"Este o planta minune, ce poate aduce profit, dar agricultorii romani nu mai sunt, din nefericire, interesati de cultivarea ei"
Printre nenorocirile aduse pe capul romanilor de neoliberalismul postdecembrist se afla si disparitia culturii si industriei canepei. Daca inainte de 1989, Romania avea 36 de topitorii de canepa si cultiva cu aceasta planta minune peste 40.000 de hectare, astazi nu cultiva mai mult de 200 de hectare. Lovitura mortala data acestei industrii a venit din partea parlamentului, in anul 2000, cand deputatii romani au gasit necesar sa se alinieze modei din Occident, votand legea 143, prin care canepa era declarata drog. In realitate, obedientii alesi ai neamului au facut o confuzie grava intre "cannabis indica", soiul care intr-adevar este cultivat pentru droguri, si "cannabis sativa", soiul cultivat in scop industrial. Diferenta dintre cele doua soiuri o constituie continutul de THC (Tetrahidrocanabinol) care, pentru cannabis sativa (admisa si in Romania, ca si in UE) este de pana la 0,2%. In cele din urma, ministerele implicate (Interne, Agricultura, Sanatate) au schimbat normele de aplicare a legii, permitand cultivarea canepei doar pe baza unei autorizatii emise de directiile agricole. Din pacate, reparatia a venit cam tarziu, cand aproape ca s-au pierdut soiurile romanesti de samanta. Cu toate acestea, un grup de tineri economisti si ingineri au gasit o cale de a reface, partial, o mare traditie: au construit o fabrica in care utilizeaza ca materie prima semintele de canepa. Asa a aparut, la Salonta, in cadrul unui proiect Sapard, cu concursul generos al primariei, CANAH INTERNATIONAL, o fabrica unica in UE, care a cucerit piata produselor bio. Economista Oana Suciu, director general, o sibianca educata in limba germana, ne spune povestea spectaculoasa a unui proiect nascut cu fonduri europene si idei romanesti, marcat de o seriozitate nemteasca.
"Singurul procesator integrat de seminte de canepa din Europa"
- Care este povestea primei fabrici de procesare a canepei din ultimele doua decenii?
- Povestea Canah (canah=canepa, in sanscrita) este una speciala, si a inceput de la ideea actionarului nostru, Dan Lazarescu, care stia de planta minune si de utilizarile multiple ale acesteia: textile, materiale de constructii, hartie, surse regenerabile de energie si, bineinteles, medicina alternativa si alimente cu valori nutritionale deosebite. Traditia de sute de ani a cultivarii canepei in Romania, trendul spre alimentatia naturala si "functionala" sunt alti doi factori care au dus la implementarea Canah. In anul 2005, aceste idei s-au concretizat intr-un studiu de fezabilitate facut de "Nova Institut" din Berlin. Posibilitatea de a accesa fonduri Sapard a fost argumentul final care a dus la concretizarea proiectului. Asa a luat nastere singurul procesator integrat de se-minte de canepa din Europa, care produce sub acelasi acoperis toate produsele derivate din aceste seminte, cu o capacitate de procesare de 1000 de tone pe an.
- Din anul 2000, canepa a fost alungata de pe ogoare si din gradini, ca o cultura ciumata, desi facea parte dintre plantele cultivate in mod traditional de romani. De ce aceasta nedreptate?
- Marginalizarea canepei nu a pornit de la noi. A fost o campanie initiata si sustinuta de marile industrii occidentale, inca din 1937. Termenul de marijuana a fost folosit pentru prima data de aceste corporatii, in cadrul primelor campanii impotriva canepei, pentru a crea confuzie intre varietati ale aceleiasi familii de plante, dar care nu au utilizari sau efecte similare. In prezent, fabrica noastra proceseaza doar seminte. De aceea, am cautat sa avem utilaje moderne de ultima generatie, si le-am gasit in Germania. Echipa Canah este formata din 15 persoane, zece sunt operatori in productie si cinci au sarcini de asigurarea calitatii, tehnologia de procesare, suport clienti, logistica, contabilitate.
- Merita canepa investitii atat de mari si o preocupare atat de sustinuta, intr-un context legislativ obtuz?
- Canepa este o planta minune. Investitia se justifica total, gratie cresterii continue, in ultimii 15 ani, a interesului consumatorilor pentru astfel de produse. Semintele de canepa contin trei categorii de nutrienti esentiali - acizii grasi Omega 3 si Omega 6, proteina vegetala completa - si fibre. Exista numeroase alte alimente care contin acesti nutrienti, insa canepa este cea in care acestia sunt in forma cea mai apropiata de organismul uman si, de aceea, biodisponibilitatea lor este cea mai ridicata. Concret, uleiul din seminte de canepa este cunoscut ca "uleiul perfect echilibrat al naturii", deoarece contine raportul ideal 3:1 de Omega 6 si Omega 3. Consumul regulat de ulei de canepa poate contribui la reducerea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale, mentinand inima sanatoasa. Asociatiile care promoveaza cultivarea canepei in SUA pretind ca au gasit peste 20.000 de potentiale utilizari ale acestei plante.
"Achizitionarea materiei prime din productia nationala ne-ar oferi mult mai multe avantaje decat importul"
- Cum v-ati descurcat cu materia prima, tinand seama ca agricultorii romani n-o mai cultiva?
