Brusc, casa este tulburata de o gama larga de agresiuni, incepand cu zgomote inexplicabile - de la ciocanituri si scartaituri, pana la vacarm general; lucrurile din casa incep sa se miste anormal, excentric - tacamurile, vazele plutesc in aer ori se sparg din senin, paturile cu oameni cu tot sunt tarate de colo-colo ori saltate de la pamant; dulapurile se deschid singure; tablourile de pe pereti se rotesc, cad pietre venite de nicaieri... Uneori zgomotele se manifesta inteligent: ciocaniturile raspund codificat anumitor intrebari, ba chiar se aud soapte ori voci.
Ceea ce s-a observat cu certitudine: toata aceasta gama de "calamitati", in general inofensive, dar infricosatoare, se produce numai cand o persoana "focar" este prezenta in casa. Ele incep brusc si dureaza de la cateva zile la cateva luni, dupa care inceteaza la fel de inexplicabil.
Istoria cazurilor de Poltergeist
Activitatea "duhurilor galagioase" pare sa fi fost observata in toate comunitatile si in toate timpurile.
Cercetatorii au studiat documente scrise pe o perioada de 16 secole (355 e.n. - 1919). Au gasit consemnari despre 375 de cazuri de Poltergeist. Cel putin 330 par autentice. Probabil ca numarul real de cazuri este mult mai mare, intrucat marturiile vremii au reprodus numai cazurile extrem de socante.
* Primul caz identificat: 355 e.n.
In acel an, localitatea germana Bergen auf Rhein a fost terorizata de pocnituri si scartaituri amenintatoare pe strazi si in case. Numerosi locuitori s-au plans ca au fost aruncati noaptea din pat de o forta necunoscuta.
* Istoria Evului Mediu si Poltergeist-ul
Numeroase cazuri de Poltergeist au tulburat si aceasta perioada, fiind consemnate in documente. Pe atunci, manifestarile erau atribuite unor demoni. Se pare ca Poltergeisti-i aveau o preferinta deosebita pentru calugari si calugarite. Acestia erau haituiti pana la exasperare, in chiliile lor, de zgomote puternice, uneori erau ciupiti ori chiar zgariati. Ba chiar ploi de gunoaie si excremente se abateau din senin asupra monahilor.
Mai aproape de timpurile noastre, un caz celebru si, mai ales, impresionant prin amploare a fost:
* Cazul Cideville
(Franta, 1850-1851)
In perioada noiembrie 1850 - februarie 1851, prezbiteriul din Cideville a devenit sediul unor evenimente infricosatoare. In pereti rasunau ciocanituri care s-au dovedit inteligente, capabile sa raspunda in cadenta la intrebari simple sau sa imite alte sunete. Geamurile se spargeau cu violenta, imprastiind cioburi in toate directiile. Scaunele si mesele pluteau in aer, ramanand suspendate sau urmarindu-l pe preot si pe menajera sa. Cainii si pisicile din casa erau aruncati pe cruce, sau pluteau aproape de plafon, in timp ce cutite, perii sau breviare zburau din incapere pe o fereastra pentru a reveni pe alta. Intreaga asezare a urmarit cu strangere de inima manifestarile neobisnuite. Indepartarea celor doi elevi ai preotului, Gustave si Bunel, in varsta de 12 si 14 ani, a readus linistea la prezbiteriu. Manifestarile s-au mutat pentru o vreme la domiciliul lui Gustave, dupa intoarcerea sa acasa. Cazul Cideville a reprezentat obiectul unui proces la curtea judecatorului de pace Folloppe din oraselul invecinat, Yerville.
In manifestarile de la Cideville, "focarul" (agentul) pare sa fi fost copilul Gustave.
* Un caz singular: "Fata electrica"
Ceea ce s-a petrecut, vreme de mai multe saptamani, cu toti cei care se apropiau de Angelique Cottin a fost un caz nemaiintalnit: oamenii simteau de la cativa metri de fata descarcari electrice violente. In plus, obiectele care atingeau sortul lui Angelique zburau in toate directiile. Cazul este absolut real: fizicianul Arago a studiat cu multa atentie fenomenele electrice ce insoteau fata. Dupa trei saptamani, descarcarile au inceput sa scada in intensitate, apoi au disparut.
* "Agentul" si manifestarile Poltergeist
O autoritate in materie, cercetatorul american William G. Roll, considera ca "agentul" este o persoana in care se acumuleaza o ostilitate pronuntata, reprimata de constient. Aceste persoane nu sunt prea abile in exprimarea verbala. Astfel, ele nu isi pot defula frustrarea profunda pe caile psihologice normale: prin cuvinte sau prin fapte. In aceste conditii, se presupune ca inconstientul "agentului" poate dezvolta la maxim o capacitate PSI - paranormala - defularea persoanei facandu-se prin fenomene tip Poltergeist. Bineinteles, fara ca ea sa fie constienta. "Vandalismul spontan" ce se abate asupra "casei bantuite" favorizeaza revenirea la starea psihologica normala a persoanei in cauza.
