Alergie la polen? Prostii! Febra fanului? Le da de furca numai celor care traiesc la tara. Asa credem toti pana cand, intr-o buna zi, la sosirea primaverii, ne trezim cu o senzatie de arsura in ochi si cu nasul forfotind. Atunci, pentru a ne simti cu adevarat bine, trebuie sa ne baricadam in casa, multumindu-ne sa privim stralucirea imbietoare a soarelui prin ferestrele inchise. Nu mai e de glumit, alergiile se afla in ofensiva, ocupa locul de frunte in topul afectiunilor primaverii, mai ales acolo unde populatia are un nivel de viata mai ridicat. Pretutindeni unde pietele si supermarketurile ofera alimente de import de pe tot globul, si unde oamenii isi pot permite calatorii in cele mai indepartate colturi ale lumii, acolo se inmultesc dermatitele, rinitele si astmul. In Europa, ele afecteaza intre 20 si 30% dintre adulti. Din fericire, exista si vesti bune. Intrucat alergiile afecteaza un numar mare de oameni, se depun eforturi imense in cercetarea stiintifica, pentru gasirea unor noi metode de tratament, tot mai bine tolerate de pacienti. In ultimele doua decenii, s-a renuntat in mare masura la sedativele care ne toropesc, la preparatele cu concentratii inalte de cortizon, generatoare de efecte secundare nedorite, ca si la injectiile riscante, folosite in scopul desensibilizarii. Specialistii intampina insa dificultati in incercarea de a elucida motivul pentru care alergiile continua sa ia amploare in tarile dezvoltate: teoria potrivit careia ar fi responsabile pentru acest fenomen noxele din mediu sau vaccinurile contra bolilor copilariei a fost intre timp infirmata. In schimb, pare sa joace un anumit rol faptul ca mediul inconjurator - si substantele cu care organismul nostru vine in contact - se modifica neincetat. Pe spatiile verzi, cuceresc teren plantele exotice, care creeaza probleme persoanelor alergice. Ca o consecinta a incalzirii globale, polenul zboara prin aer aproape tot anul. Iar numeroase alimente si produse cosmetice se imbogatesc mereu cu noi aditivi. In ultima vreme, o serie de studii i-au convins pe cercetatori ca acei copii care cresc la tara, in contact cu animalele, sunt mai rezistenti la alergii decat tovarasii lor de generatie din orase. Principiul ramane valabil chiar si in situatia cand viitoarele mame au petrecut mai mult timp intr-o gospodarie sateasca, in cursul lunilor de sarcina. Asadar, solutia ar fi sa trimitem toate femeile gravide in grajduri? Atentie: acolo pandesc alte riscuri, cum ar fi infectiile bacteriene (in primul rand, din pricina laptelui nefiert) sau bolile declansate de paraziti, ca toxoplasmoza. Viitorul tratamentelor antialergice apartine mai degraba metodelor ce antreneaza sistemul imunitar prin administrarea unor doze infinitezimale de alergeni sau germeni patogeni. Pana in ziua cand asemenea metode vor fi accesibile tuturor, putem totusi sa facem personal cate ceva, pentru a ne ameliora macar rinita alergica, mancarimile pleoapelor si alte neplaceri de acest fel. Caci studiile de data recenta mai atesta un fapt: relaxarea si calmul ne ajuta indubitabil sa tinem in sah eruptiile cutanate sau tusea.
Cum identificam o alergie
Simptome: Nasul este infundat sau curge
Cand e alergie? Daca nasul e infundat, curge si va mananca doar in anumite perioade ale anului, se poate raspunde fara nici un dubiu: rinita alergica (febra fanului), provocata, de exemplu, de polenul mestecenilor, alunilor sau arinilor primavara, devreme, iar mai tarziu, in cursul anului, de cel al ierburilor, al pelinitei sau al cerealelor. In cazul unui guturai prelungit ori daca simptomele se agraveaza toamna si iarna, vina o poarta deseori acarienii sau parul de animale, deoarece ferestrele inchise si caloriferele care usuca aerul din locuinta favorizeaza inmultirea acestor alergeni.
Cand nu e alergie? De pilda, cand apare o asa-numita rinita vasomotorie: in momentul cand ne intindem la orizontala, un reflex nervos produce inflamarea subita a mucoasei nazale. Si deviatia de sept sau sinuzita cronica pot contribui la guturaiul permanent.
Ce ajuta? La rinita alergica, se poate pune un diagnostic destul de sigur pe baza corelatiei dintre simptome si anotimpuri si a unui rezultat pozitiv la testul Prick.
