ION BOBARU, alchimistul de pe strada Galati

Ana Dobrescu
In secolul XXI, cand piata medicamentelor este invadata de produse industriale, farmacistul ION BOBARU din Braila prepara in laborator, folosind ustensile si manuscrise vechi, hapuri din vremea bunicilor. Spirt de oase, unguente pentru varice, creme anti-imbatranire, sunt doar cateva exemple din retetele traditionale pe care alchimistul din Braila le pregateste cu mana lui, respectand cu strictete regulile de buna practica farmaceutica

Toamna anului 1911. Calea Galati. Braila. In linistea racoroasa a diminetii, pe strada marginita de case cu obloanele inca trase, se aude sunetul cadentat al unui baston ce loveste pavajul din piatra cubica. Un barbat masiv, cu fruntea inalta si sprancene stufoase, calca sprinten, fredonand usurel. Domnul spiter Faltis are de ce sa cante si sa zambeasca. La 53 de ani, se numara printre cei mai vestiti farmacisti din Romania si, de curand, norocul i-a mai suras inca o data: sosita cu o seara in urma din America, cea mai performanta inventie farmaceutica, masina de preparat pastile Eureka, il asteapta gata de start. Inca miroase a vopsea proaspata si a nou. Cu ea, d-l Faltis isi va putea dovedi pe deplin neintrecuta sa maiestrie in prepararea medicamentelor.

Farmacopeea lui Hepites

Noiembrie 2011. Un vant rece de toamna grabeste pasii trecatorilor si imprastie frunze aramii peste cladirile vechi ale Brailei. Multe poarta pe ele cate o placuta pe care scrie "monument istoric", desi starea lor este jalnica, biete ruine, cu frumusetea mancata de timp. Pe Calea Galati, cladirea istorica a farmaciei Faltis are insa zidurile renovate si o firma stralucitoare, cu becuri colorate, care arata temperatura aerului: sunt 6 grade Celsius.
Dincolo de ferestrele inalte ce dau spre strada, cufundat in lucru, farmacistul Ion Bobaru pare a fi uitat de timp. In laborator, printre formele complicate ale eprubetelor si flacoanelor din sticla, nu se vede nici un ceas. Pe rafturile din lemn masiv care acopera peretii, instrumentele din vremea lui Faltis stralucesc, ca abia scoase din cutie, asteptand sa fie folosite. Cu miscari iuti si precise, Ion Bobaru insira pe un dreptunghi de sticla niste margele aurii, pe care apoi le preseaza cu o spatula de plastic. Imi explica zambind: "Trochistii sau cofeturile sunt niste bomboane medicinale, facute din propolis si uleiuri volatile, foarte bune impotriva durerilor in gat. Cu mai bine de un secol in urma, Faltis prepara in acelasi mod aceleasi pastile, folosind o formula descoperita in primul manual de farmacie, "Farmacopeea" lui Hepites, tiparita in 1862. Trochistii ar fi, deci, stramosii faringoseptului, la fel de eficienti ca si acesta." Vorbeste fara a-si intrerupe miscarile, examinand cu ochi critic seria de "cofeturi" perfect egale si rotunde, gata sa fie ambalate si asezate pe raft, la vanzare. Ion Bobaru pare un personaj de poveste, ratacit, cumva, dintr-un alt timp: un farmacist care prepara medicamente de mana, respectand retete vechi, stiute numai de el. Nici unul dintre remediile oferite de Ion Bobaru nu este o improvizatie. Formulele dupa care pregateste leacurile sunt descoperite in manuscrise vechi, pe care le colectioneaza cu pasiune.
Tot dupa o reteta stricta este preparata si cafeaua care asteapta aburind, intr-un pahar gradat. "Pentru a avea efect, cafeaua trebuie sa respecte anumite reguli. Eu o prepar ca pe un medicament, asa cum scrie la carte, si o sa vedeti ca este diferita de cafeaua facuta acasa, unde nu avem la indemana balanta si baia de aburi".
Vrand sa ne demonstreze ca "litera cartii" nu este o simpla formalitate, se indreapta cu pasi mari spre masa de lucru si aduce un tom cartonat, cu file subtiri, acoperite de caligrafia inflorata a secolului al XIX-lea. Pe coperta se poate citi: "Pharmacopea Romana, Bucuresci, 1862". Desi volumul a costat o mica avere, "cat o masina la mana a doua", farmacistul nu se sfieste sa ii rasfoiasca grabit paginile. Pe masura ce intoarce filele, capata aerul unui profesor binevoitor. "Poate nu stiti ce este o farmacopee... In principiu, este un manual care ghideaza intreaga activitate a unui farmacist, dar pentru mine este ca o Biblie. Contine numele substantelor din care sunt facute medicamentele, modalitatile si conditiile de preparare. Aceasta este cea dintai editie aparuta in Romania, coordonata de marele farmacist brailean Constantin Hepites si aprobata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Dupa cum ati vazut, prepar aici, in receptura sau laboratorul farmaciei, doctorii de pe vremea bunicilor. In foarte multe cazuri, acestea sunt mai eficiente decat medicamentele industriale, ce se gasesc in celelalte farmacii. Remediile preparate dupa formulele inscrise in Farmacopee se numesc "oficinale", iar remediile care se prepara dupa retetele scrise de medici, individualizate pentru fiecare bolnav, sunt denumite "magistrale"". Vorbeste cu insufletire, netezind coperta cartii cu miscari familiare, de parca ar bate pe umar un prieten vechi si de nadejde. Intr-o vitrina simpla, din lemn, pastreaza colectia completa a celor zece editii ale Farmacopeei romane, dar dintre toate, cea mai draga ii este prima, pe care o are mereu la indemana.

