Pentru ca intr-un fel a fost amestecata si "Formula AS" in aceasta ecuatie a destinului, am simtit nevoia ca prin intermediul dvs. sa fiu prezenta in viata tuturor femeilor, printr-un sfat (venit de la o persoana care s-a confruntat cu aceasta problema) privind investigarea si o corecta conduita in afectiunile sanilor. Va rog, daca este posibil, sa publicati materialul pe care il trimit in anexa. In sinteza, este povestea foarte exacta a unei femei nascute in 1949, diagnosticata si operata de cancer mamar.
Sunt o veche cititoare a revistei, mai mult decat atat, beneficiara, timp de 20 de ani, de la varsta de 40 de ani pana la varsta de 60 de ani, de tratamente alternative (homeopatie), pentru diverse dezechilibre in starea sanatatii. Incepand cu anul 1996, am inceput sa "fabric" chisturi pe sanul stang, pe care le-am rezolvat astfel:
* In anul 1996 (chist de 1 cm), in 17 zile, cu tratament homeopat, presopunctura si comprese cu patlagina si varza.
* In anul 2002, un alt chist, format intr-o alta zona a sanului, in 2-3 luni, cu aceeasi reteta miraculoasa.
* Pana in anul 2007, am facut cate o ecografie pe an, cand mi se relevau fie chisturi, fie fibroadenoame de mici dimensiuni, benigne.
* In vara anului 2007, mi-au fost relevate la mamografie (efectuata de doctorul Hortopan, de la Parhon) microcalcifieri in evolutie pe un san, usor angorjat, si mi s-a recomandat urmarire ecografica, din 6 in 6 luni.
La consultul efectuat in acelasi an si in aceeasi vara, de profesorul Alexandru Blidaru (Medsana - Primaverii), acesta mi-a recomandat "localizare preoperatorie" si "interventie chirurgicala".
Nu am dat curs acestei ultime recomandari medicale, la sfatul medicului meu homeopat, dar si a profesorului Dumitru Dobrescu (Farmacia "Minesan"), la care am ajuns in urma unui caz descris in "Formula AS". Profesorul Dumitru Dobrescu, vazand ca urmez un tratament homeopat, m-a sfatuit sa nu ma operez, pentru ca numai 6% din cazurile de microcalcifieri anunta un cancer de san, iar pentru riscul de 6%, mi-a aratat printr-un gest ca este totul la latitudinea divinitatii si deci interventia chirurgicala nu se justifica.
* Pana in anul 2008, m-am investigat ecografic din 6 in 6 luni, la acelasi medic si la acelasi aparat, pentru ca rezultatele sa fie comparabile. In luna noiembrie 2008, la sanul cu probleme, examenul imagistic nu a relevat absolut nimic.
* In luna februarie 2009, am sesizat un nodul mic, dur, pe sanul stang. La mamografie, in luna martie 2009, mi s-a recomandat punctia, intrucat diagnosticul era incert.
La sfatul altor medici, am inlocuit punctia cu sonoelastografia, facuta la policlinica "Focus", care a semnalat aspecte benigne, cu recomandarea de a repeta aceasta investigatie la 3 luni, adica in luna iulie.
* Sonoelastografia din iulie 2009 nu a mai fost in regula, si pe 22 iulie eram deja operata de profesorul Alexandru Blidaru, de un cancer mamar stang: tumora de 1 cm si un ganglion invadat, din 20 extirpati. A urmat tratamentul citostatic si radioterapia.
* Nu va puteti inchipui prin ce calvar am trecut. Si de aceea, va rog, doamnelor, ca in cazul in care vi se recomanda interventia chirurgicala sa nu aveti retineri; aceasta este "un nimic" pe langa calvarul prin care ati putea trece (chimioterapia) in cazul unui diagnostic nefericit.
