Daca alegerile ar avea loc maine, alianta socialisto-liberala ar obtine asadar majoritatea absoluta in Parlament, impunand guvernul si, la putin timp dupa preluarea Administratiei, suspendandu-l pe mult-uratul presedinte Traian Basescu. USL n-ar mai avea nevoie nici de sprijinul, deja "clasic", al UDMR, nici de "normala" inregimentare a PRM-ului. D-l Ponta ar deveni, in sfarsit, prim-ministru, iar d-l Antonescu ar fi doar la un pas (alegeri prezidentiale anticipate) de a se instala la Cotroceni. Proprietarul "vuvuzelelor" (Antenele), D. Voiculescu - sau, conspirativ, Felix - s-ar instala la sefia Senatului, ca "al doilea om in stat". Romanii ar putea fi astfel fericiti, pentru ca nu vor mai fi nici pensii inghetate, nici salarii taiate, nici TVA de 24%. Nu vor mai exista procese de coruptie (decat, eventual, pentru marii profitori PDL-isti), DNA si ANI urmand sa dispara. Criza si recesiunea economica nu se vor mai simti, iar in Romania vor curge laptele si mierea.
Nu am sa discut aici despre calitatea sondajelor periodice din perioadele preelectorale. Cele mai multe dintre institutele romanesti de profil sunt tentate, dupa cum s-a vazut in toate momentele electorale de pana acum, sa incline cat de cat balanta in favoarea comanditarilor. In cazul de fata, ziarul "Adevarul" este ceva mai obiectiv fata de actele puterii, in raport cu alte medii angajate. In mare, impactul redus al partidului guvernamental este normal si previzibil, se spune, uzurii datorate de exercitarea administrarii adaugandu-i-se, in cazul de fata, si efectele impopularelor masuri de combatere a crizei economice. Dar, oricat de blamabil electoral ar fi PDL, o cadere atat de drastica, de 15-20%, de la 35-37% la 17,6%, nu poate fi explicata. In ciuda defectelor de comunicare evidente, nu se poate, totusi, spune ca liderii partidului n-au facut eforturi de a explica electoratului necesitatea unor decizii dureroase. La "partialele" recente s-a vazut de altfel ca impactul PDL-ului nu e nici pe departe atat de scazut cat prognozeaza unii "sondori". In Moldova, democrat-liberalii au castigat clar in fata USL-istilor, iar in Maramures, au pierdut "la mustata". IMAS, dar si alte institute oarecum angajate, au mai facut prognoze paguboase pentru cei interesati. Sondajul actual are cateva defecte ce nu pot fi, de aceea, trecute cu vederea. Chiar faptul ca USL este creditat cu 52% reprezinta un semnal ca lucrurile nu sunt deloc roze pentru alianta de centru-stanga. In fapt, sondajul confirma teza unor analisti politici competenti, cum ca asocierea contra naturii dintre liberali si socialisti s-a facut mult prea devreme. Daca Antonescu si Ponta s-ar fi inteles pentru rasturnarea puterii in functiune, cu doua-trei luni inaintea alegerilor, proiectul ar fi putut sa se realizeze. Un vot negativ ar fi dat contestatarilor "tiraniei PDL-iste" un impact de peste 65%. Sondajele din perioada lansarii USL au validat posibilitatea. "Supriza initiala" a ajuns insa, in timp, sa se banalizeze, iar incompatibilitatile dintre liberali si socialisti au devenit tot mai evidente. Dupa cateva luni, captatia electoratului s-a redus deja la 55-58% (iulie a.c.), devenind acum 52%. Trendul descrescator evident se explica nu numai prin constatarea tot mai accentuata a diferentelor identitare, ci si prin lipsa unor solutii reale la probleme reale. Populismul stangist face rau, in primul rand PNL-ului, partid prin vocatie pragmatic, antinivelator. Continuarea trendului descendent va face ca "uniunea" sa se mai tina doar prin vointa absoluta a liderilor Ponta si Antonescu, solidari transpartinic in ura viscerala fata de d-l Basescu. Stranie este, in sondajul IMAS, situatia UDMR-ului, in octombrie zgaltait deja de aparitia Partidului Civic Maghiar si a Partidului Popular Maghiar al lui Laszlo Tkes. UDMR-ul este la un pas de pierderea Parlamentului, prin imposibilitatea atingerii baremului de 5%. A credita aceasta grupare etnica cu 7,4% este o aberatie sociologica, decurgand din ideea ca celelalte doua formatiuni nu ar avea nici o audienta si ca proportia maghiarilor in ansamblul comunitatii romanesti a crescut. La fel de stranie este si reaparitia unui "cadavru politic", PRM-ul, creditat cu 5%. PRM-ul nu mai exista in fapt, iar plasarea lui pe pozitia amintita nu poate fi explicata doar prin cresterea frecventei aparitiilor exotice ale liderului sau, C.V. Tudor, la televiziunile-vuvuzea. Este aproape mai usor de inteles impactul presupus al PPDD, 14,4%, D. Diaconescu, fondatorul formatiunii, fiind prezent, seara de seara, la propriul post TV. Nici in cazul PPDD procentul nu poate fi pe deplin justificat, chiar daca pe moment, la dreapta centrului-dreapta (PDL-ul) pare a fi ramas inca un culoar liber. IMAS-ul s-a ferit cu grija sa sondeze impactul unei formatiuni anuntate deja, Noua Republica, alcatuita din "tehnicieni" ce si-au decis angajarea sau posibilitatea influentei procentuale a unei aliante, Miscarea Populara, ce vizeaza regruparea tuturor formatiunilor dreptei, pe baza de program comun si afinitate doctrinara. Sondajul IMAS n-a tinut seama nici de efectele unor conjuncturi ce, in anul electoral 2012, se vor concretiza in actiuni politice. Refacerea circumscriptiilor electorale, ca urmare a reorganizarii administrative, comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, introducerea votului prin corespondenta, pentru diaspora romana (care n-a fost bagata in seama in "cercetarea" de fata) vor marca, fara indoiala, proportiile exprimarii electorale, schimband dur ceea ce pare acum perfect clar si credibil. IMAS a "uitat" ca electoratul roman nu mai este cel de acum cativa ani, cand o "sirena populista" de tipul celei folosite de urmasii lui I. Iliescu, plus cateva "cadouri electorale" de moment, puteau schimba rezultatul votarii. O parte a electoratului actual dezbate programele politice pe internet, se mobilizeaza pe site-uri de socializare, judeca realitatea dupa propriile criterii. Diversele incercari de manipulare, inclusiv prin trucarea unor cercetari sociologice, s-ar putea intoarce impotriva autorilor lor, mincinosii ajungand sa creada propriile minciuni.