La 20 de ani de la infiintare, "Astra Film Festival" din Sibiu (AFF), cel mai vechi festival de gen din tara noastra, este si unul dintre cele mai valoroase produse culturale de export. Ca festival international, are deja o solida reputatie, fiind dedicat filmului documentar din regiunea central si est-europeana. Prin amploarea competitiei pe care o provoaca, prin calitatea filmelor, multitudinea programelor prezentate si a workshop-urilor de specialitate, AFF este considerat cel mai important forum de specialitate al documentarului romanesc, o veritabila sarbatoare a filmului, unde publicul profesionist, precum si publicul larg au ocazia sa vizioneze filmele si sa poarte discutii cu realizatorii. Dupa ce sunt dezbatute, peliculele au o viata lunga de arhiva (au fost achizitionate deja peste 4000 de filme - probabil cea mai mare arhiva din Romania), iar documentarele care intra in selectia festivalului - si chiar si cele neselectate - sunt prezentate, dar si promovate prin internet (webcatalog) si in programe tematice (Cinemateca Astra Film). Fara a fi conceput ca un simplu "targ de filme", cum se intampla la Amsterdam, festivalul sibian a luat nastere ca un festival al filmelor de autor, de referinta atat pentru profesionisti, pentru zona academica, cat si pentru publicul larg. Selectionat pentru suport financiar din partea Uniunii Europene (din fondurile Media Desk, la editia din 2009, dintre sutele de festivaluri europene, au primit finantare 43 de factura generala si doar 4 de film documentar, AFF fiind unul dintre ele). Remarcandu-se si pentru organizarea excelenta, pentru atmosfera sa axata pe interactivitate, festivalul a atras un public tanar, nu numai din Romania, dar si din tarile vecine. A fost invitat ca proiect cultural de sine statator la Paris (Jean Rouch International Film Festival 2008), Polonia (Krakovia, Poznan) si la Novosibirsk (Siberia) etc. Din "mantaua" AFF Sibiu a rasarit un festival similar in Anglia - London Open City Documentary Film Festival, organizat de reputatul antropolog si regizor, profesorul universitar Michael Stewart, iar criticii europeni au atribuit AFF un rol important in alegerea Sibiului drept Capitala Culturala Europeana, in 2007. In timpul celor zece editii ale sale (s-a tinut o data la doi ani), festivalul a atras mari personalitati ale filmului documentar din intreaga lume, care au onorat Romania prin prezenta lor: John Marshall (SUA), David MacDougall (Australia), Robert Gardner (SUA), Kim Longinotto (Anglia), Michael Yorke (Anglia), Mircea Saucan (Romania-Israel), Leonard Retel Helmrich (Olanda), Bob Conolly (Australia). De asemenea, din Juriul international de specialitate au facut parte: Cristi Puiu (RO), Michael Stewart (Anglia), Pavel Pawlikowski (Anglia), Thierry Garrel (Franta), Mark Soosar (Estonia), Andrei Shemyakin (Rusia), Kaori Sakagami (Japonia), Renate Roginas (Germania), Dan Alexe (Belgia), Sorin Botoseneanu (RO), Antonio Delgado Liz (Spania).
Organizat de Centrul de film documentar, cercetare antropologica si educatie vizuala al Muzeului ASTRA si de Fundatia Astra Film, festivalul isi datoreaza existenta regizorului Dumitru Budrala. Cu sprijinul colegilor si colaboratorilor (Csilla Kat, Simona Bealcovschi, Adina Vargatu, Maria Span, Olimpia Colibaba, Viorica Deleanu, Mircea Nan si altii), el a reusit sa atraga din partea strainatatii aprecieri ca aceasta: "Astra Film a ajuns sa depaseasca majoritatea festivalurilor de gen din Europa, aici vin directori de festivaluri sa se inspire din programele lui" (Beate Engelbrecht, regizor si antropolog din Germania).
De la 40 de filme la editia I, la 1500 de filme in prezent!
Ideea festivalului i-a venit lui Dumitru Budrala din Suedia si de la alte festivaluri din tarile nordice. Daca, la prima editie, in 1991, la care a inceput sa lucreze cu masina de scris si prin scrisori postale, doar doua filme au fost din strainatate, din totalul de 40, iata ca, la editia din 2011 (25-30 octombrie a.c.), s-au inscris peste 1500 de filme din toata lumea! Saltul este spectaculos si pune intr-o lumina admirabila finantatorii principali, care au facut posibila desfasurarea unor astfel de forte culturale: Centrul National al Cinematografiei, Consiliul Local, Primaria Sibiu, Casa de Cultura Sibiu, Consiliul Judetean Sibiu, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Roman. Lor li se adauga sponsorii Sony si HBO, precum si partenerii Deventer (Olanda), Discovery Channel, Fundatia Ratiu, Maj, Kodak, TNRSS, Gedeon, Corint si Atrium. S-au implicat salvator si institutii si ambasade europene, printre care: Consiliul Britanic (inca de la inceput), Institutul Francez, Ambasada Frantei, Consulatul General al Germaniei, Ambasada Olandei si altii.
