De ce racim?
Lupta cu boala - un razboi interstelar
Raceala este o infectie a cailor respiratorii superioare. Oamenii de stiinta au identificat peste 200 de virusi care produc boala, dar probabil ca numarul acestora este mult mai mare. Minusculii agenti patogeni ataca imunitatea patrunzand, de preferinta, in celulele mucoasei din cavitatea bucala, din nas si din gat. Sistemul imunitar contraataca cu artileria grea: produce anticorpi, raspandeste trupe de celule-killer in organism si provoaca procese inflamatorii. Dar, de indata ce organismul s-a inarmat pentru a respinge un virus, apare altul si "jocul" continua. Din cauza ca invadatorii isi modifica permanent forma, sistemul imunitar trebuie sa invete, din nou, cum sa-i distruga.
Caile de atac
Agentii patogeni pot fi transmisi prin infectarea cu saliva. O persoana bolnava stranuta sau tuseste, imprastiind microbi in aer. Ei ajung in organismul nostru mai ales prin ochi si nas, si aproape deloc prin gura. Mult mai frecventa este, insa, infectarea prin contact: dusmanii se depun peste tot, pe obiecte, pe pereti, pe podele si mai cu seama pe piele. Fiind rezistenti, ei pot supravietui cateva ore. Pentru contaminare, este suficienta o strangere de mana sau atingerea unei clante murdare.
Sansa de a-i molipsi si pe altii este foarte mare in primele 24-48 de ore de la infectare. Si doar cand suntem pe deplin vindecati nu mai transmitem agenti patogeni.
"Raceala" vine de la "rece"?
Ideea ca recele ar face organismul vulnerabil la boli este sustinuta, cu incapatanare, si in prezent. Incriminati sunt si curentul sau umezeala. Dar dovezi stiintifice nu exista in acest sens. Exista, in schimb, indicii ca agentii patogeni ai racelii se raspandesc cel mai eficient la temperaturi joase si la o umezeala redusa a aerului.
Dupa parerea expertilor, racelile ne dau tarcoale mai ales in lunile de iarna, deoarece din cauza frigului, ne refugiem in casa pentru a ne incalzi. Acolo se afla mai multa lume decat vara, astfel ca riscul de a lua boala de la persoanele deja infectate creste. Aerul fierbinte produs de instalatiile de incalzire usuca mucoasele cailor respiratorii, ceea ce afecteaza curgerea permanenta a secretiilor cu care - prin tuse sau prin suflatul nasului - sunt eliminati agentii patogeni.
Simptome
In exterior, reactiile de aparare ale sistemului imunitar arata exact ca simptomele obisnuite ale unei raceli: guturai, tuse, dureri de gat si de oase, uneori si febra mica. In acest caz, medicii vorbesc despre o infectie gripala, ceea ce face ca multi dintre noi sa confundam aceasta boala inofensiva cu gripa virala (influenza), mult mai grava. De cele mai multe ori, perioada de incubatie dureaza doua sau trei zile. Si tot cam in 2-3 zile cedeaza, de obicei, simptomele. Ce-a fost greu a trecut. Dupa circa o saptamana, ele dispar complet. Daca, insa, febra nu vrea sa scada sau daca apar, brusc, dureri de urechi, inseamna ca e vorba si de o alta afectiune si trebuie consultat medicul de familie.
Dusmanul se afla in casa noastra: stresul
Stresul, lipsa de somn, bolile cronice - tot ceea ce slabeste organismul - ne fac vulnerabili la raceli. Poate parea paradoxal, dar tocmai persoanele cu un sistem imunitar sanatos au o reactie deosebit de intensa la atacurile virusurilor. Cand armatele sunt puternice, si razboaiele sunt mai mari.
Terapii
Ameliorarea simptomelor
Se spune ca raceala dureaza 7 zile fara medicamente si o saptamana cu medicamente. Si chiar asa si este: pana sa-si faca efectul majoritatea pilulelor, alifiilor si siropurilor, simptomele trec, adeseori, de la sine. Cei care isi "inabusa" reactiile de aparare cu medicamente risca sa nu mai poata produce anticorpi impotriva unei viitoare infectii. Nici un tip de raceala nu poate fi vindecat si nici prevenit cu medicamente. Terapiile - absolut toate - se limiteaza la ameliorarea simptomelor.
