaps, pentru toni­fierea tesu­turilor, precum si de reumatici, pentru calmarea dure­rilor articulare.

Tratamente interne

* Aritmie cardiaca (palpitatii) - studii facute atat pe animale, cat si pe pacienti umani au aratat ca prin­cipiile active din talpa-gastei au un efect de stabilizare a ritmului cardiac, care va deveni mai regulat si mai lent. De asemenea, prin tratamentul cu extractul de talpa-gastei se evita aparitia extrasistolelor si este im­bunatatita rezistenta inimii si a aparatului cardio­vas­cular pe ansamblu la efort. Se fac tratamente de lunga durata (60-90 de zile), timp in care se administreaza cate 8 grame de pulbere sau cate 1,2 grame de extract de talpa-gastei zilnic.
* Ischemie cardiaca - acelasi tratament prezentat anterior are un efect coronaro-dilatator, ajutand la o mult mai buna irigare cu sange a inimii. De asemenea, administrarea de talpa-gastei previne si stopeaza evo­lutia aterosclerozei, prin scaderea tensiunii arteriale si prin prevenirea oxidarii colesterolului pe artere. Car­diacii ar trebui ca, mai ales vara si iarna, cand sunt mai expusi la infarct, sa tina o cura de macar 60 de zile, cu extractul din aceasta planta.
* Accident vascular cerebral - doua flavonoide continute de catre talpa-gastei, cvercitina si rutina, au efecte de prevenire a accidentelor vasculare, deoarece intaresc peretii vasculari. Planta pe ansamblu reduce tensiunea arteriala, eliminand astfel inca un factor important de risc al acestei afectiuni. In plus, extractul din aceasta planta imbunatateste irigarea cu sange a creierului, ceea ce va ajuta la recuperarea pacientilor care deja au suferit un asemenea accident.
* Meteosensibilitatea - mai multe studii arata ca pacientii care se confrunta cu stari de neliniste, palpita­tii, pusee de hipertensiune, tulburari de somn si de concentrare din cauza fenomenelor meteorologice, be­ne­ficiaza din plin de pe urma tratamentului cu talpa-gastei. Cel mai bine raspund la tratament pacientii care sufera din cauza caniculei, furtunilor violente, frontu­rilor atmosferice incarcate de electricitate, talpa-gastei inducand o stare de calm, liniste, stabilitate emotionala si optimism. Se administreaza extractul de talpa-gastei, cate 800-1000 mg pe zi, in cure de maximum 6 saptamani, urmate de 2 saptamani pauza.
* Insomnie - studii facute in China, pe persoane care sufereau de tulburari de somn, aparute pe fondul unor dezechilibre emotionale de tip anxios, au aratat ca administrarea acestei plante favorizeaza intrarea in starea de somn, rareste trezirile nocturne si imbunata­tes­te, pe ansamblu, calitatea somnului. Se adminis­trea­za pulberea, cate 1-2 lingurite, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de culcare. De asemenea, se re­co­man­da baile generale cu talpa-gastei, facute chiar ina­inte de culcare, care au un efect profund relaxant.
* Anxietate - Comisia E, organismul guverna­men­tal german de avizare a plantelor medicinale, a confirmat efectele sedative si anxiolitice ale acestei plan­te. Se face o cura cu infuzie combinata de talpa-gastei, din care se bea cate o cana (250 ml), de patru ori pe zi. Pentru cei care nu suporta gustul acestei infu­zii (puternic amara si astringenta), se poate administra extractul uscat, cate 1 gram pe zi. Cura dureaza 4-6 saptamani si poate fi reluata, dupa alte doua saptamani de pauza. Acest tratament diminueaza intensitatea starilor de teama, ajuta la imbunatatirea relaxarii, pre­vine si combate tulburarile fiziologice asociate anxie­tatii (tulburarile de ritm cardiac, deranjamentele diges­tive, tulburarile de tranzit intestinal etc.).
* Depresie post-partum (dupa nastere) - in me­dicina traditionala romaneasca si europeana, o cana de infuzie de talpa-gastei este considerata un excelent to­nic si antidepresiv pentru femeile care tocmai au nas­cut. Acest preparat le reduce si starile de teama tine­re­lor mame si le usureaza apropierea afectiva de noul venit.
* Bufeuri de caldura, tulburari de premenopauza - o cura in care se iau cate 1,2 grame extract de talpa-gastei pe zi calmeaza bufeurile de caldura si palpita­tiile care apar la debutul menopauzei. De asemenea, acest tratament are efect reintineritor, eficient contra menopauzei premature si a infertilitatii premature. Nu in ultimul rand, aceasta planta reduce nervozitatea si angoasa specifice acestei perioade de furtuni hormo­nale care apar in organismul femeii.
* Sindrom premen­strual - intr-un studiu-pilot, facut pe 15 paciente cu acest diag­nos­tic, talpa-gastei a fost admi­nistrata incepand cu 7-10 zile inaintea declan­sarii ciclului menstrual si pana in ultima zi de ciclu. Au fost administrate cate 0,3 grame de extract, de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara. La sfarsitul acestui studiu, participantele, in pro­portie covarsitoare (87%), au relatat ca au avut o ame­liorare semnificativa a unor simptome cum ar fi du­rerile de sani, starile de irita­bilitate, durerile de ovare. A­cest tratament cu talpa-gastei este eficient si in caz de dis­menoree (ciclu menstrual du­reros), planta avand efecte reglatoare hormonale si antispasmodice, cal­mand crampele abdominale.
* Ciclu menstrual neregulat, infertilitate la femei - in medicina traditionala chineza combinatia dintre talpa-gastei si angelica de China (numita si "dong quai") este considerata a fi perfecta pentru tratarea infertilitatii aparute din cauze hormonale. Cele doua plante regularizeaza menstruatia, stimuleaza ovulatia, dar sunt contraindicate odata ce s-a produs fecundarea ovulului. Se recomanda, asadar, combinatia celor doua plante din care se iau cate 3 grame de pulbere sau 0,6 grame de extract, de doua ori pe zi. Tratamentul incepe din ultima zi a menstruatiei si continua pana in ziua ovulatiei, cand se stopeaza, urmand a fi reluat dupa incheierea ciclului menstrual.
* Hipertiroidie - studiile facute pe pacientii cu hipertiroidie au aratat ca administrarea vreme de trei luni a extractului de talpa-gastei (1 gram pe zi) ajuta la ameliorarea unor simptome ale acestei afectiuni, cum ar fi nervozitatea, insomnia, nelinistea, reactivitatea ridicata la stres. De asemenea, pe termen lung, trata­mentul cu aceasta planta ajuta la normalizarea secretiei tiroidiene.
* Astm, bronsita astmatiforma - crizele astmatice care apar pe fond de stres sunt eficient prevenite si tratate cu talpa-gastei. Aceasta planta are efect cal­mant, antispastic si usor bronhodilatator, fiind folosita cu succes pentru astmatici de catre medicina populara romaneasca. Se administreaza pulberea, cate 6 grame pe zi, in cure de o luna, urmate de 15 zile de pauza, dupa care administrarea se poate relua.
* Colita de fermentatie, colici abdominale - iarba de talpa-gastei intra in compozitia foarte multor ceaiuri anticolitice. Este eficienta mai ales in tulburarile diges­tive care apar atunci cand suntem expusi in exces stre­su­lui de la serviciu sau din alte activitati solicitante, care produc tensiune emotionala si obosesc. Ca reme­diu de moment, se recomanda ceaiul fierbinte de talpa-gastei, combinat in proportii egale cu chimen, ceai care va avea efect antispastic si va diminua excitatia ner­voasa.

