In timp ce compania Gold Corporation face presiuni si cheltuieli enorme pentru a forta guvernul roman sa aprobe proiectul din Apuseni, voluntarii din Campania "Salvati Rosia Montana" au anuntat ca au strans deja 100.000 de semnaturi (si campania continua) pentru stoparea acestui proiect. Lupta este inegala: pe de o parte, milioanele de euro ale RMGC, iar pe de alta, societatea civila saraca, dar hotarata, deoarece lupta pentru o cauza dreapta, de interes national. Intre 23-25 noiembrie, Comisia de Petitii a Parlamentului European se afla la Bucuresti. Cele o suta de mii de semnaturi au fost depuse la parlamentul Romaniei, chiar in aceste zile. Radio Guerilla este portdrapelul campaniei si a sustinut-o inca din primele zile. In paralel, Academia Romana, ASE, ARA, Ad Astra, ICOMOS Romania, Universitatea Babes-Bolyai si alte institutii si organizatii trimit guvernului si presedintiei avertismente puternice, legate de catastrofa ce sunt pe cale s-o declanseze, de la cel mai inalt nivel. Nici europarlamentarii nu s-au lasat mai prejos. Celor implicati mai demult in salvarea Rosiei Montane, Daciana Sarbu si Rovana Plumb, li s-au adaugat Victor Bostinaru si Corina Cretu. Domnul Bostinaru este cel care a convins Comisia de Petitii sa se implice si i-a organizat vizita in capitala Romaniei. Doamna Cretu este autoarea unei scrisori ultimative, expediate pe adresa Comisiei Europene, din care citam: "Pasivitatea Comisiei Europene o face complice cu un proiect, Rosia Montana, in legatura cu care se trag de ani de zile semnale de alarma si care risca sa aiba un impact catastrofal, transfrontalier, asupra mediului". Nu in ultimul rand, si lumea sindicala intra in lupta prin Bogdan Hossu, liderul Confederatiei "Cartel ALFA", care ne-a acordat un interviu.
"Campania publicitara realizata de RMGC cumpara, pe rand, toata mass-media romaneasca"
- Care este pozitia oficiala a Confederatiei "Cartel ALFA" fata de proiectul Rosia Montana, domnule Bogdan Hossu?
- Am mai spus-o: proiectul Rosia Montana este o fictiune, o bula la jocul bursei, care nu va aduce niciodata beneficii Romaniei. Ca urmare, pozitia oficiala a Confederatiei Cartel ALFA, luata in cadrul Comitetului Confederal, este impotriva acestui proiect. Motivele sunt multiple, dar as enumera cateva: pericol ecologic pentru lucratori, dar si pentru populatia din zona, inclusiv din avalul bazinului de decantare; risc asumat integral numai de statul roman; avantajul statului este minor; incercarea companiei de a specula situatia; distrugerea unor monumente arheologice unice.
- Un sindicat este, prin definitie, un sustinator al crearii de locuri de munca. De ce nu luati in consideratie aceasta oferta a Gold Corporation?
