Intr-un summit istoric, gazduit in decembrie la Bruxelles, cele 17 state ale zonei euro, plus alte noua tari, printre care si Romania, au incheiat un tratat de guvernanta fiscala, prin care convin asupra unei discipline bugetare stricte si a aplicarii imediate si integrale a programelor de austeritate. Care e soarta monedei unice, care sunt sansele de redresare economica globala si cum e plasata Romania in acest context european si mondial am incercat sa aflam de la analistul economic Cristian Sima, presedinte al Bursei de la Sibiu - SIBEX. Matematician de formatie, cu un parcurs de exceptie, Cristian Sima si-a abandonat, la inceputul anilor '90, catedra de la Universitatea din Siena, Italia, devenind un mare expert bursier si, in scurt timp, din vesnic datornic, milionar in dolari. Reintors in tara, Cristian Sima este azi unul dintre cei mai lucizi si mai carismatici analisti economici din Romania.
"Inca n-a aparut pompierul care sa stinga focul din casa europeana"
- Domnule Sima, am asistat la un an 2011 extrem de tumultuos din punct de vedere economic. Epicentrul cutremurului este tocmai Comunitatea Europeana, spre care priveam anii trecuti cu atata incredere si de la care asteptam sa vina salvarea, iar nu declinul. Cum vede situatia economica un matematician cerebral ca dumneavoastra si un om cu o atat de vasta experienta in afaceri?
- Anul 2011 a inceput cu probleme structurale si institutionale in Comunitatea Europeana, mai clar spus cu extinderea din ce in ce mai mare a crizei datoriilor suverane. Pe intelesul tuturor, criza datoriilor suverane inseamna criza datoriilor tarilor. Daca anul trecut aveam doar o singura tara in acest colimator, si anume Grecia, rand pe rand, si alte tari din Uniunea Europeana au inceput sa apeleze la ajutoare financiare, mai intai Irlanda, apoi Portugalia. Lucrurile s-au agravat in momentul in care, spre sfarsitul anului, Spania si Italia au dovedit si ele ca sunt incapabile sa-si plateasca datoriile si sa se imprumute la dobanzi civilizate. In momentul in care dobanda unui imprumut pe care il face statul sare de 7%, se declanseaza o anumita alerta. Atat timp cat aceste alerte veneau de la tari a caror datorie era in jur de 300 de miliarde de euro, lucrurile puteau fi tinute sub control. In momentul in care a aparut Italia, cu o datorie publica de 1.900 de miliarde de euro, lucrurile au explodat brusc.
In concluzie, desi am crezut ca anul 2011 va fi un an mult mai bun, ca fiecare tara din comunitatea europeana va iesi din recesiune, si ca se va instaura un moment prolific pentru o crestere economica sanatoasa, lucrul acesta nu s-a intamplat, problemele structurale nu au fost rezolvate si ne-am trezit la sfarsitul lui 2011 cu o casa europeana care a luat deja foc, in care nu avem inca un pompier care sa stinga incendiul, iar in momentul in care vom stinge incendiul nu stim daca vom avea timpul necesar pentru a reconstrui casa pe principii noi, refacand fundatia, zidurile si asa mai departe...
- Destinul monedei euro nu este nici el prea optimist. Multe tari din Europa occidentala isi manifesta fatis nostalgia dupa vechile monede nationale...
- Ceea ce s-a decis la Bruxelles este ca noua fundatie a casei europene sa fie altfel, si anume sa avem o uniune fiscala in Europa. Dar uniunea fiscala nu e suficienta: avem nevoie de un buget federal european, in care fiecare tara sa verse in jur de 5-7% din produsul intern brut, am avea nevoie de un ministru de finante unic si de un minister de finante unic european, de un control strict al emisiunilor de titluri de stat. Asta, in cazul in care vrem sa restructuram ceea ce a fost creat prost din start, si anume, moneda unica euro. Din pacate, lumea politica a constientizat pericolul prea tarziu, iar acum e in degringolada. Si, daca mai adaugam la asta si problemele mari care au aparut in America, in timpul verii, cand americanii nu reuseau sa voteze in Senat marirea plafonului datoriei publice, intelegem ca sunt premise ca cresterea economica sa scada. Odata cu disparitia cresterii economice din Europa si Statele Unite, va scadea si cresterea economica in Asia, in China, care nu va mai putea produce asa de mult, pentru ca nu va mai avea piete pe care sa vanda. Piata interna asiatica nu poate sa absoarba nici macar 10% din ceea ce produce, ori o criza in China ar afecta si mai mult economia globala.
