Avand acest centru de greutate, restul corpului poate fi privit ca o casa. In tratatul ei de medicina, Hildegard zaboveste asupra cauzelor mentale si afective care produc bolile de inima, descriind sentimente, ganduri si stari ce produc umori bune sau rele si astfel intaresc ori slabesc inima. In viziunea faimoasei vindecatoare medievale, inima este o fabrica de ganduri, de unde pornesc sentimente ce pot influenta secretiile hormonale. Acestea vor crea persoanei respective fie o stare de spirit optimista, fie una melancolica.
"Astfel, sufletul locuieste in inima ca intr-o casa, deschizand si inchizand usa prin care gandurile ies si intra, le cerceteaza ca printr-o fereastra si impinge puterile lor, parca nascute din valvataia unui foc, pana sus, la creier, ca la un horn, pentru ca acolo sa le incerce si sa le deosebeasca unele de altele. Gandurile sunt sorgintea stiintei despre bine si rau, ele pastreaza toate lucrurile intr-o randuiala anume, aceasta este menirea gandurilor. Gandurile sunt izvorul bunatatii, al intelepciunii, dar si al nebuniei si al altor porniri asemanatoare, deoarece din inima, prin usa ei, ies si ganduri rele. Mai departe, pornind de la inima, exista o cale catre elementele prin care omul transpune in fapta ceea ce gandeste. Fortele gandurilor se ridica la creier, iar acesta le inmagazineaza, fiindca el, creierul, alimenteaza intregul corp, asa cum roua hraneste cu umezeala toata pajistea. Insa daca intr-un om colcaie umori rele si greu mirositoare, ele trimit la creier un soi de fum inveninat".
Pe langa ganduri, o alta sursa a umorilor rele o reprezinta alimentatia gresita sau "otravurile din bucatarie". "Daca stomacul se inflameaza din pricina unor mancaruri ce i-au cazut greu, iar felurite bauturi daunatoare au slabit basica fierii, amandoua fac sa curga sucuri rele in maruntaie si trimit la splina un fum inecacios. Atunci splina se umfla, se ingreuneaza si se imbolnaveste, iar de durerile ei se molipseste si inima, care incepe sa doara si se incarca cu o materie vascoasa. Insa deocamdata inima este inca puternica si se impotriveste acestei dureri".
Asadar, Hildegard vede splina ca pe un organ responsabil cu detoxifierea inimii, avand rolul de a filtra umorile toxice (noxihumores) si de a proteja inima. Din acest motiv, atunci cand se trateaza o boala de inima, trebuie inclusa in tratament de fiecare data si splina, ca organ auxiliar al inimii, iar leacul ideal pentru splina sunt castanele comestibile prajite. Hildegard recomandata castanele ca pe un aliment potrivit pentru a fi introdus in dietele profilactice sau de recuperare ale suferinzilor.
Hildegard enumera in total 35 de cauze psihice care pot declansa afectiuni ale inimii, dar in acelasi timp, mentioneaza si 35 de puteri tamaduitoare ale sufletului, capabile sa asigure o vindecare deplina, atat a trupului, cat si a psihicului. De asemenea, Hildegard aminteste 35 de remedii pentru bolile de inima, pe care le prezinta in tratatele ei de medicina. De pilda, in cartea intitulata "Cauzele si tratarea bolilor", autoarea se refera la un moment dat la o asa-numita "cura principala pentru inima", pe care o considera indicata in orice afectiune cardiaca cu substrat organic, cu precizarea ca ea se poate tine o data sau de doua ori pe an. Din aceasta cura fac parte, printre altele, si retetele urmatoare.
Decoctul de fenicul
Ingrediente: 50 g seminte de fenicul, 10 g pulbere de lemn-dulce, 20 g zahar, 25 g miere lichida, 500 ml apa.
Mod de preparare: ingredientele se amesteca, se fierb 5 minute, apoi se toarna intr-un recipient steril. Decoctul de fenicul neutralizeaza sucurile rele, care duc la imbolnavirea inimii. Se iau 3 linguri pe zi.
Unii pacienti manifesta insa intoleranta la "cura principala". Ei sunt sfatuiti sa recurga la o varianta sumara a curei, ce include alte remedii.
Decoctul de patrunjel
Indicatii terapeutice: insuficienta cardiaca, stop cardiac, circulatie deficitara la nivelul inimii, senzatie de slabiciune, dureri de inima provocate de stres, dureri de natura nervoasa, staze venoase cu edeme la picioare si in plamani.
Ingrediente: 10 frunze de patrunjel, 2 linguri otet de vin, 80-150 g miere, 1 l vin de calitate superioara.
Preparare: Frunzele de patrunjel si otetul se fierb timp de 5 minute, intr-un litru de vin, apoi se adauga mierea si se mai lasa pe foc inca 5 minute. Diabeticii vor folosi doar 80 g miere la 1 litru. "Vinul pentru inima" se curata de spuma, se strecoara si se toarna in sticle sterile.