Flacoanele cu elixiruri

Ne conduce catre a doua masa din laborator, unde, langa trei tipuri de spirtiere, fiecare apartinand unui alt timp, se afla mai multe recipiente din sticla bruna.
"Asa mirosea in casa bunicilor, in serile ploioase, cand durerile de oase erau chinuitoare", rade farmacistul si scoate dopul unui flacon. In aer se imprastie un miros intepator de camfor, care te face sa stranuti. Este "spirtul de oase", remediu stravechi al durerilor reumatice, a carui formula a fost redescoperita de farmacistul brailean in prima farmacopee romana. "Cu toate ca pentru afectiunile reumatice exista vreo 30-40 de produse de medicatie topica, acestea nu sunt intotdeauna eficiente. Bolnavii care vin la mine, in farmacie, si solicita "spirt de oase", au incercat inainte alte medicamente tipizate, care s-au dovedit a nu avea un efect multumitor", spune cu convingere domnul Bobaru.
Spre bucuria farmacistului indragostit de trecut, formulele vechi au fost adoptate si de unii medici cu experienta, care inca mai folosesc remedii personalizate. "Daca tu, ca farmacist, oricat de bine pregatit ai fi, nu castigi increderea medicilor care sa iti prescrie retetele magistrale, ramai cu medicamentele pe raft". Cele mai multe trimiteri vin de la specialistii ORL, care recomanda bolnavilor cu afectiuni respiratorii solutia pentru calmarea polipilor, preparata la Farmacia Faltis. Medicamentele de laborator sunt indicate si pentru anumite afectiuni dermatologice, cum ar fi pitiriazisul, pentru tratarea caruia farmacistul prepara un amestec de substante pe baza de sulf.

Masina de preparat pastile

Daca despre remedii si formule vechi Ion Bobaru vorbeste cu pasiune, in ceea ce priveste biografia sa, este destul de discret. Nascut in judetul Teleorman, a sosit la Braila in 1975, dupa absolvirea Facultatii de Farmacie din cadrul Universitatii Bucuresti. S-a bucurat ca a ajuns intr-un oras unde s-au scris pagini importante din istoria farmaciei, orasul lui Hepites si al Anei Aslan, si nu a mai plecat niciodata. Repartizat intr-o veche drogherie de pe strada Regala, a descoperit singur tainele retetelor preparate in laborator. Cand a preluat conducerea farmaciei infiintate de Ion Faltis, numele lui Ion Bobaru s-a legat definitiv de personalitatea inaintasului sau. Cladirea, construita in stil art nouveau, specific secolului al XIX-lea, traise drama nationalizarii. Prin camerele cu tavan inalt si ferestre deschise spre rasarit, trecusera chiriasi indiferenti la valoarea constructiei vechi, de patrimoniu. Unii amenajasera chiar adaposturi pentru oratanii in interiorul larg al incaperilor, ce par a se pierde una in cealalta, creand impresia de spatiu si de libertate. Mobilierul din lemn masiv, ustensilele, instrumentele de laborator si arhiva farmaciei, toate fusesera aruncate in subsolul invadat de sobolani. Cand isi aminteste cum a gasit cladirea, Ion Bobaru se incrunta si devine grav, ca si cum ar relata amanuntele unui sacrilegiu. "Am fost ingrozit de ceea ce am gasit: instrumentarul si mobilierul vechi de un secol zaceau ingropate sub gunoaie. Dupa revolutie, am avut posibilitatea sa cumpar cladirea si sa incep restaurarea ei. Practic, am refacut farmacia, asa cum era in secolul al XIX-lea. Acum pot spune ca lucrez intr-un mic muzeu. Numai ca piesele nu stau nemiscate pe rafturi, ci sunt cu totul functionale", spune Ion Bobaru si ne priveste victorios peste ramele subtiri ale ochelarilor. Ca si cum si-ar fi amintit un lucru important, se ridica brusc de pe scaun si ne indeamna sa il urmam intr-una dintre camerele anexe laboratorului.
Intr-un colt, adapostita sub o husa groasa, se afla cea mai pretioasa piesa din muzeul Faltis: masina de pastilat "Eureka". Considerata o adevarata culme a tehnicii farmaceutice din secolul al-XIX-lea, straluceste si acum ca noua, de parca abia asteapta sa fie pusa in functiune. A parasit uzinele Eureka din Statele Unite in urma cu mai bine de un secol si n-a avut nevoie de nici o reparatie. "Faltis a fost un om deschis catre nou, el insusi un inventator. La vremea sa, masina de facut pastile era o descoperire de ultima ora. Din anii 1900 si pana astazi, masina aceasta a fabricat milioane de pastile". Purtand in ochi bucuria unui copil entuziasmat de jucaria preferata, ne face semn sa ne asezam langa fereastra, pe niste scaune primitoare, din lemn. Apuca manerul lacuit al manetei, si vechiul mecanism se pune in miscare. In sunetul rotilor abia unse, ce aluneca lin, Ion Bobaru ne spune povestea medicamentelor facute "de mana".