In fenomenele Poltergeist sunt implicati aproape totdeauna copii si tineri. Aflati la varsta pubertatii, ei se simt confruntati cu un intreg cortegiu de probleme delicate, frustrante.
Cateva cazuri spectaculoase de Poltergeist in Romania
Cazul Eleonorei Zugun din Ardeal (1925)
Prin anul 1925, in jurul Eleonorei Zugun, o fata de 12 ani dintr-un sat romanesc din Ardeal, au inceput sa zboare si sa pluteasca, aparent fara motiv, diferite obiecte. Considerata de sateni "unealta diavolului", Elena Zugun a fost inchisa intr-un adapost.
Contesa austriaca Wassilko-Serecki, aflata in trecere prin Romania, aude povestea micutei taranci, care ii starneste interesul. Contesa avea o preocupare deosebita in studiul supranaturalului. Ea o adopta pe Eleonora si o duce la Viena, pentru a cerceta fenomenele paranormale ce se petreceau in apropierea fetitei. Celebrul Price a fost chemat de la Londra pentru a o vedea pe mica "taranca romanca". Chiar la prima vizita, jucaria adusa pentru Eleonora Zugun s-a spart singura, iar un cutit aflat pe masa a zburat cu mare viteza deasupra capului lui Price, infigandu-se in usa. Alte obiecte au inceput sa zboare prin incapere. Impresionat, Price a obtinut aprobarea contesei Wassilko de a testa capacitatea fetei in laboratorul sau din Kensington. Rezultatele experientelor de telekinezie au fost absolut remarcabile.
Satenii ardeleni, contesa Wassilko si Price au observat in repetate randuri stigmate sub forma de pete rosii si urme de muscaturi profunde ce apareau din cand in cand pe corpul Eleonorei. Despre acestea, ea insasi afirma ca le-ar produce "Dracul". Dar Wassilko si Price au considerat ca stigmatele se datoreaza unei autopedepsiri inconstiente a subiectului pentru o vina ascunsa.
Bucuresti - 1968.
Un Poltergeist tulbura capitala (cazul din Soseaua Salajului nr. 244)
Timp de doua luni si jumatate, in toamna lui 1968, sute de oameni veneau zilnic sa urmareasca din strada, ca pe o sinistra minune, fenomenele dezastruoase ce se abatusera asupra "casei bantuite" din Sos. Salajului 244, in cartierul Ferentari.
Asupra cazului, la vremea respectiva, s-a pastrat obisnuita "discretie oficiala". Autoritatile se gaseau puse intr-o situatie asemanatoare celei din "Maestrul si Margareta" a lui Bulgakov. Totusi, "minunea suparatoare" a facut obiectul cercetarilor militiei si Procuraturii. De asemenea, o comisie compusa din membri marcanti ai Cercului de Psihologie Medicala din Romania a anchetat de trei ori si a consemnat manifestarile. Profesori universitari, doctori in psihologie si psihiatrie, printre care profesorul universitar Paul Popescu Neveanu, conf. dr. Victor Sahleanu, col. dr. Gh. Gaitan - seful serviciului neurologie din Spitalul Militar Central - au intocmit un proces-verbal minutios al fenomenului.
"Casa bantuita" apartinea pensionarului Chivu Gheorghe si acolo locuiau el si familia sa, compusa din 15 persoane. Agentul (persoana infestata) a fost Manole Caliopi, cumnata proprietarului. Era in varsta de 38 de ani, era epileptica si bolnava de dementa grava. Statea tot timpul in casa. Incepand cu 28 septembrie 1968, geamurile casei au inceput sa fie bombardate din senin si sparte cu pietre. Militia si Procuratura sunt sesizate. Se stabileste ca pietrele, prin structura lor, nu proveneau din zona.
Un fapt stupefiant: capitanul Bucurescu insemneaza cu creionul o serie de pietre "buclucase" si le incuie in seiful militiei. De unde dispar, iar una din pietre, cu marcajul pe ea, reapare in casa cand sparge un geam interior.
Un militian care pazea casa este lovit de o piatra. Pietrele capata si traiectorii imposibile; o oglinda este pulverizata dintr-un unghi ce nu permitea aruncarea din afara casei, iar camera era sigilata.
Apar fenomene si mai dramatice: incendii fara cauze, mobile si hartii iau foc din senin. Casa este golita, pentru protectie, de tot ce este mobila. Parca era devastata. Incep si "farsele" telekinetice: calimari, sapunuri, tacamuri zboara prin aer. Robinetele de la aragaz se deschid singure. Usile la fel. Se fac auzite voci. Treptat, lucrurile se linistesc... inca o enigma de dezlegat.
In loc de final
Un cercetator roman, inginer Gabriel Constantinescu, a observat statistic o corelatie intre cresterea activitatii solare si cresterea numarului si a amplorii fenomenelor Poltergeist. Sa se datoreze aceasta, printre altele, si efectului excitant, iritant al "furtunilor solare" asupra psihicului omenesc? Deci, si asupra "agentilor" Poltergeist? Oricum, sfarsitul lui 1967 si anul 1968, cand s-au desfasurat "bantuirile" spectaculoase de la Bucuresti, a fost o astfel de perioada.