Simptome: Inrosirea ochilor, insotita de lacrimare si mancarimi
Cand e alergie? Desi se mai cheama si "guturaiul fanului", rinita alergica se intalneste si intr-o forma fara guturai. In acest caz, ne dam seama ca avem de-a face cu o alergie la polen abia atunci cand observam ca problemele oculare se manifesta mereu in acelasi anotimp.
Cand nu e alergie? O conjunctivita de natura virala sau bacteriana se poate prezenta identic. De aceea, cand simptomele va apar pentru prima data, luati legatura urgent cu un oftalmolog. Mai rare sunt iritatiile provocate, de pilda, de aerul uscat sau de unele substante cu efect excitant de la locul dvs. de munca.
Ce ajuta? Aceleasi teste ca la rinita alergica.
Simptome: Pete rosii si bubulite pruriginoase
Cand e alergie? Cand apare o eventuala reactie la anumite medicamente, in special la antibiotice. Atentie: cand sistemul imunitar se afla in stare de alarma din cauza unei infectii, putem reactiona "alergic" la preparate pe care, altfel, le toleram bine (cum ar fi un analgezic obisnuit). Daca eruptiile cutanate revin mereu, ele se pot datora alimentelor.
Cand nu e alergie? Adesea e vorba de o urticarie obisnuita. Ea poate proveni fie dintr-o infectie existenta in organism (de exemplu, un abces dentar), fie dintr-o stare psihica tensionata.
Ce ajuta? Supravegheati-va atent si eliminati din meniu alimentele suspecte. Dupa ce ati depistat in acest mod un posibil factor declansator, investigatia poate fi aprofundata prin teste cutanate ori serologice, eventual si printr-un test de alergie provocata. Daca suferiti de o urticarie cronica, va fi necesara o cautare sistematica a focarului de infectie din organism.
Simptome: Mancarimi, furnicaturi sau arsuri in cavitatea bucala
Cand e alergie? Unii alergici la polen dezvolta in paralel si o alergie alimentara. Ei nu suporta anumite alimente, ca merele, nucile sau telina.
Cand nu e alergie? Usturimile sau furnicaturile pe limba apar si in unele afectiuni ale sistemului nervos sau in avitaminoze (in special cand exista o carenta de vitamina B12).
Ce ajuta? De regula, se observa rapid legatura dintre simptome si alimentele respective, de aceea - de cele mai multe ori - nu e nevoie de teste cutanate si serologice. Cu o singura exceptie: telina. Ea este dificil de identificat ca factor declansator, se ascunde in numeroase feluri de mancare gata preparate si in combinatii de condimente, putand provoca reactii alergice foarte grave. De aceea, ar fi bine ca o eventuala alergie la telina sa fie confirmata sau exclusa prin teste.
Simptome: Fata umflata, buze umflate
Cand e alergie? Factorii declansatori ar putea fi, de pilda, anumite alimente, dar si medicamente, intepaturi de insecte sau focare de infectie prezente in organism, la fel ca la urticarie.
Cand nu e alergie? Exista asa-numitele angioedeme ereditare, care - ca si alergia - provoaca o inflamare brusca a buzelor si a cailor respiratorii. Dar, spre deosebire de alergii, ele nu pot fi ameliorate prin administrarea de cortizon.
Ce ajuta? Aceleasi investigatii ca la urticarie. Iar pentru angioedemul ereditar se recomanda examene speciale de laborator.
Simptome: Crampe intestinale si diaree dupa mese
Cand e alergie? Foarte multe alimente pot constitui factori declansatori, de exemplu laptele, ouale, pestele si fructele de mare, soia, nucile, mustarul, telina si semintele de susan.
Cand nu e alergie? Deseori, avem de-a face cu o alergie "autentica" atunci cand nu suportam anumite alimente. Mult mai frecvente sunt insa intolerantele nealergice, ca intoleranta la lactoza sau cea la gluten, ori la histamina (din unele tipuri de branza, carnati afumati, varza murata, spanac, rosii).
Ce ajuta? Notati-va intr-un caiet tot ce mancati, pentru identificarea alimentelor suspecte. Apoi faceti un test Prick, o dozare a imunoglobulinelor IgE si - cel mai concludent - un test de alergie provocata, dupa ce ati inlaturat pentru un timp din meniu alimentul suspect.
Actionati, in loc sa strangeti din dinti
* Tot ce va amelioreaza simptomele este benefic pentru dvs. *
"Refuz sa inghit medicamente" sau "Corpul meu trebuie sa lupte singur cu boala" - in abordarea unei alergii, astfel de principii sunt lipsite de sens. Deoarece, in decurs de zece ani, cam o treime din rinitele alergice netratate evolueaza catre un astm bronsic. Aceasta schimbare dramatica se poate evita printr-o terapie corecta, efectuata la timp. Metodele de relaxare - cum ar fi yoga sau antrenamentul autogen - se numara si ele, mai nou, printre procedeele terapeutice atestate stiintific. Dar in cazul unei reactii violente, declansate subit la alimente ori la o intepatura de insecta, este obligatoriu sa actionati rapid: telefonati neintarziat la urgenta!