Remedii din farmacia proprie
* Odihna. Daca v-a "prins" boala, acordati-va o pauza de odihna, pentru ca lupta organismului impotriva agentilor patogeni oboseste si sleieste de putere. Somnul este o terapie excelenta, fiindca atunci cand stam in pat, sistemul imunitar functioneaza deosebit de bine. Daca aveti febra, stati in casa si odihniti-va inca trei zile dupa ce a trecut.
* Inhalatiile cu musetel - dezinflameaza mucoasele si usureaza respiratia. Puneti intr-un vas un pumn de flori de musetel, turnati peste ele apa clocotita, acoperiti-va capul cu un prosop, inchideti ochii si inspirati de cateva ori, pe nas, aburii. In loc de musetel, puteti folosi cimbru, menta, ulei de eucalipt sau ulei de arbore de ceai.
* Comprese fierbinti pe gat - stimuleaza irigarea sanguina si pot veni, astfel, in ajutorul sistemului imunitar. Cele mai bune sunt compresele din panza de bumbac, inmuiate in apa cat mai fierbinte, aplicate pe gat si acoperite cu un prosop uscat. Culcati-va in pat, sub plapuma, cu compresa pe gat si odihniti-va macar un sfert de ora. Cateva picaturi de ulei de levantica pe compresa linistesc tusea iritativa.
* Comprese caldute pe picioare - combat febra. Infasurati-va picioarele cu comprese umede, puneti deasupra prosoape groase de frotir si lasati compresele sa se raceasca 15 minute. Repetati aplicarea de cateva ori pe zi.
* Aer umed. Pentru a impiedica mucoasele afectate sa se usuce, aveti grija ca aerul din camera sa fie umed. O puteti face cu prosoape ude sau cu vase umplute cu apa, puse pe calorifer.
* Spalaturi nazale - elimina mucusul si microbii din nas. Pentru spalatura, dizolvati o jumatate de lingurita de sare in 250 ml apa calda si turnati, incet, apa, pe nari. Lasati capul pe spate, deschideti gura, apoi picurati apa sarata mai intai in nara stanga. Suflati usor nasul si procedati la fel si cu cealalta nara.
* Supa de gaina. Cercetatorii americani au constatat ca supa de pasare blocheaza mobilitatea anumitor globule albe, care in lupta cu virusurile provoaca inflamarea mucoaselor. Nu s-a putut, insa, stabili (deocamdata) care dintre ingredientele supei sunt "responsabile" pentru anihilarea acestor globule. Poate ca un rol important il joaca si afectiunea, sentimentul ca cineva iti poarta de grija, un sprijin important in lupta impotriva bolii.
* Lichide. Daca din cauza bolii scade cantitatea de lichid din organism, ar trebui sa beti cat mai mult, pentru a contrabalansa acest deficit. Bauturile fierbinti, de exemplu ceaiurile, au un efect expectorant. Iar durerile de gat pot fi calmate cu lapte fierbinte si miere.
Ce medicamente puteti folosi
* Febra usoara impiedica dezvoltarea virusurilor. Este, deci, un indiciu ca procesul de vindecare se desfasoara cu succes. De aceea, medicii recomanda medicamente precum aspirina, paracetamolul si ibuprofenul doar atunci cand febra este mare si dureaza.
* Pentru a putea respira din nou pe nas, multi bolnavi apeleaza la picaturi si spray-uri nazale. Din pacate, utilizarea lor repetata poate duce, pe durata lunga, la dependenta. Iar urmarile sunt grave: corpul cavernos din nas se usuca, se subtiaza tot mai mult si se acopera cu o crusta. Folosirea lor este indicata, asadar, numai pe o durata scurta de timp.
* Expectorantele, cum ar fi acetilcisteina sau bromhexinul, lichefiaza flegma groasa, usurand tusea.
* Antitusivele ar trebui luate doar in cazul tusei iritative, pentru ca destind reflexele respiratorii. Antitusivele sunt forme inferioare ale morfinei, printre ele numarandu-se codeina, hidrocodonul si dextrometorfanul. In doze mari, toate cele trei substante pot crea dependenta sau pot usca mucoasele. Si atunci, secretia din bronhii devine mai compacta si se depune.
