- Incet, dar sigur, numele Ada Milea a devenit in Romania o "marca". Denumirea unui produs cultural de succes. Ce credeti ca apreciaza cel mai mult publicul la spectacolele dvs.?
- "Succes" e un cuvant cam nepotrivit pentru mine. Eu obisnuiesc sa ma exprim in spatii mici. Acolo pot transmite mai bine detaliile teatralitatii cantecelor pe care le fac, desi nici "prietenia" mea cu spatiile mici nu stiu cat e de buna. Voi afla toamna asta, odata cu premiera concertului "Insula", dupa Gellu Naum. Revenind la intrebare, cred ca oamenii pe care inca nu am reusit sa-i plictisesc apreciaza tocmai noutatea incercarilor pe care le fac. Un artist pe care il respect enorm spunea mereu: "Prefer sa gresesc flagrant, decat sa nu incerc nimic".
- Aveti un public eterogen, si ca varsta, si ca profesie. Cum reusiti sa ii aduceti pe toti, ca in aritmetica, la acelasi numitor?
- Haha, am observat si eu oameni foarte diferiti in public: un rocker extrem de tatuat, stand intre o doamna cu coc si o fetita cuminte... Vai, sa nu credeti ca am tehnici speciale. Poate ca se recunosc in realitatile pe care le imbratisez sau poate ca, pur si simplu, ii intereseaza ce fac. N-am strategii, dar am incredere ca "intamplarea" ne duce mai departe decat calculele noastre "destepte".
- Desi sunt publicul cel mai greu de captat, dvs. reusiti sa tineti neclintiti si copiii, pe scaune, la spectacol. Cum va explicati?
- Poate pentru ca inca nu sunt "anchilozati sufleteste", copiii au o mare libertate de a se bucura. Ii vad, de multe ori, mai prinsi de cantece, decat o fac parintii lor, la piese care poate ca par mai mult dedicate adultilor. Habar n-am de ce se intampla asa.
- V-ati petrecut copilaria la Bistrita. Cu cativa ani in urma, tot in "Formula AS", vorbeati despre orasul din nordul Ardealului la modul superlativ, un oras cu o viata culturala intensa, cu expozitii, cenacluri, spectacole si concerte. S-a pastrat ceva din aerul sau occidental si cosmopolit?
- Eu m-am nascut la Targu Mures, dar m-am mutat impreuna cu parintii destul de devreme in Bistrita. Mama e medic si ar fi dorit sa-i urmez si eu profesia. Am incercat, dar n-a mers. Visam altceva pe atunci, cai verzi pe pereti. Oricum, viata culturala a orasului mi-a alimentat din plin visele. Din ce aud si citesc, Bistrita e foarte vie si activa si azi, din punct de vedere cultural. Sunt mandra ca mi-am intersectat copilaria cu Ioana Bradea, Bogdan Lipcanu si Dan Coman si am fost foarte mandra cand am vazut ca la o editura din Bistrita a aparut cartea, extrem de premiata, a marelui poet Ion Muresan. Sunt fericita ca inca sunt activi d-l Oliv Mircea, Gavriil Tarmure si Rodica Barna, care inseamna mult pentru multi dintre bistritenii copilariei mele.
- V-ati nascut pe 5 august 1975. O leoaica tanara si furioasa. Asa ati fost de la inceput?
- Da' de unde! Eram foarte bleaga: copil linistit de bloc, cu cheita la gat. In scoala, aveam cativa prieteni care ma antrenau la trasnai marunte, dar cand m-am mutat la un liceu cu copii de notabilitati, nu m-am mai simtit in largul meu. Am inceput sa-mi manifest neadaptarea compunand glumite despre colegi si profesori. Inofensive, credeam eu, unii se amuzau (cei cu simtul umorului), dar altii se ofticau. Mai tarziu, ce m-a suparat tare de tot dupa 1989 a fost ca i-am vazut pe infocatii vechiului regim cum s-au dat subit cu noul regim, injurand aprins pe cel dinainte. Cine ii mai obliga acum? Atunci am inteles ce plastilina buna e omul, ce material capabil sa se remodeleze din mers, de unul singur, dupa imprejurari, nu din convingeri.
- Navetista intre Bucuresti, Ardeal si strainatate (ati stat catva timp in Canada). Unde v-ar placea cel mai mult sa locuiti?
- In Rai. Haha... oriunde, in afara spitalului si stadionului langa care locuiesc acum.
- V-ati stabilit in Bucuresti, un "oras al pierzaniilor", cu care transilvanenii, mai asezati si mai lenti, se obisnuiesc foarte greu. Aveti si dvs. nevoie de ora exacta care se da aici?
- Of, nu de "ora exacta" e vorba la mine, ci de "locul exact" de care depind repetitiile cu majoritatea colaboratorilor. E greu sa-i adun in alta parte. Si apoi, Bucurestiului ii sunt recunoscatoare pentru multe intamplari fericite. Nu-l pot barfi. Oricum, fug de lucrurile care nu-mi plac si "trag" de lucrurile care-mi plac, indiferent in ce localitate as fi.
Carte de vizita
* Ada Milea s-a nascut pe 5 august 1975, la Targu-Mures.
* A absolvit Liceul "Liviu Rebreanu" din Bistrita (jud. Bistrita-Nasaud), profilul fizica-chimie. Mai tarziu - Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures, actorie, cu rolul D-na Quickly din "Nevestele vesele din Windsor" (Shakespeare). A fost actrita la Teatrul National din Targu Mures, apoi a devenit artist independent.
* A realizat coloana sonora a unor spectacole la teatrele Odeon, Bulandra, Teatrul National Targu Mures, Teatrul National Timisoara, Teatrul National Bucuresti.
Distinctii
* "Premiul special al juriului" la Festivalul International de Teatru de la Piatra-Neamt, pentru muzica din "Eu, cand vreau sa fluier, fluier", regia Th. Cristian Popescu;
* "Premiul special al juriului" la Festivalul HUMORROR pentru muzica spectacolului "Trilogie belgradeana" de Biljana Srbljanovic, regia Theodor Cristian Popescu;
* "Premiul criticii" la Gala UNITER -2006.
* "Premiul special pentru muzica de teatru" la Gala UNITER 2008.
Discografie
1997 - Aberatii sonore, Apolodor, 1999 - Republica Mioritica Romania, 2002 - No Mom's Land, 2003 - Absurdistan, De ce fierbe copilul in mamaliga, 2004 - Quijote, 2006 - Quixote (english version), 2007 - Nasul, 2008 - Inventar, 2011 - Insula (cu Alexandru Balanescu).