Masuri de introdus in rutina cotidiana
Dimineata, devreme, si seara, dupa orele 18, actiunea polenului se face simtita cel mai putin. Atunci, ca si imediat dupa o ploaie, sunt cele mai potrivite intervale de timp cand pacientii cu rinita alergica pot sa desfasoare activitati in aer liber ori sa-si aeriseasca locuinta. Pentru a indeparta polenul adunat peste zi, li se recomanda ca seara sa se spele pe cap si sa procedeze la o clatire a narilor. Rufele spalate nu trebuie intinse la uscat afara, iar hainele purtate nu se dezbraca si nu se pastreaza in dormitor.
Pentru toti cei care, in pofida unei alergii la parul de animale, nu consimt sa se desparta de pisica lor, sfatul principal este ca dormitorul sa fie o zona interzisa pentru animalele de companie. In schimb, ele ar trebui sa stea cat mai mult afara din casa. De asemenea, locuinta va fi aerisita des, praful va fi aspirat zilnic (intrebuintand un aspirator cu microfiltru), iar tapiteria, covoarele si saltelele se vor curata regulat. De retinut ca motanii produc o cantitate mai mare de alergeni decat pisicile - castrarea ajuta intr-o oarecare masura, ca si imbracarea animalului cu un pieptaras care sa-i acopere blana.
De acarieni e greu sa ne ferim. Alergicii ar trebui sa evite obiectele pe care se formeaza depozite de praf, cum sunt rafturile deschise, neprotejate cu usi sau geamuri, sa stearga praful intotdeauna cu o carpa uda, sa spele regulat la 60 ori sa curete chimic pernele si perdelele. Si sa se bage in pat imbracati cu o pijama: aceasta absoarbe transpiratia si ia scuamele de pe piele, incomodandu-i astfel pe acarieni, carora le inrautateste conditiile de viata.
Medicamente contra alergiilor
Inhibitorii de histamina, ca cetirizina si loratadina (Claritinul) blocheaza mediatorul chimic responsabil pentru simptomele dezagreabile ale alergiei. Inhibitorii actioneaza rapid: local, ca picaturi pentru ochi sau spray nazal, iar sub forma de tablete, la nivelul intregului organism. Daca in trecut provocau somnolenta, astazi sunt aproape cu totul lipsiti de efecte secundare.
Cine prefera metodele naturale poate apela cu incredere la fitoterapie sau la remediile homeopate. Spray-ul nazal cu gutuie si lamaie amelioreaza rinita alergica. Compresele cu silur calmeaza senzatia de mancarime a pleoapelor. Se prepara un decoct, fierband timp de 10 minute o lingura de planta maruntita in 250 ml de apa. Mai nou, exista capsule cu radacina de unghia-gaii (astragalus), care domolesc simptomele in faza acuta, insa pot fi utilizate si profilactic - se administreaza cu patru saptamani inainte de anotimpul polenului.
Metode cu efect pe termen lung
Alergiile se pot vindeca prin desensibilizare: organismul se obisnuieste treptat cu alergenul, daca acesta ii este introdus in mod repetat, in doze mici. In formula desensibilizarii clasice, se face la inceput cate o injectie pe saptamana, apoi dupa un sfert de an, cate una pe luna. Terapia trebuie continuata minimum trei ani, iar ameliorarea se observa din al doilea an de tratament. In alergiile la polen si la acarieni, metoda are succes la 50% dintre pacienti. (Daca terapia traditionala li se pare prea lenta, suferinzii de rinita alergica pot incerca o desensibilizare intensiva, cu durata de numai doua luni. Ea presupune o crestere mai rapida a dozei de alergen, cu riscul de a se declansa reactii mai violente.)
Tot mai multe studii dovedesc si succesul variantei sublinguale - mai ales la rinita alergica. Pacientii primesc de la medic picaturi sau tablete pe care le tin sub limba, ele urmand a fi asimilate prin mucoasa cavitatii bucale. Astfel, tratamentul poate fi facut mult mai comod, la domiciliu.
Sunteti alergici? Iata metodele de testare
* Testul Prick (prin intepare) - Este cel mai uzual test cutanat. Extracte din diversi alergeni, de exemplu din polen, par de animale sau alimente, sunt picurate pe piele, in locurile unde aceasta a fost intepata cu o lanteta. Daca in jurul unui anumit alergen pielea se inroseste si se formeaza o mica umflatura, se considera ca rezultatul testului este pozitiv. Totusi, el nu e suta la suta concludent: uneori iese pozitiv, desi nu s-au manifestat niciodata simptome de alergie, sau negativ, cu toate ca alergia este cat se poate de evidenta.