Se spune ca preparatele combinate sub forma de pilule sau siropuri le-ar putea veni de hac, concomitent, tusei, guturaiului, durerilor de gat si febrei. Ele contin, de pilda, paracetamol si dextrometorfan, uneori si cofeina. Asemenea combinatii produc, insa, mai frecvent efecte secundare si incompatibilitati decat preparatele cu o singura substanta activa.
* Bomboanele de tuse contin, adeseori, pe langa o cantitate mare de zahar, si substante narcotizante si dezinfectante. Adaosurile din compozitia lor pot distruge flora bacteriana a mucoasei.
* Bomboanele cu plante medicinale sau ceaiurile de plante calmeaza la fel de bine durerile de gat.
Antibioticele combat bacteriile, nu si virusurile, si de aceea sunt eficiente doar atunci cand raceala este insotita de o infectie bacteriana.
Metode alternative
Preparate cu zinc
Ca substanta activa in compozitia tabletelor de supt, a pastilelor sau a siropurilor, microelementul zinc poate intari anumite celule imunitare si poate scurta, astfel, durata bolii. Aceste remedii se folosesc si pentru prevenirea imbolnavirii. Unele studii au aratat ca subiectii tratati cu preparate cu zinc, 24 de ore dupa aparitia primelor simptome de raceala, s-au simtit mai repede bine decat cei netratati. Iar boala a avut si un parcurs mai lin. Au aparut, insa, desi rar, efecte secundare: greata, diaree sau constipatie.
Preparate pe baza de plante
* Clasici in viata: bomboanele cu eucalipt, impotriva raguselii, si uleiul de menta pentru uz extern, pentru inhalatii sau diluat in apa fierbinte si baut.
* Ceaiurile de cimbru, iedera, nalba-mare, podbal sau lumanarica ajuta cand tusea este uscata. Printre expectorante, cele mai eficiente sunt: ceaiul de anason, de sapunel si de ciubotica-cucului (de padure si de camp).
* Ceaiurile din flori de maces si din flori de tei reduc febra, la fel si extractul din scoarta de salcie, care calmeaza durerile si inflamatiile.
* Multi isi trateaza durerile de gat cu salvie - sub forma de ceai, bomboane pentru supt si solutie pentru gargara.
Un remediu natural foarte indragit este Echinacea purpurea. Exista, realmente, cateva puncte de reper, care confirma faptul ca tinctura de echinacea luata la inceputul unei raceli poate reduce gravitatea simptomelor si durata lor. O evaluare recenta compusa din 14 studii efectuate la Universitatea din Connecticut (SUA) indica un risc mai redus de infectie, atunci cand se ia preventiv echinacea, mai ales in cazul persoanelor cu sistem imunitar slabit.
* Usturoiul contine substante antivirale si antibacteriene, care ne pot proteja de infectiile gripale.
Homeopatia
In acest tip de tratament, se aleg substantele care provoaca la persoana sanatoasa aceleasi simptome (sau asemanatoare) pe care le prezinta persoana bolnava. Homeopatia combate raceala cu extracte de Belladonna, Aconitum, Camphora si Eupatorium. Acestea li se dau pacientilor intr-o concentratie foarte diluata, sub forma de granule, picaturi si tablete.
Medicina traditionala chinezeasca
Sistemul de diagnosticare si vindecare porneste de la presupunerea ca la boala energiile yin si yang se dezechilibreaza, deregland vitalitatea organismului. Blocajele pot fi inlaturate, printre altele, cu acupunctura, acupresura si plante medicinale, care restabilesc echilibrul fortelor.
Medicina ayurvedica
Medicina traditionala indiana trebuie inteleasa ca o "stiinta despre viata". Ea vrea sa armonizeze pacientul cu lumea inconjuratoare. Printre metodele de tratament se afla masajele cu uleiuri si plante, dar si baile termale si cele cu aburi. In caz de raceala, medicii ayurvedici le recomanda bolnavilor sa bea apa fiarta vreme de 10 minute.
