In 2005, cand si-a presimtit sfarsitul, le-a vestit pe maicute ca va muri. Ele erau in lacrimi langa ea. Dar un lucrator de la gradina a intrebat, nelinistit:
- Si ce-o sa se intample aici, cu obstea? Cine o sa conduca manastirea dupa ce muriti?
Maica Veronica a raspuns:
- Cum cine? Eu o sa conduc manastirea! Eu o s-o conduc, de acolo de sub dudul de langa biserica.
Maica Veronica a fost inmormantata sub dud. Ea continua sa fie o prezenta intens resimtita la manastirea Vladimiresti. Si calugaritele din obstea mare, si pelerinii resimt prezenta ei. Asa cum tonica si vesela a promis la plecare, ea continua sa conduca, sa indrume, sa inspire sfat si sanatate, de acolo, de sub dud.
Atingeri revelatorii
Vasilica Gurau-Barbu, viitoarea maica Veronica, s-a nascut intr-un sat langa Tecuci, in 1920. Sau in 1922, dupa o indreptare adusa mai tarziu. A vadit de copil o sensibilitate particulara, o inzestrare spre atingerea unui alt plan al realului. Socul initiatic, adica acea zguduire care te muta din planul simturilor in planul duhului, Vasilica l-a primit la 9 ani, de la mama ei. Mama era pe moarte (in 1929). Copila, plangand, a intrebat-o: "Toti spun ca ai sa mori. Ce-o sa ma fac singura?".
Mama i-a raspuns: "Eu numai te-am adus pe lume; dar tu ai o alta mama, cea adevarata: Maica Domnului. Ea iti va purta de grija. La Ea sa te rogi; si de la nimeni sa nu astepti mila, decat numai de la Ea". Si i-a incredintat icoana Preacuratei, care se afla pe peretele casei. Copila a simtit bucurie si protectie, a stiut ca are o Mama.
De atunci, ea s-a aflat intr-o relatie speciala cu Maica Domnului: aceasta ii aparea la orice rugaciune, sau chiar spontan. Ii aparea prin semne clare, prin inspiratie, prin coincidente. In situatii grele, ea cerea: "Maica, da-mi lamurire! Ce sa fac?". Si primea raspunsul.
*
Primele descoperiri religioase i s-au facut in 1937. Lucra la camp si, deodata, in fata ei a vazut o lumina care o umplea de fericire. Aceasta trezvie i s-a daruit dupa ce trecuse prin multe suferinte. Intre 9 si 11 ani, orfana Vasilica a fost supusa unui regim de suprimare de catre o ruda haina, care i-a spus in fata ca vrea s-o omoare; doua ierni a tinut-o intr-un grajd fara usa si a fost infometata. Dar a supravietuit si a iesit intarita; a reusit sa fuga de la acea ruda haina si nu i-a purtat pic de ranchiuna, n-a simtit nici razvratire sau ura. A perceput - uimitor de corect - ca persecutorul ei era, el insusi, o victima a unei naturi ticaloase, cazatoare. De fiecare data cand a suferit prigoane (si au fost multe!), maica Veronica nu-si acuza persecutorii, ci se ruga pentru indreptarea firii oamenilor. A cerut si a primit blagoslovenie de la Sfantul Sinod si de la Episcopul zonal sa propovaduiasca lumii primele ei descoperiri. Este semnificativ acest fapt: ea a cerut mereu supervizare teologica pentru vedeniile sale si a cerut binecuvantare ierarhica pentru a le propovadui sau a le pune in practica.
"Ispitele vin, dar zidurile cresc"
In august 1938, i se descopera ca este chemata sa faca o manastire de maici; i se arata ca se va aduna obste mare, "sa tina dreapta firea omului". Smerita, zice ca se socoteste "vas subred". Dar i s-a conferit de sus taria sa faptuiasca aceasta.