- Evident ca am luat in calcul oferta Gold Corporation, de creare de noi locuri de munca, si am analizat-o. Dar, la orice propunere, facem si evaluarea acesteia. Tinem cont, fireste, ca dorinta unui sindicat si lupta lui sunt locurile de munca, dar locuri de munca decente, locuri de munca verzi, durabile, si care au securitatea asigurata. Evident ca, in conditiile actuale ale crizei financiare si economice, exista o disperare din partea cetatenilor, care nu vad decat reduceri de personal si foarte putine actiuni de creare de noi locuri de munca. Fata de oferta RMGC, evaluarea noastra, tinand cont si de experientele precedente (cazul Baia Mare, de acum cativa ani, sau cazul Ungariei, de acum un an), ne demonstreaza ca riscul este deosebit de mare din punct de vedere ecologic, tinand cont ca discutam de un bazin de decantare de 600 ha (cu haldele de steril cu tot) si un baraj de 180 m inaltime. Trebuie mentionat ca, potrivit datelor furnizate pe site-ul companiei, rezulta ca se vor folosi peste 1.500.000 de tone substante periculoase, din care peste 190.000 de tone de cianura de sodiu. Intr-o Europa ce incearca sa se dezvolte pe directia ecologica si a locurilor de munca decente si verzi, proiectul din Apuseni este aberant. Pare cu atat mai aberant, cu cat in alte cazuri asemanatoare (vezi cazul ROMPLUMB din Baia Mare), unde s-au investit bani publici, se pierde un mare numar de locuri de munca (s-au investit 5 milioane de euro, dar se vor pierde 650 locuri de munca!). Acolo este un pericol identic, dar nu exista aceeasi euforie ca in cazul Rosia Montana. Din aceasta perspectiva, campania publicitara realizata de RMGC este desantata, deoarece, pe de o parte, pare a cumpara pe rand toata mass-media romaneasca (din ce in ce mai putine institutii media au curajul sa spuna ceva "contra" acestei companii), iar pe de alta parte, trebuie sa fim constienti ca toate aceste costuri se vor amortiza din exploatare, deci le vom plati noi toti. Mai mult, campania publicitara pare sa fie realizata pentru a motiva speculatiile bursiere.
- Cum apreciati lobby-ul facut de presedintele Traian Basescu pentru acest proiect, intai ca primar al Bucurestiului, in 2004, iar acum, ca presedinte al tarii?
- Sa nu uitam ca, in 2004, cand era primar, era si presedinte de partid, deci cred ca actiunea sa trebuie sa fie considerata de pe aceasta pozitie. Astazi, interventia domnului Basescu este evident de pe pozitia de presedinte de tara, ceea ce da in exterior un puternic semnal. Semnal pe care l-am putut vedea in evolutia bursiera a actiunilor companiei, dupa interventia sa publica, in imperativul de realizare a acestui proiect si al necesitatii ca BNR sa cumpere acest aur. Asta arata importanta implicarii sale. Posibil ca domnia sa, partidul sau alte persoane sa fie beneficiarii acestei actiuni. Viitorul va demonstra cine este beneficiarul sau cine sunt beneficiarii.
"Dupa calculele noastre, statul va realiza un beneficiu cumulat de circa 10 milioane de euro! O suma infima, fata de riscurile asumate"
- RMGC vorbeste de scoaterea Romaniei din criza, prin acest proiect. Un asa-zis consultant, d-l Blanculescu, a afirmat recent ca proiectul va aduce Romaniei profituri de 20 de miliarde de euro. Dvs. ati afirmat insa ca "accizele si redeventa cuvenite statului vor fi simple paliative". Cum comentati?
- Afirmatia ca proiectul aduce "venituri de miliarde de euro" reprezinta o mare prostie economico-politica, ceea ce totusi este foarte putin probabil din partea unor oameni bine informati; insa cel mai probabil este dovada publica a "cumpararii lor". Sa nu uitam ca este cunoscuta valoarea redeventei, si tocmai din cauza valorii acesteia, foarte mici, guvernul actual incearca o corectie prin renegociere (crestere de la 2% la 4%, prin modificarea legii minelor). Si sa nu uitam, iarasi, ca, gratie manevrelor multiple realizate prin majorarile de capital ale RMGC, din 2004 si 2009, cand Minvest a fost imprumutata de Gabriel ca sa-si poata plati participarea sa la majorare, acelasi Minvest, adica statul, mai detine practic doar 0,02% din actiunile RMGC. Practic, statul va realiza, din cele 20 miliarde de euro in 10 ani, un beneficiu cumulat de circa 10 milioane de euro! O suma infima, fata de riscurile asumate. Nu cred ca riscurile ecologice asumate de stat, facilitatile acordate si presiunile la care sunt supusi cetatenii din zona, precum si efortul BNR de a prelua/cumpara acest aur (blocand alte investitii publice) merita aceasta suma infima.