ASTRA Film Festival este o sectiune importanta a Muzeului si Asociatiunii ASTRA din Sibiu, cu cea mai larga cuprindere internationala. Pentru realizarile lor, organizatorii AFF ar trebui tratati ca niste "cavaleri ai cetatii", deoarece ei au pus pe harta lumii o efigie a calitatii si performantei romanesti.
"Formula AS" - premiul pentru cel mai bun film
Sectiunea de filme romanesti (pelicula "La Drum", regizata de Dumitru Budrala, a cunoscut succesul din Siberia pana in Grecia, Taiwan si Mexic) reprezinta o importanta directie a festivalului. Pentru a o incuraja, "Formula AS" a acordat in doua editii premii unor filme romanesti si o va face si anul acesta, unde actualitatea din Romania (sunt acceptate numai filme realizate in ultimii doi ani) va fi ilustrata de 14 documentare, ramase dupa un exigent proces de selectie.
Bucurandu-se de o notorietate de invidiat, AFF atrage din strainatate peste 50% dintre miile de spectatori ai fiecarei editii. Sunt sute de studenti din Polonia, Ungaria sau Estonia, de exemplu, care vin cu autostopul si fac doua-trei zile pe drum. Unii dintre ei se inscriu ca voluntari pentru munci organizatorice, numai pentru a-si inscrie in CV participarea la "Astra Film Festival". Noua editie a AFF aduce filme proaspete, inspirate din realitati pe masura. Dupa cum spunea un critic cinematografic, si filmul documentar este tot un film artistic, deoarece ilustreaza o realitate filtrata de ochiul regizoral, intr-un context premeditat, studiat, supus unei atente observatii preliminare filmarii. Spre exemplu, la capitolul "Romania", sunt filme despre urmatoarele "fise de zi" ale realitatii: film despre copiii care se sinucid din cauza ca mamele lor sunt la lucru in strainatate; film despre carbunarii de la marginea unei paduri din Transilvania; mineritul in Valea Jiului; viata la munte a unei familii de ciobani din Marginimea Sibiului; viata unui sat care moare; o familie de tigani care se intorc in Franta, dupa ce au fost expulzati oficial; viata in orasul Victoria; un taran din Maramures schimba numele satului sau; un tanar roman nevinovat moare in greva foamei intr-o inchisoare din Polonia si altele.
Dintre zecile de subiecte internationale, sunt asteptate, ca la fiecare editie, marile realizari ale genului, datorate celor mai cunoscuti regizori din lume. Spre exemplu, dintr-un film american aflam ca Detroitul, orasul otelariilor, fabricilor de automobile si abatoarelor interbelice, revine in agricultura ecologica! Prapastia dintre bogati si saraci in Indonezia; 130 de milioane de chinezi calatoresc acasa pentru Revelion; un soldat israelian isi marturiseste trairile dupa organizarea de represalii in Palestina; povestitori marocani stradali, in piata publica din Marakesh - sunt alte subiecte de interes pentru care sute de tineri isi vor petrece zile si nopti in fata monitoarelor din Sibiu.
In fine, regizorii au adus si parfum proaspat european, propunand "Europa - vazuta de 15 documentaristi". Dintre subiectele lor remarcam: soarta oamenilor din jurul sarmei ghimpate care a despartit Romania de Basarabia; moartea unui cioban din Muntii Cretei; iconostasul Rusiei se completeaza cu imaginea unui soldat rus omorat in Cecenia; tineri din Croatia, angajati in lupta antiglobalizare; familii de intelectuali adaptandu-se capitalismului post-comunist din Rusia etc. Editia se anunta mai bogata ca niciodata. Budrala si echipa sa au inca mult de lucru. Un film despre lungile lor nopti nedormite cred ca ar face senzatie. Mergeti la Sibiu intre 25-30 octombrie si va veti convinge.
ASTRA - 150
Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, "ASTRA", aniverseaza anul acesta, la 4 noiembrie, 150 de ani de la infiintare (1861-2011). Cu aceasta ocazie, la Sibiu, zilele de 3-4-5 noiembrie vor fi zile de sarbatoare, deoarece vor marca rolul insemnat pe care asociatia l-a jucat in emanciparea culturala, nationala si politica a romanilor din Transilvania. Adevarati "iluminati" ai poporului, primul presedinte al ASTREI a fost mitropolitul Andrei Saguna; vicepresedinte, Timotei Cipariu, si secretar, George Barit. Conferinte, editari de carti, infiintari de scoli - acestea au fost armele de lupta ale asociatiei. Din pacate, in zilele noastre, traditia militanta a fost abandonata. Desi dispune de 70 de despartaminte (filiale), asociatia nu a reusit sa se impuna in planul educatiei populare. Sub ochii neputinciosi ai ASTREI, moare traditia pastoreasca, sunt manelizate satele, kitsch-ul pune stapanire pe arhitectura rurala, pier datinile si obiceiurile, dispare taranul roman. Implinirea unui secol si jumatate de la infiintarea nobilei ASTRA ne gaseste tristi, tot mai saraci cu duhul, debusolati si fara sprijin din partea institutiilor, intru conservarea identitatii nationale. Poate ca salvarea ne va veni, in cele din urma, tot de la ASTRA, important este sa existe interes si, mai ales, "simt national", la fel ca acum un secol si jumatate.
Detalii pe site-ul www.astrafilm.ro