Fata din spital
Ma numesc Veronica Mihalea, sunt inginera agronom pensionara, in curand voi implini 88 de ani si indraznesc sa va relatez povestea mea, in speranta ca cele spuse vor putea fi de folos si altora. Mi-am iubit mult profesiunea; am lucrat mai intai in productie, apoi in invatamantul superior si in cercetare. Am o familie cu o durata de 65 de ani, doi copii minunati si realizati, nepoti si stranepoti. Dupa depasirea varstei de 80 de ani, starea sanatatii mele s-a deteriorat. Puterea mea de munca a scazut simtitor, si pe langa maladiile curente pe care le aveam, am aflat in urma investigatiilor, ca am o trombocitopenie severa, ce trebuia analizata temeinic, de un specialist.
La indemnul medicului de familie, m-am internat la sectia de oncologie a spitalului Coltea, in noiembrie 2005, pentru a face o punctie medulara. Mi s-a spus ca punctia nu e dureroasa si ca numai asa pot beneficia de un diagnostic corect si de stabilirea unui tratament. In salonul in care am fost repartizata erau 7 bolnave. Punctia a fost extrem de dureroasa! Analiza maduvei osoase si a frotiului de sange periferic, medulograma interpretata de specialisti au stabilit ca am sindrom mielodisplazic (SMD), anemie refractara, cu exces de blasti. Cu alte cuvinte, aflasem ca sunt amenintata de leucemie, la 80 de ani.
Diagnosticul aflat si situatia in care ma gaseam m-au determinat sa-mi indrept gandurile spre Bunul Dumnezeu, sa ma ajute sa depasesc impasul si sa-mi usureze suferinta, ca sa ma pot intoarce cat mai repede in mijlocul familiei mele. Din prima seara de spitalizare, a aparut in salon o tanara de aproximativ 30-35 ani, cu parul incaruntit inainte de vreme, cu ochi albastri senini, care avea in mana o sticluta cu mir de la candela altarului cu moastele Sfantului Nectarie de la Manastirea "Radu Voda". Din acea sticluta lua mir si trecea de la un pat la altul, miruind bolnavele. Cand a ajuns la mine, am rugat-o sa-mi explice gestul sau. Mi-a povestit ca a fost tamaduita in mod miraculos de Sfantul ierarh Nectarie, ca merge in fiecare seara la slujba de la Manastirea "Radu Voda" si ca vine la spital cu mir pentru bolnavele din acest salon. Asa a considerat ca isi poate arata recunostinta fata de minunea pe care a trait-o. Mi-a mai spus ca in vara lui 2005, cu mari sacrificii banesti, a facut in cadrul unui pelerinaj o excursie in Grecia, in insula Eghina, si s-a rugat si inchinat la mormantul Sfantului Nectarie.
Va marturisesc ca am fost impresionata de marturia ei si am rugat-o sa-mi aduca a doua zi, de la Manastirea "Radu Voda", o iconita cu imaginea sfantului si fotografii din excursia facuta. Mi le-a adus. Din acea clipa, aveam o alta stare de spirit. Am inceput sa ma rog si eu Sfantului Nectarie si sa doresc sa ies cat mai repede din spital, sa ma duc si eu la Manastirea "Radu Voda". Dupa 4 saptamani de spitalizare, m-am externat; am primit recomandari, o schema de tratament si am promis ca voi reveni periodic, pentru hemoleucograme si eventuale internari. Nu m-am tinut de promisiune! In schimb, am fost de doua ori la Manastirea "Radu Voda", m-am rugat la altarul Sfantului Nectarie si la racla cu moastele sale, mi s-a parut ca nu am vazut pana atunci o biserica mai frumoasa decat aceea; m-am lasat strabatuta de fiorul credintei si am fost miscata pana la lacrimi de multimea celor in suferinta care, ca si mine, se rugau cu evlavie pentru sanatatea lor.
Am cumparat de la libraria manastirii publicatii privind viata si minunile Sfantului Nectarie, Acatistul Sfantului Nectarie, iconite. Citesc si astazi, in fiecare seara, din Acatist, si l-am daruit si altora aflati in suferinta. In rugaciunile mele zilnice, cer sa fiu ajutata sa aleg calea cea mai buna pentru ingrijirea sanatatii mele, sa am putere sa lupt cu boala, sa am putere sa-mi port singura de grija, sa fiu tamaduita sufleteste, daca nu se poate si trupeste. In cele din urma, m-am hotarat sa fac analizele la Institutul National de hematologie, unde am beneficiat de indrumarea competenta a d-nei doctor Iulia Constantinescu, careia ii multumesc. Boala fusese evitata. Mi s-a stabilit un tratament de intarire a imunitatii pe care il respect cu strictete de atunci.
Dar nu m-am despartit nici o clipa de Sfantul Nectarie. Ma deplasez cu greu, in baston, si totusi urc mereu, cu efort, colina de la Manastirea "Radu Voda". Ma bucur de o mare liniste sufleteasca pe care mi-o aduce rugaciunea mea rostita acolo. Boala n-a mai evoluat. Am invatat ca in afara de munca si de satisfactia pe care ti-o da lucrul bine facut, o covarsitoare importanta pentru viata noastra o are credinta, intarirea in credinta si puterea miraculoasa a rugaciunii. Va multumesc mult pentru timpul acordat si va doresc din inima multa sanatate.
A dvs.,
VERONICA MIHALEA - str. Naum Ramniceanu nr. 2-4, et. 2, ap. 11, sector 1, Bucuresti, cod 011617
Semne ceresti
Stimata redactie,
Citesc cu regularitate revista dvs. si va scriu pentru a le spune si celorlalti cititori, ca minunile sfintilor se infaptuiesc si in zilele noastre, daca te rogi cu credinta ca vei fi auzit.
Ultimul an a fost o perioada dificila pentru mine si familia mea. Am aflat despre minunile Sfantului Nectarie din paginile revistei dvs. si atunci, cu speranta si credinta, am inceput sa-i citesc Acatistul. Nu stiu cate zile am citit, pentru ca le-am pierdut sirul, dar stiu ca Sfantul Nectarie mi-a auzit ruga, pentru ca bunica mea, in varsta de 78 de ani, s-a vindecat de durerile specifice bolii Zona Zoster (chiar daca medicii nu ii mai dadeau nici o speranta), sotul meu si-a gasit de lucru, dupa un an de cautari, si am gasit si gradinita potrivita pentru fetita noastra. Unii pot spune ca lucrurile acestea sunt simple coincidente, dar eu STIU SIGUR ca sunt semnele ceresti ale rugaciunii primite si implinite.
Multumesc Sfantului Nectarie pentru ajutor si ma voi ruga lui in continuare pentru binele tuturor apropiatilor mei.
Multumesc "Formula AS"!
SIMONA V. - Timisoara