Paracetamol in mojar

Totul incepe cu pregatirea substantei ce urmeaza a fi comprimata. Ingredientele sunt masurate pana la miligram si amestecate in proportiile cerute de formula. Pe langa componenta activa - antinevralgicul, piramidonul sau alt compus sub forma de praf - amestecul ce urmeaza a fi introdus in masina cuprinde agenti de dezagregare, aglutinare si lubrifiere. Pastilele fabricate cu masina Eureka sunt identice ca aspect cu orice produs obtinut pe cale industriala si cel putin la fel de eficiente. "In perioada comunista, mai ales dupa 1980, a existat in Romania o crunta lipsa de medicamente. Pentru ca oamenii aveau nevoie de tratament, am inceput sa folosesc masina lui Faltis. Stateam in farmacie de dimineata pana seara tarziu si preparam pana la doua mii de pastile pe zi. Am reusit sa obtin, lucrand asa, manual, comprimate din cele mai diverse: paracetamol, piramidon, piracetam, fenobarbital, eritromicina, papaverina, antigripale. Asa am putut oferi pacientilor farmaciei mele medicamentele de care aveau nevoie", marturiseste Ion Bobaru, si parca nu se indura sa lase din mana maneta masinii la care tine atat de mult.
De atunci au trecut peste doua decenii. Farmacistul a lasat masina Eureka sa se odihneasca si, urmand noile tendinte, a inceput fabricarea medicamentelor sub forma de capsule gelatinoase. Tot in farmacie si tot "de mana". Fara a se desparti de mojar, balanta si vechile pahare gradate, Ion Bobaru petrece ore amestecand prafuri pe care apoi le incapsuleaza dupa metode moderne. "Respect mostenirea trecutului, dar sunt in pas cu cele mai noi descoperiri din domeniu. Asa a facut si Faltis", ne spune, ridicand privirea catre portretul predecesorului sau, care il priveste grav de pe peretele laboratorului.