- Dupa o incercare esuata in 2007, cand sperasem sa avem 200 de hectare cultivate in zona, materia prima a ramas pentru noi calcaiul lui Ahile, deoarece asigurarea cantitatilor de seminte, pe masura cererii care este in continua crestere, devine din ce in ce mai dificila. Cum agricultorii romani nu mai sunt, din nefericire, interesati de aceasta planta, importam intreaga cantitate de seminte, in principal din China, dar si din Franta, Germania si Estonia. China este cel mai mare cultivator de canepa din lume, atat pentru samanta, cat si pentru tulpini, pentru fibra. In China, cultivarea semintei se face manual, zeci sau sute de mii de familii cultivand cate 1000-2000 de metri patrati fiecare, cu insamantare manuala, plivire manuala, recoltare manuala si uscare la soare. Samanta este certificata bio, coapta uniform, deosebit de bogata in principii benefice. O astfel de agricultura artizanala nu este, desigur, posibila in Romania. In schimb, posibilitatea achizitionarii materiei prime din productia noastra ne-ar oferi mult mai multe avantaje. Cultivarea canepei aduce profit. Soiul romanesc "Zenit", cu care am lucrat in 2007, este foarte echilibrat din punct de vedere al calitatilor nutritive si granulometrice, dar nu mai e de gasit. Ne-ar avantaja distantele reduse, relatiile directe intre cultivatori si noi, ca procesatori. Am avea posibilitatea coordonarii si optimizarii cantitatilor si calitatii soiurilor cultivate, astfel incat sa avem o situatie din care sa castige toata lumea.
- Cum ati reusit sa faceti fata lipsei de interes a autoritatilor?
- Ceea ce ne-a franat la inceput a fost lipsa legislatiei care sa reglementeze importul semintelor pentru procesare. Vechea legislatie a fost abrogata, dar asteptam adoptarea unei noi legi, in linie cu legislatia europeana. Cei care au mai mult de suferit decat noi sunt agricultorii. Deocamdata, in lipsa acestei legi, pentru importul semintelor din China lucram cu negustori din Germania si Olanda. O alta scapare este acordarea subventiilor europene doar cultivatorilor care valorifica tulpinile, nu si celor care cultiva canepa pentru samanta pe care ne-o vand noua. Aceasta situatie este absurda, din moment ce singurul procesator de canepa suntem noi, iar noi folosim exclusiv samanta! De ce nu se acorda subventii atat pentru tulpini, cat si pentru seminte? De ce ne obliga legislativul si guvernul sa importam, cand Romania are o traditie atat de indelungata in acest domeniu?
- Recent, Universitatea din Arad a organizat un simpozion dedicat canepei. Care au fost concluziile acestei intalniri, a ultimilor specialisti pe care-i mai avem?
- La intalnirea de la Arad au participat multiplicatori de seminte, cultivatori potentiali, fosti procesatori de fibre, actuali procesatori de seminte, viitori utilizatori care se ocupa cu constructia de case din "hemp crete" (ciment de canepa) si, foarte important, reprezentanti ai universitatii "Aurel Vlaicu", care cerceteaza utilizarile potentiale ale produselor derivate din canepa, in cadrul unui proiect european. Dintre cele mai incurajatoare concluzii am retinut ca, la nivel universitar si chiar politic, exista dorinta de a relansa cultura de canepa. Gratie cercetarilor de la Arad, Romania are sansa de a redeveni deschizatoare de drum in acest domeniu. Din pacate, toata lumea cerceteaza, experimenteaza si vorbeste mult, noi am fost singurii care au riscat si au investit sume mari de bani, pentru constructia unei fabrici si crearea unui brand de produse finite. In fine, cea mai grava problema pe care am discutat-o la simpozion este ca nu exista samanta certificata produsa in Romania, pentru culturi mari, de zeci, pana la sute de hectare. Cantitatile mici de samanta certificata sunt rezultatul lipsei de fonduri alocate institutelor de multiplicare (de stat). Exista, totusi, o speranta in mediul privat: firma de vinuri Jidvei a avut initiativa de a organiza un test de cultivare impreuna cu profesorul Gauca de la Secuieni (www.scada.ro), urmand ca in 2013 sa cultive canepa pe o suprafata de aproximativ 200 de hectare. Doar asa se va putea reface fondul de seminte romanesti.
"Pentru recolta anului 2012, oferim un pret de 1000 euro/tona, pentru samanta conventionala, si 1300 euro/tona, pentru samanta certificata ecologic"
- Sa presupunem ca diversi proprietari de pamant ar dori sa cultive canepa. Ce ajutor pot gasi la dumneavoastra?
- "Canah" ii poate ajuta prin incheierea unui contract pentru achizitionarea intregii recolte. Acest contract le este, in primul rand, necesar pentru obtinerea autorizatiei de cultivator si le asigura, totodata, un pret fix si un venit sigur inca dinaintea insamantarii. Pentru recolta anului 2012, oferim un pret de 1000 euro/tona pentru samanta conventionala si 1300 euro/tona pentru samanta certificata ecologic. Autorizatia de cultivator este necesara oricarui cultivator de canepa si se obtine de la directiile agricole locale.
- Ce sanse are Romania sa redevina "caneparul" Europei?
- Romania este deja "caneparul" Europei in ceea ce priveste procesarea semintelor, din punctul de vedere al modelului de business, al cantitatilor procesate si al cunostintelor si experientei dobandite in domeniu. Standardele inalte pe care le aplicam la "Canah" sunt certificate de TV Germania, prin acordarea ISO 22000 - cel mai inalt standard in managementul sigurantei alimentelor si in managementul calitatii.