A cerut si a primit binecuvantare ierarhica sa faca manastire. A inceput sa adune fonduri, prin tara. La 17 ani, este rasofora, purtatoare de vesmant calugaresc. La 15 august 1940, a primit "chip ingeresc"; a facut legamantul calugariei, primind numele Veronica.
La 8 septembrie 1940 sfinteste paraclisul de intemeiere a viitoarei manastiri. La 15 august 1943, sfinteste biserica mare. Lucrarea buna se extinde. Se fac ateliere de lucru, se face bolnita. Se produc convertiri, inaltari duhovnicesti. Intre altele, a convertit la crestinism o famile de evrei sionisti, care i-au ramas atasati si recunoscatori mereu. Apoi familia crestinata a plecat in Israel. Iar peste ani si ani, Maica Veronica primea de acolo, de departe, semne de gratitudine. Zicea: "Viata lunga are floarea recunostintei".
Fericiti cei prigoniti
Harisma tinerei starete atrage multime de pelerini si produce multe fapte duhovnicesti.
In acest timp, incepe si prigonirea staretei. Rastalmaciri, acuzatii. "Invidii asupra harului" din partea unora. Inversunare din dezinformare, din partea altora. Este chemata la Vladica din Galati si la Patriarh, in 1945. Este acuzata de "invataturi straine" la manastirea ei, cum ar fi spovedania colectiva si prea deasa impartasanie, practicate de duhovnicul manastirii, parintele Ioan Iovan. E acuzata ca tolereaza "Oastea Domnului". Este acuzata ca nu percepea nici o taxa baneasca pentru spovedit si alte servicii! Dar mai ales, Patriarhul o opreste sa raspandeasca vedeniile ei, prin tiparituri noi, desi editia dintai, din 1940, beneficiase de aprobare teologala. La fel, se limiteaza venirea masiva a pelerinilor la Vladimiresti, "ca sa nu nasca manifestatii".
Maica Veronica a aratat supunere. Dar n-a avut parte de pace.
Mistica si fapta
Mistica, "forma cea mai inalta a spiritualitatii", presupune mutatia de la lumesc la duh, stare premergatoare intalnirii cu divinul.
Pentru Maica Veronica, trairile in duh devenisera stari continui, in lume si pentru lume. I se revela ce interventii concrete sa aiba in viata comunitatii unde traia, apoi in viata obstii sale, a vremii.
Misticul in viata nu este avuat de Institutia ecleziasta. Ba adesea este privit cu mefienta, este persecutat. Si Maica Veronica a avut parte de prigoana. Dar Patericul spune: "Unde nu-i obstacol, nu-i biruinta".
Intre transa si extaz
Evident, mistica spontana naste suspiciune. Chiar duhovnicul Teresei din Avila (sec.17) nu indraznea sa supervizeze extazele sfintei. Nu stia daca sunt extaze divine sau numai transe pamantene. Caci e greu sa faci deosebirea intre transa si extaz. O asa-zisa viziune poate fi o elaborare subiectiva, un produs al mintii. Numai un duhovnic poate sa confirme autenticitatea viziunii. Dar de unde sa iei un duhovnic vazator in duh?
Maica Veronica a fost bine inspirata si-n aceasta privinta. A stiut ca trebuie sa caute pe cineva "invatat", care sa-i spuna daca viziunile ei sunt autentice, daca vin dintr-o sursa divina. Mergea la monahi vestiti, care au stat pe Athos. L-a cautat la timp pe Parintele Arsenie Boca, unul din cei mai inzestrati la acea vreme. Intuitia Veronicai a lucrat excelent si ea a mers sa ceara sa-i indrume experienta vazatoare.
Arsenie Boca rezida in acea vreme la Sibiu, locuia la profesorul Dumitru Staniloae. Veronica a fost bine primita. Arsenie Boca si Dumitru Staniloae i-au pus intrebari teologice si filocalice si au fost impresionati de raspunsurile pe care le dadea dansa, desi ea nu avea studii inalte.