"Avem moneda proprie si trebuie sa tinem cu dintii de ea"
- Totusi, care ar fi, pe termen scurt si mediu, solutiile de redresare?
- Singura solutie pe care o vad pe termen scurt este ca Banca Centrala Europeana sa se puna pe tiparit moneda euro. Adica, sa faca exact ceea ce au facut americanii, sa accepte o inflatie care nu se stie cand va veni, dar sigur va veni daca se tipareste moneda masiv, si sa calmeze pietele, dupa care sa se faca reformele structurale.
- Cum e plasata Romania in acest vertij european?
- Romania sta foarte bine, pentru ca are cea mai mica datorie publica raportata la PIB, sub 40%, si are, din fericire, moneda proprie, desi noi am fi vrut sa intram in zona euro mai devreme. Avem moneda proprie si trebuie sa tinem cu dintii de ea! Dar avem o mare problema, din pacate: sistemul bancar este in mana strainilor si orice fel de cutremur in lumea occidentala ne va lovi puternic, prin efectul de tsunami. Valul va ajunge si la noi, mai tarziu, dar la fel de puternic, chiar daca bancile romanesti sunt foarte stabile si sanatoase. Statul ar trebui sa organizeze si sa aiba un plan guvernamental coerent, pentru o interventie in forta, in momentul unei crize majore a sistemului bancar, inclusiv sa se gandeasca la nationalizarea sucursalelor bancilor straine care nu vor putea face fata retragerilor sau mai stiu eu carui fenomen.
"Guvernul Boc a impus austeritatea cand trebuia, am fost vizionari din acest punct de vedere!"
- Au motive de temere romanii care au depozite in euro sau in alte valute europene?
- Viitorul monedei euro e nesigur, iar romanii care au depozite in euro trebuie sa se gandeasca ca au o singura problema. Nu e vorba daca euro va scadea in raport cu dolarul sau cu leul, desi mai mult ca sigur o sa scada, problema grava e daca uniunea monetara se rupe, iar euro pe care il stim noi acum devine euro de nord sau euro de sud. In acest caz, acesti euro ai romanilor ce vor deveni? Ei bine, asta nu stiu sa va spun! Pe de alta parte, bancile au si ele temeri, pentru ca romanii au nu doar depozite, ci si multe datorii in euro. Daca cei care au datorii s-ar putea sa fie avantajati, cei care au depozite s-ar putea sa fie dezavantajati. Daca insa deponentii vor fi avantajati de mersul lucrurilor, atunci, invers, datornicii in euro vor fi dezavantajati, si asa mai departe...
- Raportat la contextul european, Romania pare sa fi facut destul de putine greseli in perioada de criza, iar FMI, dar si analisti Reuters nu s-au sfiit sa dea exemplu de buna practica linia de austeritate sustinuta de guvernul Emil Boc. Este acesta drumul pe care trebuie sa mergem inainte?
- Guvernul Boc a impus austeritatea cand trebuia, mult inaintea tuturor, chiar am fost vizionari din acest punct de vedere! Dar a facut si cateva greseli: nu a incurajat munca, nu a taiat puternic impozitul pe salariu si nu a investit la timp in infrastructura, in mari lucrari publice, care sa porneasca economia. Dar a facut foarte bine ca nu a dat drumul la consum! Daca ar fi dat drumul la un consum desfranat, pe ideea "consumul aduce crestere economica", asa cum foarte multi analisti recomandau, acum am fi avut mari, mari probleme.
"Ne vom plati datoriile prin inflatie"
- Cum vom reusi sa ne platim datoriile catre FMI si catre ceilalti creditori?