Ghimbirul proaspat stopeaza agentii patogeni si - in plus - incalzeste, produce transpiratie, si reduce febra, ca si chimenul si coriandrul. Uleiul de susan ajuta la eliminarea flegmei in cazul tusei.
Terapii corporale
* O baie fierbinte poate fi de mare ajutor atunci cand apar primele simptome ale bolii. Stimuleaza irigarea sanguina si, implicit, imunitatea. Cele mai eficiente adaosuri sunt acele de molid sau uleiul de eucalipt, ultimul avand - in plus - un efect expectorant si relaxant, la fel ca uleiul de cimbru. Dupa baie, stati la caldura, inveliti bine, ca sa nu se raceasca corpul. Daca aveti febra, renuntati la baie, pentru ca apa fierbinte ridica febra.
* Masajele, sauna si sportul - sunt niste masuri preventive foarte bune, dar pot deveni primejdioase, daca sunteti bolnavi. Accelereaza circulatia sangelui, ceea ce poate produce o supraincalzire a sistemului imunitar, aflat, deja, la turatie maxima. Cei care - in ciuda febrei - se incapataneaza sa faca sport risca, in cel mai rau caz, ca infectia gripala sa devina o inflamatie a miocardului, extrem de periculoasa.
Rude indepartate
Atunci cand guturaiul, tusea si febra ne "scot din circulatie" vreme de cateva zile si ne simtim realmente rau, spunem ca am facut o gripa. De cele mai multe ori, diagnosticul pe care ni-l punem este gresit. Racelile sunt declansate de alte tipuri de virusuri decat gripa adevarata, "influenza". Aceasta debuteaza aproape intotdeauna cu febra, cu dureri de cap, de muschi si de oase, sau cu frisoane. Simptomele apar devreme, dureaza mai mult si sunt adeseori mai puternice decat in cazul racelii. Lor li se adauga, in mod frecvent, lipsa poftei de mancare si starea de oboseala. Exista si forme mai usoare, ce pot fi confundate cu o raceala. In aceste cazuri, gripa poate fi identificata doar cu ajutorul unor teste si examene medicale speciale.
Gripa "veritabila" (influenza) poate fi prevenita cu ajutorul vaccinurilor, dar numai daca acestea se fac inainte de inceputul sezonului de gripa. Expertii le recomanda - in general - varstnicilor, pacientilor cu afectiuni cronice si personalului din azilele de batrani, unde riscul de gripa este mai ridicat. Si medicamentele antivirale, de exemplu Tamiflu sau Relenza, va pot proteja daca in mediul dvs. inconjurator apar cazuri de influenza.
CAND MERGEM LA DOCTOR?
Chiar daca va simtiti rau, trebuie sa stiti ca, in general, raceala nu este periculoasa. La medic trebuie sa mergeti atunci cand raceala nu trece, cand apar complicatii sau daca faceti parte din urmatoarele grupe de risc:
* Persoane cu imunitate slaba, ereditara sau dobandita (de ex. din cauza medicamentelor sau a unei infectii cu Sida).
* Persoane care s-au intors recent dintr-o calatorie.
* Persoane in varsta, cu sistem imunitar slabit.
* Astmaticii.
Febra mare si simptomele din ce in ce mai grave si de durata pot indica o alta afectiune, care se manifesta in paralel cu raceala, de pilda, o amigdalita. Durerile in zona fruntii, a obrajilor si a ochilor pot fi semnul unei sinuzite. O infectie in zona laringelui (laringita) ingreuneaza vorbirea, durerile puternice de urechi pot fi provocate de o otita medie. Tusea iritativa si eventual si febra ridicata pot fi simptomele unei bronsite. Daca - in plus - mai apar si dureri in zona sternului, insotite de o sputa (expectoratie) galbuie, s-ar putea ca bronsita sa se fi transformat intr-o pneumonie. Simptomele acestei boli: va simtiti foarte rau, aveti febra mare, respiratia devine greoaie, pulsul creste neobisnuit de mult, flegma expectorata este groasa, de culoare galben-verzuie sau chiar ruginie, cand este amestecata cu sange. La cea mai mica banuiala ca ar putea fi vorba de o pneumonie, consultati imediat medicul. Netratata, boala ar putea avea urmari grave, chiar mortale.