Stareta Veronica l-a invitat pe Parintele Arsenie Boca sa vina la Vladimiresti, sa stea o perioada, sa catehizeze, sa-i indrume elanurile vazatoare. Parintele Arsenie Boca a venit la Vladimiresti, a stat aici o perioada, indrumand.
In alta etapa istorica, aici a poposit si Parintele Teofil Paraian, de la Sambata de Sus, atras de valoarea poetei Zorica Latcu (maica Teodosia), nevoitoare si ea la Vladimiresti.
In inchisorile comuniste
Maica Veronica a fost tarata in tribunale si-n inchisori comuniste de catre un episcop. Este o constatare trista, zguduitoare. Manastirile Vladimiresti si Sihastru-Adjud au fost tarate in doua procese, unul civil, altul penal, de catre episcopul Buzaului, numit Antim. De ce? Din rautate, din ispita lui Cain, din ignoranta, din aroganta, din rigiditate doctrinara? Daca era vorba doar de "sfantul" conformism religios, conflictul putea fi judecat in Sinod si-n Consistoriu, nu in proces penal. Episcopul Antim a jurat sa distruga Vladimirestii.
In plin scandal, Petre Pandrea scria: "Daca prelatii inalti sunt cu adevarat ortodocsi, vor evita tragedia!". Dar ei n-au evitat tragedia. "Cauza a fost data pe mana pro curaturii, a militiei, a artileriei" (zice Pandrea), pe mana securitatii.
Petre Pandrea, scriitor si filosof, avocat de profesie, a fost angajat sa apere aceste manastiri la proces. El a pledat stralucit. Dar stihia bolsevica a fost nimicitoare. Au urmat arestari, intemnitari. De la Sihastru-Adjud au fost arestati 30 de calugari. De la Vladimiresti au fost arestate 40 de calugarite, in frunte cu stareta Veronica. Era in 1954-1955. Ani grei de temnita. Maica Veronica a fost condamnata la 15 ani de temnita grea, iar dupa un recurs, la 8 ani. Manastirile Vladimiresti si Sihastru au fost desfiintate.
Maica Veronica avea sa-mi povesteasca, in intalnirile cu ea de dupa 1990, cum a supravietuit "bucuroasa" in inchisori, invatand engleza de la o detinuta scolita, dar mai ales facand rugaciunea mintii in inima. Si induhovnicindu-l pe unul dintre temnicerii ei.
Fisa de personalitate harismatica
In 1954, Petre Pandrea a notat in jurnalul sau, despre Maica Veronica: "Ea este un supraom rasarit in penuria de oameni mari ai tarii mele. Dotata cu harul rar al contemplatiei, concomitent cu geniul organizatoric. Este o Jeanne d'Arc a Valahiei, pornita dintr-un satuc tecucean, predicand lumina, curatenia, curajul unor neo iobagi aflati in intunericul si-n mocirla unei vieti fara orizont metafizic".
Dupa iesirea din inchisoare, fiindu-i interzisa calea monahiceasca, fara manastirea care era garantul personalitatii sale, fara obstea de 318 maicute care-i dadeau sens existential si buna investire a harului duhovnicesc, urmarita indeaproape de Securitate, singura, Maica Veronica se intreaba care este noua ei misiune. Mereu senina, mereu "deasupra lumii", cuceritor de optimista. Are rapiri in duh, spre un paradis pe care-l numeste "lumea nevazuta". Nu mai beneficiaza de o canalizare teologica pentru vederile sale, nu are nici pe cineva care, cum zice Patericul, "s-o traga de picioare in jos, cand o ia prea navalnic spre cer...". Atunci se casatoreste cu George Vasai, un credincios al Vladimirestilor.