Aplicatii externe

* Rani - tinctura de talpa-gastei are efecte cica­trizante si antiinflamatoare, utile in cazul ranilor des­chise. Dupa curatarea ranii cu apa oxigenata, se face si o spalare cu un tampon de vata foarte bine umezit cu aceasta tinctura, lasandu-se apoi sa se usuce la aer pie­lea astfel tratata. Zilnic se fac 2-3 asemenea aplicatii, avand grija ca imediat dupa aceea pielea sa se usuce la aer, inainte de a fi aplicat un bandaj sau un plasture.
* Prolaps uterin, atrofie uterina - se fac bai de sezut, cu o durata de 15-20 de minute, cu infuzie de talpa-gastei. Suplimentar se face si un tratament intern cu pulbere de talpa-gastei, din care se iau cate 4 lingurite de pe zi, in cure de minimum 6 luni.
* Dureri de spate - contra durerilor de spate se pun cataplasme cu talpa-gastei. Pe zona dureroasa se aplica pasta obtinuta din pulberea umezita cu apa, invelita in tifon, iar deasupra se pune o sticla cu apa cat de fierbinte se poate suporta. Tratamentul are efecte calmante ale durerii si antiinflamatoare.
* Vanatai - se pune o cataplasma cu varfuri inflo­rite de talpa-gastei, care se tine pe locul afectat vreme de trei ore. Leziunile se vor vindeca mai rapid si vor fi mai putin dureroase.