- Pai, pana ca noi sa ne platim datoriile astea, trebuie sa ne gandim cum si le vor plati italienii, spaniolii, americanii... E clar ca numai inflatia este raspunsul. Le vom plati prin inflatie. Adica, ceea ce avem de dat azi, maine va insemna mult mai putin, datorita inflatiei, si cu atat mai putin peste 5 sau 10 ani, cand datoriile acestea vor ajunge la scadenta. Cand banii imprumutati au fost tocati demult si toata lumea are datorii, eu nu vad alta solutie decat inflatia, adica tiparirea de moneda. Sa fim clar intelesi, inflatia nu e o masura buna, dar trebuie sa alegem dintre mai multe rele, iar inflatia mi se pare mie cel mai mic dintre ele. Ori acceptam ca se prabuseste sistemul bancar - si nu ar fi nici asta o problema, daca am avea un alt sistem sa il punem in loc -, ori incercam sa mai salvam ce se poate. Nu putem trece de azi pe maine de la sistem bancar la troc!
- Opozitia din Romania a criticat multa vreme acordul cu Fondul Monetar International. S-ar fi putut fara acesta?
- Nu, nu am fi putut! Uitati-va la unguri, care i-au alungat pe cei de la FMI, iar acum se roaga in genunchi sa vina inapoi, dupa titlul unui vechi film italian, "Ritornero in ginocchio da te". FMI nu e o solutie optima, dar e o solutie. Cand nu ai solutii, e bine sa lucrezi cu FMI, ca dovada ca au apelat la Fond inclusiv italienii sau grecii. Am o singura obiectie fata de imprumutul de la FMI, anume, ca a tinut un curs leu-euro artificial. Daca atunci leul s-ar fi devalorizat in fata monedei europene, astazi s-ar fi revalorizat. Uitati-va la polonezi! In 2008-2009, zlotul era cat leul, 4 zloti la euro, 4 lei la euro. Ei bine, la un moment dat, s-a ajuns la 5 zloti la euro, dupa care cursul a cazut la 3,8 natural, fara nici o interventie artificiala. Sunt impotriva oricarei interventii artificiale. Ea tine pe termen scurt, iar sechelele se platesc multi ani dupa.
"Romanul sa investeasca banii in ceea ce se pricepe sa faca. Sa puna banii la produs"
- Ce trebuie sa faca romanul de rand, pentru a trece mai usor peste ceea ce urmeaza? Ce sa faca cu banii? Cat de prudent sau cat de activ sa fie?
- Romanul sa faca bine si sa isi investeasca banii in ceea ce munceste. Romanul de rand nu ar trebui sa faca nici un fel de speculatie, sa se apuce sa-si schimbe euro in lei, in dolari, in yeni, in sterline, pentru ca nu se pricepe la speculatii. Si atunci, daca tot vrea sa faca ceva cu banii lui si ii e si frica de inflatie, atunci sa-i investeasca in ceea ce se pricepe sa faca. Sa puna banii la produs! Daca el se pricepe sa faca mancare, sa-i investeasca sa faca mancare, daca se pricepe sa cultive pamantul, sa-i investeasca in pamant si sa-l munceasca. Romanul care are bani si chef de munca va iesi din aceasta criza foarte bine! Dar sa ia banii si sa ii investeasca numai si numai in ce stie sa faca, in domeniul in care se pricepe. Sa faca orice ca sa produca. Iar daca se va orienta catre agricultura, va fi foarte bine, pentru ca singurul lucru finit la ora actuala nu e nici economia, nici cresterea economica, ci pamantul de pe aceasta planeta. Oricat vom creste noi productivitatea economica, de mancat nu vom putea manca decat de pe pamantul pe care il cultivam. Oceanele nu le vom putea seca, sa cultivam si acolo.
- Ca o concluzie a discutiei noastre, care ar fi motivele de incredere, de optimism, pentru anul 2012?
- Omenirea oricum va merge inainte, bine, rau, prin crize sau fara crize. Au mai fost crize majore, vor mai fi, s-ar putea ca aceasta sa fie cea mai importanta criza din ultimii 200-300 de ani, dar asta nu inseamna ca nu vom trece peste ea.