Era in 1969 si George Vasai tocmai iesise din inchisoare. Fusese arestat in 1958, cu lotul "Rugul Aprins"; condamnat la 8 ani de munca silnica. Trecuse prin cateva inchisori dure: Fortul 13 Jilava, Stoienesti, Salcia, Gherla (unde compusese "Psalmii mortii temporare"). A fost eliberat prin decretul de gratiere din 1964. Veronica avea 44 de ani, Vasai avea 29... La casatoria lor, in 1964, au fost asistati de Antonie Plamadeala si alti cativa prieteni din timpul "Rugului Aprins".
Veronica avea, in continuare, rapiri in duh, in Raiul ei populat de persoane biblice. Iscodeste ardent sa isi cunoasca ingerul pazitor, pare sa-l fi intrezarit in imaginea vie a Serafiei, cea care a sters cu naframa chipul Mantuitorului.
I-a dictat lui Vasai cateva lucrari ample, cu extaze, poate si cu exaltari. Credem ca vedea mai complex decat era in stare sa exprime. Se exprima uneori in coduri folclorice, sau afective. Trairile sale erau mai vaste decat puterea ei de "calibrare" verbala a celor vazute. Limbajul ei imprumuta imagini de spiritualitate folclorizata, atingerile ei metafizice au un limbaj care ni-i amintesc pe tumultuosul Arhimandrit Nicodim Mandita, sau pe candidul parinte Argatu. Dar suita de reflectii Casa tacerii (1982) a Veronicai Gurau are un limbaj pertinent, aforistic.
Nu stim daca G. Vasai era doar stenograf docil, sau ii potenta unele elanuri mitizante, prin aplauze sau rezonari. (Vasai insusi, in inchisoare, se pasionase de un personaj fantast, un medium...).
Profesional, George Vasai a fost 8 ani arhitect titular al Arhiepiscopiei Bucurestilor (numit chiar de Patriarhul Justinian); a restaurat 5-6 manastiri. Avea si comenzi civile, pentru constructii de stat; a avut conflicte de munca. A obtinut azil politic in RFG, de unde a plecat dupa doi ani, tot dupa un conflict de munca. Era iritabil si chinuit. In 1971, s-a simtit crunt vexat de pensionarea sa fortata, pe motive psihice. Se zbuciuma; nici parintele Benedict Ghius, duhovnicul sau, nici Veronica nu-l pot insenina. Nu stim cand s-a petrecut separarea ei oficiala de Vasai, probabil in anii '80. Oricum, imediat dupa revolutia din 1989, Veronica a dat definitiv monahismul casei pe cel al manastirii.
Pastreaza pacea cat vei putea...
Dupa 1990, manastirea Vladimiresti reintra in drepturi. Maica Veronica redevine stareta mult indragita, polarizand ca un magnet suflete spre sporire. Asa i s-a vestit mereu in intalnirile ei vizionare cu Mantuitorul, cu Maica Domnului si cu cei trei barbati "placuti Fiului": Simion Stalpnicul, model de viata ascetica aspra; Sfantul Pantelimon, pazitorul sanatatii; si Ioan Evanghelistul, aparatorul castitatii.
Puternica personalitate a Maicii Veronica a facut ca autoritatile ecleziale actuale sa o "ingaduie". Ceva diplomatie a dobandit si inaltul nostru cler, poate a dobandit si acea "sophrosyne", sau doar un pic de prudenta fata de postumitate.
Maica Veronica si-a pastrat mereu acea "agalia", veselia duhovniceasca: ii privea cu uimire si drag pe infantilii ei prigonitori lasati de Dumnezeu pe lumea asta cu flori si spini, toate avand rostul lor la mantuire.
Cand trupul maicii Veronica era pus in mormant, sora Celestina, zugrava de icoane in manastire, atat de atasata de stareta ei, a cazut in lesin.
Obstea de maicute inca nu poate gasi "bucuria intristarii", cum le zicea stareta, din Pateric.
De acolo, de sub dud, Maica Veronica le readuce in minte indemnul de foc, asa cum ea insasi il primise: "Pastreaza pacea cat vei putea, caci spinii ii ard Eu".