* Mi-am permis sa ignor parerea unui specialist, care se confrunta cu o cazuistica impresionanta, caruia multe persoane ii datoreaza viata, si care mi-a oferit cea mai acoperitoare solutie, pe care eu, insa, nu am aplicat-o; mi-am rezervat, cu alte cuvinte, dreptul de a cunoaste infernul. Nu era mai bine sa ma fi operat "degeaba" in anul 2007, asa cum mi-a recomandat doctorul Alexandru Blidaru, medic primar chirurg la Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" din Bucuresti?
Acum sunt bine. Nu va pot descrie in cuvinte recunostinta pe care i-o port acestui om. Nici macar nu am puterea sa i-o marturisesc. Nu am stiut si nu am vazut nici un mijloc pe masura, pentru a-i ura, in anii care au trecut, Craciun si An Nou fericit, si am ales sa o fac prin aceasta confesiune publicata in revista dvs., in speranta ca va ajunge la cel caruia ii e dedicata. Va multumesc, si acest sfat pe care il dau tuturor femeilor carora de asemenea le doresc sa nu treaca niciodata prin aceasta experienta.
GEORGESCU ANA - Drumul Taberei 90, sector 6, Bucuresti, tel. 0735/02.32.43
Cimbrul care salveaza viata
La sase ani, baietelul meu inca nu se vindecase de un tifos grav, contractat cu doi ani in urma. Facuse atunci, vreme de cinci saptamani, febra mare - 40,8 grade in fiecare zi - si zacuse in spital peste sase luni. Cand a inceput scoala, era un baiat palid si slabut. Medicul pe care l-am consultat avusese el insusi tifos in copilarie si mi-a spus ca o boala infectioasa asa de grea ramane in organism sapte ani, poate chiar mai mult. I-a prescris un regim alimentar pentru lipsa poftei de mancare si atat. Colegii baiatului meu erau copii sanatosi, de la tara, iar el statea printre ei palid ca peretele si fara vlaga, astfel ca invatatoarea il intreba mereu daca-l doare ceva sau daca-i e rau. Si pentru ca drumul spre scoala trecea printr-o padure, il insoteam in fiecare dimineata la scoala si ne intorceam, dupa masa, acasa, pe jos.
In padurea respectiva, am intalnit o femeie care s-a oprit in dreptul nostru si m-a intrebat speriata: "Ce-i cu baietelul dvs.?". Si desi nu-mi placea sa vorbesc despre asta, i-am povestit despre boala copilului meu, iar ea mi-a spus: "Doar lamaioara il poate ajuta. Baia cu lamaioara vindeca orice boala infectioasa". Ingerul cel bun, sub infatisarea acelei femei cumsecade, se referea la cimbrul de faneata, care la vremea aceea inflorea in toate nuantele posibile de roz, pe pajistile si povarnisurile acoperite de iarba.
Ajunsi acasa, am luat o galeata de zece litri si am umplut-o cu cimbru, pe care l-am lasat apoi peste noapte in apa rece, dupa metoda pastorului Kneipp, ca sa nu-si piarda puterea prin fierbere.
In dupa-amiaza urmatoare, am incalzit apa cu plantele, am ingenuncheat in fata icoanei, impreuna cu fiul meu, si l-am rugat pe bunul Dumnezeu sa ne ajute. Baia in apa atat de parfumata a durat fix 20 de minute, si cand l-am scos din apa, am avut senzatia ca din crestetul baiatului s-ar desface doua cochilii mari - una in stanga si alta in dreapta. Tineam in brate un alt copil, in sfarsit sanatos, un copil cu obrajii rumeni. Si am recunoscut clar atotputernicia Domnului, mana Sa prin plantele sale. Mai vreau sa adaug ca pofta de mancare i-a revenit copilului meu de la sine. Si ca s-a simtit tot mai bine, de la o zi la alta.
Pentru oamenii in varsta, care mai pot face bai, cele cu cimbru de faneata reprezinta un pas spre sanatate. La o baie totala, se folosesc 100-120 g de cimbru. Inima trebuie sa ramana deasupra apei.
Cu drag,
TEOFANA IVANOV - Tulcea