Administrare: De trei ori pe zi, cate un paharel de lichior dupa mesele principale.
Pentru a face vinul mai concentrat, i se poate adauga la fiert si o radacina de patrunjel. Preparat astfel, el va avea un efect mai puternic de eliminare a apei din tesuturi.
Decoctul forte de patrunjel
Suplimentar, vinul de patrunjel cu miere poate fi imbogatit cu 25-30 picaturi de tinctura de paducel, in acest mod obtinandu-se o irigare mai intensa cu sange a miocardului si o tonifiere a inimii. Vinul face sa dispara durerile de inima functionale, adica acelea pentru care nu se gaseste nici o explicatie in EKG. El este de asemenea un excelent remediu pentru reglarea tensiunii arteriale (hipo si hipertensiunea revin la valori normale).
Administrat din vreme, decoctul de patrunjel poate preveni aparitia timpurie a bolilor de inima si, atunci cand ele se afla in stadiul incipient, asigura o vindecare completa.
Decoctul de patrunjel da rezultate foarte bune si la suferintele cardiace de origine reumatica sau in cazul cand o forma grava de gripa slabeste inima. La orice insuficienta cardiaca, mai ales cand bolnavul este inaintat in varsta, ar fi de dorit ca, inainte de a prescrie un tratament cu digitalina, sa se faca o incercare cu decoctul de patrunjel, intrucat de cele mai multe ori el inlocuieste cu succes medicamentele de sinteza. Si in perioada de recuperare dupa un infarct, decoctul de patrunjel face sa dispara eventualele dureri de inima ramase.
Pulberea din radacina de ghintura
Indicatii terapeutice: dureri permanente de inima, frica de moarte, infarct ascuns.
Ingrediente: 1-3 varfuri de cutit de pulbere din radacina de ghintura se presara deasupra unei fierturi de grau spelta si se mananca inainte de masa, o data pe zi, cat timp continua sa existe suferintele.
Ghintura este un remediu cu gust amar, care ajuta la normalizarea digestiei. In cazul unei gastrite, de exemplu, ea poate stimula mucoasa stomacului, fara sa determine o crestere a productiei de suc gastric. Aceasta se explica prin faptul ca planta contine doar principii amare, nu si tananti, prin urmare, nu irita stomacul. Substantele amare din ghintura au efecte multiple: * actioneaza ca un tonic, stimuleaza apetitul
* sunt un remediu general impotriva tulburarilor gastrointestinale * combat gastrita * activeaza digestia * reduc balonarile (efect carminativ) * calmeaza durerile * au actiune antiinflamatoare.
Ghintura inlatura durerile insotite de panica ramase dupa un infarct, chiar dupa unul ascuns, survenit cu mult timp in urma. Dupa cate stim, orice om sufera in decursul vietii sale intre unul si trei infarcte minore, pe care izbuteste sa le depaseasca. Omul se trezeste in toiul noptii cu dureri de inima. Ele nu sunt insa prea puternice si, dupa o vreme, dispar brusc. Acest semnal de alarma pe care il da inima ar trebui totusi luat in serios, prin schimbarea stilului de viata si reducerea stresului. Intr-o asemenea situatie poate fi de un real ajutor supa cu ghintura, care linisteste din nou inima, dupa un asa-numit preinfarct. Fiertura cu radacina de ghintura s-a dovedit de folos si in perioada de convalescenta ulterioara infarctului, contribuind la o mai buna alimentare cu sange si la tonifierea inimii slabite de infarct.
Pulberea din radacina de frasinel
Indicatii terapeutice: ateroscleroza, dureri de inima, afectiuni coronariene.
"Cei ce sufera de dureri la inima sa-si puna in mancare pulbere facuta din radacina de frasinel si durerea va disparea".
Frasinelul actioneaza foarte eficient impotriva depunerilor de pe peretii vaselor de sange, in special de pe cei ai vaselor coronariene. Se poate spune ca "desfunda tevile", deoarece indeparteaza efectiv aceste depuneri. La toti pacientii cu un nivel ridicat al colesterolului, administrarea regulata a frasinelului s-a dovedit utila pentru prevenirea aterosclerozei.
Se presara 1-3 varfuri de cutit de pulbere din radacina de frasinel peste mancarea din farfurie.
Uleiul cu pelin
Indicatii terapeutice: dureri in piept, bronsita, pleurezie.
"Toarna sucul stors din pelin in ulei de masline - si anume, o masura de suc, in trei masuri de ulei. Lasa-l sa se incalzeasca la soare, intr-un borcan, si asa pastreaza-l tot anul. Daca sufera cineva de dureri in piept ori imprejurul pieptului, astfel incat durerea il face sa tuseasca, ia din ulei si freaca-l pe omul acela pe piept. Daca il doare intr-o latura, unge-l acolo si se va tamadui pe dinauntru si pe dinafara".