Gradina cu ierburi de leac

A trecut de mijlocul zilei si razele soarelui de toamna par a-si pierde din putere. Surprins de trecerea timpului, atunci cand are atatea povesti de spus si atatea comori de aratat, Ion Bobaru se grabeste sa ne conduca spre locul care ii este cel mai drag: sera cu plante medicinale. "In ultimii zece ani, am observat ca oamenii sunt tot mai interesati de remediile naturiste, asa ca m-am intors si eu la o pasiune mai veche: prepararea leacurilor din plante. Imi place sa cultiv si sa recoltez cu mana mea plantele medicinale, asa sunt sigur ca preparatele mele sunt curate. Daca respecti reteta si folosesti substante pure, nu ai cum sa gresesti".
Cu pas sprinten, de adolescent, farmacistul ne grabeste spre gradina. De o parte si de alta a potecii asfaltate, ierbarul viu al farmaciei s-a colorat in nuante pastelate de toamna. Am fi trecut nepasatori pe langa gardul din lemn, imbracat in iedera, daca ghidul nostru nu ne-ar fi facut semn sa ne oprim. Dorea sa ne prezinte unul dintre cele mai uimitoare ingrediente din farmacia naturii, deghizat sub infatisarea modesta a unei plante decorative: iedera.
Lectia despre iedera. "Iedera este cunoscuta de secole drept un bun remediu pentru calmarea tusei productive. Eu prepar un sirop care da rezultate foarte bune in cazuri de bronsita sau gripa, dar planta este folosita si in alte scopuri terapeutice. Pentru uz intern, tinctura de iedera este indicata in combaterea durerilor de spate, in migrene sau obezitate. Frunzele pot fi folosite si pentru uz extern, cercetarile recente confirmand ceea ce era deja cunoscut in medicina populara romaneasca, anume ca iedera are un efect calmant asupra pielii iritate, in caz de ulceratii sau scabie. si produsele cosmetice apeleaza la iedera, mai ales pentru tonifierea pielii si reducerea celulitei. Vedeti, deci, cate intrebuintari se pot da unei plante pe langa care, din nestiinta, trecem indiferenti!", ne spune cu un usor repros ghidul nostru pentru care farmacia naturii are foarte putine secrete.
Omagul, iarba-rea. O planta ce depaseste un stat de om, cu frunzele inca verzi si florile viu colorate, parca te indeamna sa te apropii. Este omagul, cunoscut in medicina populara drept iarba-rea sau iarba-fierului, planta otravitoare, de la care se foloseste, in scopuri curative, numai radacina. Se stie ca dacii foloseau omagul pentru otravitul sagetilor, iar, mai tarziu, vrajitoarele il amestecau in compozitia alifiilor narcotizante. In medicina traditionala, este un cunoscut remediu impotriva nevralgiilor, dar unii tamaduitori din popor il utilizau si in potiunile pentru regenerarea parului. "Din pacate, oamenii cred ca toate plantele medicinale sunt inofensive, dar de la medicament la otrava nu este decat un pas".
Ion Bobaru atinge cu prudenta frunzele lucitoare ale plantei inalte si trece mai departe, urmand poteca dreapta a gradinii, printre tufele scunde de lavanda si ardei iute. Se opreste pentru scurte prezentari: "Ardeiul iute este antiseptic, vitaminizant, intareste arterele, nervii, inima, are efect antigripal", pronuntand repede denumirea in latina si in romana a fiecarei plante. Vorbeste mai mult pentru el, absorbit cu totul de inspectia prin gradina, ca si cum ar fi fost singur cu plantele.
Macesele, izvor de vitamina C. Pentru ca nu toate ierburile de care are nevoie se pot adapta conditiilor de gradina, periodic, farmacistul porneste in excursii solitare prin campia Brailei, muntii Macinului si muntii Vrancei. In functie de anotimp, se intoarce cu o bogata recolta de papadie, musetel, flori de tei, macese, castane sau catina, pe care le prelucreaza, urmand un procedeu cu reguli stricte. "Multi oameni culeg si prepara plantele la intamplare, acestea nu isi fac efectul si ei isi pierd increderea in medicina naturista. De fapt, cei care gresesc sunt oamenii, nu plantele. Am sa va arat cum trebuie tratate macesele, foarte bogate in vitamina C".

Stiinta plantelor

Intram iarasi in labirintul de camere al cladirii vechi, condusi de glasul raspicat al farmacistului, care nu se opreste din explicatii. Fiecare incapere are mirosul ei, iar un cunoscator s-ar descurca si cu ochii inchisi. In depozitul unde Ion Bobaru pastreaza plantele, miroase a proaspat si a sanatate. Peretii sunt acoperiti cu dulapuri de lemn, in care sunt asezate, intr-o desavarsita ordine, flacoane din sticla colorata, toate etichetate cu un scris ingrijit. Farmacistul alege de pe raft o cutie patrata si ia in podul palmei cateva macese de culoare rosu aprins. Incearca cu degetele consistenta fructelor, zambeste multumit si ni le intinde spre aprobare. "Fructele de macese se culeg toamna, incepand cu a doua jumatate a lunii septembrie, pana inspre sfarsitul lui octombrie, neaparat inainte de inghet. Fructele care au ajuns la maturitate se curata de seminte pana ramane numai pulpa. Cei care prelucreaza macesele acasa trebuie sa le usuce, in cuptorul aragazului, la foc mic, cu usa deschisa. Astfel este distrusa o enzima numita ascorbinaza, care inactiveaza vitamina C. In farmacie, acest lucru se realizeaza in etuva, cu reglarea temperaturii la 60 de grade. Daca nu se respecta aceasta procedura, jumatate din continutul de vitamina C se distruge si e pacat, avand in vedere ca macesele au aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat portocalele. Macesele sunt doar un exemplu de fructe recoltate din flora Romaniei, care depasesc calitativ ceea ce aducem din import. Noi, romanii, ar trebui sa ne consideram bogati, pentru ca relieful si solul tarii reprezinta un adevarat tezaur pentru medicina naturista. Pacat ca in loc sa ne aplecam asupra plantelor noastre ne grabim sa importam medicamente!", isi varsa oful Ion Bobaru. Pentru a demonstra ca pasiunea sa nu se reduce numai la vorbe goale, s-a hotarat sa faca concurenta unui produs pe care alte farmacii il importa din Germania: crema antioxidanta, pe baza de vitamina E, coenzima Q10 si extract din seminte de struguri rosii. Samburii de struguri rosii sunt foarte bogati in resveratrol, o substanta cu efect de intinerire a pielii care stimuleaza sinteza fibrelor de colagen de la nivelul epidermei. "Daca suntem deschisi spre puterea vindecatoare a Naturii, putem mereu invata ceva nou", argumenteaza plin de insufletire maestrul preparator al leacurilor din plante.