* Testul Scratch sau intradermic - De asta data, alergenul este introdus mai profund in piele, prin zgariere sau injectare. Intrucat el provoaca reactii mai puternice decat testul anterior, se poate ajunge si la manifestari alergice acute, de intensitate primejdioasa, mergand pana la socul anafilactic.
* Testul Patch sau epidermic (cu plasture) - Plasturele impregnat cu alergeni se intrebuinteaza, de regula, pentru a pune in evidenta asa-numitele alergii cutanate de contact (declansate, printre altele, de nichelul din nasturii metalici, de bijuterii sau de parfumuri).
* Testul de alergie provocata - Cand rezultatele investigatiilor sunt neclare, se recurge uneori, ca ultima solutie, la un test de alergie provocata. Alergenul este picurat direct pe mucoase, inspirat, injectat sau inghitit. Reactia poate fi deosebit de violenta. De aceea, testul nu trebuie efectuat decat sub supravegherea medicala specializata, in conditii ce asigura posibilitatea interventiei in cazuri de urgenta.
REMEDII NATURALE
Antihistaminice "verzi"
* Urzica - contine o substanta care actioneaza la fel ca antihistaminicele. Este eficienta mai ales in cazul alergiei la fan. Se beau, in perioada de criza, intre patru si sase ceaiuri pe zi, sau se recurge la tinctura de urzica, a carei folosire e cuprinsa in biletelul insotitor.
* Ginkgo Biloba - stopeaza actiunea unui transmitator al inflamatiei alergice (factor de activare plachetara). Se recomanda 240 mg pe zi.
* Quercitina (pigmentul care da culoare strugurilor negri si ceaiului verde) blocheaza productia de histamina. Luati cate o gelula de 500 mg, de doua ori pe zi. (Nu le luati in acelasi timp cu urzica.)
* Uleiul de peste sau uleiul de in - sunt surse bogate de Omega 3, avand reputatia ca ajuta organismul sa se apere contra inflamatiilor provoate de alergie. Se ia cate o lingura de supa pe zi, pe stomacul gol. Se pastreaza la racoare si intuneric.
Pentru a potoli iritatiile
* Se aplica comprese cu apa rece pe pleoape, pentru a le dezumfla si a potoli mancarimile.
* Serurile fiziologice sau spray-urile utilizate pentru igiena nasului sunt recomandate si in alergii, pentru umidificarea mucoaselor. Totusi, studii recente au avertizat ca unele din aceste produse contin un conservant susceptibil sa irite sinusurile. De aceea e mai bine sa va preparati personal o solutie salina. E suficient sa dizolvati o jumatate de lingurita de sare in 250 ml apa calda. Umpleti cu acest lichid o para mica de cauciuc sau o seringa fara ac si injectati bland lichidul in nari, aplecandu-va deasupra chiuvetei.
Contra alergiei la fan
* Evitati sa iesiti din casa in urmatoarele trei ore de dupa o furtuna. Nivelul de umiditate extrem de ridicat determina desfacerea grauntelor de polen, care isi elibereaza substantele alergene.
* Purtati o masca protectoare, daca va expuneti la polen. Se gasesc in farmacii. Servesc la protejarea de praf.
* Preparati o "capcana" pentru polen, ungandu-va intrarea in ambele nari cu vaselina. Sporii se vor lipi, inainte de a-i inhala.
* In sezonul cu polen, spalati-va parul in fiecare seara, ca sa nu depuneti praf de polen pe perna.
Sarutul periculos...
Cand esti alergic la un aliment, te gandesti sa-l elimini si ca atare, si ca ingredient in alte combinatii industriale. Dar cu asta nu ai epuizat toate riscurile. Drept exemplu este cazul unei tinere foarte alergice la crustacee, pe care le eliminase complet din meniu. Nu insa si prietenul ei, mare amator de melci si de raci, care, in urma unui sarut, a expus-o pericolului de moarte. Desi mancase crevetii cu o ora inainte, buzele fetei au inceput sa se umfle, respiratia i-a devenit suieratoare si a inceput sa se sufoce. In scurta vreme au inceput si niste dureri groaznice de stomac, pielea i-a fost acoperita de urticarie, iar tensiunea s-a prabusit. Dusa rapid la spital, a supravietuit, din fericire, dar concluzia pe care trebuie sa o tragem din aceasta experienta e clara: daca partenerul dvs. e alergic la un aliment, mai bine renuntati si dvs. la el. Nu e sigur ca clatitul gurii si spalatul pe dinti sunt suficiente pentru a elimina pericolul in totalitate. Mai bine eliminati orice risc.