Precautii si contraindicatii la tratamentul cu talpa-gastei

Nu se cunosc reactii adverse la tratamentul cu aceasta planta. Se recomanda, totusi, intreruperea ad­ministrarii acestei plante la femeile insarcinate.

Talpa-gastei si leacurile de dragoste

In foarte multe traditii populare din intreaga Europa, aceasta planta este considerata drept elixir pentru inimile indragostite. Alchimistii evului mediu chiar o includeau in remediile lor facute special pen­tru alinarea celor deceptio­nati in dragoste, spu­nand despre ea ca "aduce pacea sufletelor ravasite, cal­mea­za gelozia si patimile". In unele or­dine mo­nahale din Apus, ceaiul de tal­pa-gastei era consumat ca si... canon, de catre calugarii care se confruntau cu "is­pite lumesti", deoarece se credea ca ama­reala din aceasta planta este de na­tura sa linisteasca patimile si sa per­mita sufletului sa se concentreze exclusiv asu­pra iubirii de Dumnezeu.
In traditia romaneasca, talpa-gastei se foloseste mai ales ca mijloc de protectie magica a cuplurilor. Femeile din sudul tarii luau talpa-gastei ca sa li se "aseze casa", adica sa aiba liniste in familie si copii sanatosi. In Oltenia, femeile puneau frunze de talpa-gastei, plamadite in vin sau rachiu, in bautura sotilor, atunci cand ii banuiau ca "merg pe alte ca­rari". Se spu­nea ca dupa cateva sapta­mani de asemenea trata­ment, numai­de­cat barbatilor le revenea judecata si li se potoleau patimile. Iar daca era vorba de vreo vraja de dragoste, pentru dezle­ga­rea ei, talpa-gastei se aso­cia cu odo­lea­nul (Valeriana officinalis) si cu leus­tea­nul (Levisticum officinalis).
In Anglia si in nordul Frantei, talpa-gastei era con­siderata "floarea iubirii neimpartasite", fiind consu­ma­ta de catre cei care, dintr-un motiv sau altul, nu-si puteau arata sentimentele reale fata de persoana iubi­ta. Indragostitul lua planta pisata in miere, inainte de a adormi, iar in somn - se spunea - isi putea intalni per­­soana iubita si isi putea arata in voie dragostea.

Extractul de talpa-gastei si hipertensiunea

Cercetarile facute in ultimii ani au evidentiat faptul ca aceasta planta este unul dintre cele mai eficiente "me­dicamente" cu actiune de re­ducere a tensiunii arteria­le. Interesant este ca, in timp ce majoritatea plan­telor me­­dicinale au de fapt o ac­tiune de reglare a pre­siunii sangelui, marind-o atunci cand este prea sca­zuta si reducand-o atunci cand este prea mare, talpa-gastei ac­tioneaza intr-un singur sens, scazand valo­rile ten­siu­nii arteriale. Si o face atat de bine, incat este foar­te posibil ca in curand me­dicamentele pentru tensiune sa fie inlocuite de o noua generatie, obtinuta din aceasta planta, cu adevarat feno­menala, in tratamentul acestei afectiuni. "Vinovate" pentru efectele sale sunt mai multe substante active continute in frunzele acestei buruieni, intre care se dis­ting leonurina, stahidrina si cvercitolul, care actioneaza pe mai multe cai simultan:
* dilata vasele de sange, ceea ce va duce la o scadere foarte rapida a presiunii sangelui
* stimuleaza eliminarea surplusului de apa din corp, prin stimularea activitatii rinichilor
* diminueaza vascozitatea sangelui, ceea ce va conduce si la evitarea unor complicatii grave care apar la hipertensivi, cum ar fi accidentul vascular.
Dincolo de toate aceste consideratii teoretice, s-a ob­servat faptul ca, pur si simplu, talpa-gastei reduce puter­nic tensiunea arteriala si, mai mult, ajuta la sta­bili­zarea valorilor acesteia. Iar cercetatorii germani au mers mai de­parte cu studiile si au demonstrat ca aceasta planta scade foarte mult reactivitatea la stres si la tensiunile psi­hice, element care explica si mai bine de ce este atat de eficienta in toate bolile cardiovasculare.
Pentru prevenirea hipertensiunii se administreaza infuzia combinata, din care se beau 1-2 cani pe zi. Contra hipertensiunii deja instalate se foloseste extractul uscat, din care se iau cate 300 mg, de trei ori pe zi. Tratamentul dureaza 60 de zile, dupa care se face o pauza de alte 30 de zile, apoi administrarea se reia.