- Dezvoltati, va rog, ideea transformarii Romaniei intr-o piata de desfacere pentru aurul companiei RMGC. De ce n-ar fi bine sa avem, totusi, mai mult aur in Rezerva BNR?
- Am pornit de la interventia presedintelui Romaniei, care a specificat public necesitatea de a mari rezervele nationale, desi guvernatorul BNR a subliniat de mai multe ori ca rezervele bancii in aur sunt suficiente si chiar deosebit de mari, in comparatie cu situatia bancilor nationale a majoritatii statelor din lume. Marirea rezervei in aur trebuie inteleasa ca o investitie a BNR, adica a statului roman. Ea trebuie platita, nu se da gratis. Or, nu stiu daca prioritatea numarul unu a statului roman, astazi, este cresterea rezervei in aur, care nu aduce nici investitii, nici noi locuri de munca. In situatia de criza cu care ne confruntam pe o perioada relativ lunga (se vorbeste de minimum 5 ani), imi pare ca investitia in aur nu inseamna decat satisfacerea nevoilor si interesului companiei RMGC si a celor legati de aceasta, in detrimentul interesului general al cetatenilor Romaniei. Sa nu uitam ca, in scop strain de interesul romanesc, Rosia Montana a fost izolata de circuitul economiei nationale si europene, oamenii de-acolo au fost scosi din timp! Sunt niste sacrificati, au fost vanduti de politicieni companiei Gold Corporation.
"Avem nevoie de o decizie politica ferma in Parlament, care sa depaseasca lobby-ul RMGC"
- Statul roman pare un captiv al acestui proiect. Pe de alta parte, RMGC este cel mai mare "investitor" in presa romana, careia i-a inchis gura! De aceea, unii spun ca nu se mai poate face nimic...
- Totdeauna se mai poate face ceva. Sa nu uitam ca ceea ce este facut de mana omului, de mana omului se corecteaza sau se desface. Avem nevoie de o decizie politica ferma in Parlament, care sa depaseasca lobby-ul RMGC, benefic doar unora, si sa analizeze stiintific (prin prisma rapoartelor Academiei Romane) si pragmatic acest proiect. Presa, a patra putere in stat, trebuie sa ia pozitie. O subordonare acum, prin santaj sau alte actiuni de cumparare, pune sub semnul intrebarii functionarea statului de drept, in care cetateanul trebuie sa isi asume responsabilitatea.
- Cum vedeti viitorul Rosiei Montane? Minerit sau turism?
- Evident ca mineritul ar putea sa ramana o atractie, in anumite conditii. Dar turismul si alte dezvoltari din zona reprezinta cu adevarat viitorul. La Rosia Montana pot fi create sute de slujbe in turism, cu mult mai putine investitii din partea statului. Inregistrarea in patrimoniul UNESCO a unei parti din carierele si minele vechi poate reprezenta un atu deosebit in relansarea zonei. Asta inseamna anularea deciziei aberante a consiliului local, de a declara zona monoindustriala si de a bloca, astfel, orice posibilitate de dezvoltare alternativa. Sa nu uitam cate programe europene se puteau realiza in Rosia Montana, pentru punerea in valoare a patrimoniului local, cu posibilitati turistice unice! Aurul sa ramana in pamant, daca scoaterea lui presupune atatea distrugeri si un iaz de cianura in inima Romaniei, pentru eternitate. Este solutia de bun simt a oricarui roman.
- Ati afirmat ca proiectul Rosia Montana este mai degraba de competenta Agentiei pentru Spalarea Banilor. Puteti detalia?
- Ca si in alte actiuni similare (vezi cazul Vantu si PetromService), in proiectul RMGC avem de-a face cu un "mic" joc bursier si este clar ca se incearca o mare pacaleala, la care se foloseste asocierea cu statul roman. Tinand cont de banii care se ventileaza la Rosia Montana, o vizualizare mai exacta a circuitului acestora, a modului in care interesul statului a fost aparat de reprezentantii sai, ar trebui realizata. Cred ca una din institutii, pe langa DNA, care poate avea un rol important, este si Agentia pentru Spalarea Banilor.