Clubul pacientilor

Dupa mai bine de trei decenii de practica, Ion Bobaru a inteles ca reteta reusitei sale este increderea oamenilor. A obtinut-o in timp, dupa o formula pe care a preparat-o el insusi, in vasele sale de sticla colorata, plasmuind leacuri care salveaza si vindeca. "N-am vrut sa fiu un simplu comerciant. Pe vremuri, farmacistul era un sfatuitor pe care te puteai bizui. Iarasi va dau exemplul lui Faltis, dar pentru mine este un reper si nu ma sfiesc sa spun ca m-a influentat. Oamenii veneau la el ca la un prieten, uneori mai intim si mai apropiat decat un medic. In zilele de azi, perceptia asta s-a pierdut. Nu trebuie sa renuntam la lucrurile bune din trecut. Farmacistul trebuie sa lupte pentru a castiga increderea si, de ce nu, afectiunea celor care ii trec pragul".
Purtat de aceste convingeri, Ion Bobaru a infiintat un "Club al pacientilor". Acesta functioneaza in "camera de confidentialitate" a farmaciei, o incapere primitoare, in care sunt asteptati toti cei care au nevoie de sfaturi. Cel mai des vin in vizita pasionatii de medicina naturista, care solicita prepararea unor remedii din plante, mai greu de pregatit acasa. Ion Bobaru verifica formula, o ajusteaza si pregateste medicamentul. Astfel, in laboratorul farmaciei Faltis au ajuns si remediile naturiste din paginile revistei "Formula AS". "M-a uimit solidaritatea prin care sunt uniti cititorii revistei. tin minte cazul unei doamne care nu gasea in orasul unde locuia un farmacist care sa ii prepare medicamentul de care avea nevoie. Prin intermediul unei retele de socializare de pe internet, ea a facut apel la ceilalti cititori ai revistei. Asa a ajuns reteta la cineva din Braila, care a venit in farmacie si m-a rugat sa prepar formula. Din cate stiu, pacienta s-a vindecat".

Ultimul spiter

Vorbind despre intelegere, comunicare si omenie, chipul farmacistului se lumineaza de un zambet tineresc. Vechile retete din farmacia pe care nu a lasat-o sa moara l-au ajutat sa-si traiasca visul, acela de a fi un alchimist al secolului XXI. si povestea lui Ion Bobaru ar fi una cu final fericit, daca nu ar exista tristetea ca meseria pe care o iubeste asa de mult va cunoaste o moarte... naturala. "Cu regret spun ca activitatea de receptura si retetele magistrale vor disparea din doua motive. In primul rand, nu vor mai fi prescrise de medici. Medicamentele standard sunt mai la indemana, pe cand pentru prescrierea unui remediu individualizat iti trebuie o jumatate de pagina numai sa notezi compozitia respectiva. In al doilea rand, nici farmacistul nu va mai amesteca in mojar o reteta care poate dura minute bune si va prefera sa ia de pe raft un medicament gata fabricat".
Chiar daca stiinta prepararii medicamentelor de mana va fi data uitarii, Ion Bobaru spera ca oamenii isi vor aduce aminte de farmacia cea veche, in care un farmacist cu dragoste de trecut prepara leacuri de pe vremea bunicilor.

Ion Bobaru poate fi gasit la Farmacia Faltis din Calea Galati, numarul 29, Braila, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com. Farmacia sa detine "Certificat de buna practica farmaceutica pentru prepararea medicamentelor", acordat de colegiul Farmacistilor din Romania.