Din 50 de milioane de persoane decedate anual, 16 milioane mor din cauza afectiunilor provocate de invazii parazitare si boli infectioase. Aceleasi cauze duc la intarziere in dezvoltarea fizica si psihica la copii, provoaca multiple reactii alergice, scad efectul vaccinurilor si imunitatea, dar si capacitatea de munca. Particularitatea de baza la majoritatea invaziilor este caracterul lor cronic, un grad inalt de adaptare a parazitilor la conditiile specifice din organismele ce le "gazduiesc". Fiintele acestea microscopice si-au dezvoltat in procesul de evolutie multiple metode de pacalire a imunitatii noastre.
Unul dintre exemplele graitoare este demodex, o specie de capusa din familia acarienilor, atat de mica, incat fara microscop nu se poate vedea. De aceea ne este greu sa credem ca aproape 85% din populatia pamantului gazduieste, in adancul foliculilor pilosi, aceste "insecte"... fasciste. Pana la un anumit moment, simbioza nu ne dauneaza, din contra, ajuta la functionarea normala a pielii. Dar, ca in orice ecosistem, dereglarea echilibrului duce la declansarea dezastrului.
Cum se produce infestarea
E suficient ca demodexul sa se intalneasca cu rubedeniile sale si sa le propuna sa-si mute domiciliul mai aproape de al lui, caci indata incepe "sfarsitul lumii". Oaspetii se transforma in ocupanti fara scrupule. Metoda folosita este simpla - inmultirea nestavilita. Pe suprafata pielii, in perioada aceasta, se desfasoara o drama adevarata. Din interiorul glandelor sebacee sau al foliculilor pilosi, capusa fecundata, cu o viteza demna de un pilot de Formula 1, iese la suprafata si ocupa un folicul liber, in care depune ouale la o adancime mica, apoi procedeul se repeta, pana ce acarianul depune 20-25 de oua, din care ies numai gemeni - cate 2 larve din fiecare ou. Capusa adulta se istoveste si moare, iar larvele mici apar peste 60 de ore, mananca cu pofta, timp de 7-8 zile, trecand prin doua transformari si eliminand in sangele omului metaboliti toxici, ce produc efecte alergice si pregatesc declansarea demodecozei, cu simptomele ei neplacute, precum prurit, inflamatii ale pielii, dermatite, inflamatia pleoapelor. In locurile unde cresc capuse tinere, pielea se inflameaza, apar cosuri si eruptii. La inceput pielea capata un aspect neingrijit, dar nu ne da multe batai de cap. In felul acesta, demodexul se mascheaza, incearca sa-si asigure o existenta lunga pe pielea omului. In etapa aceasta, organismul inca este in stare sa se protejeze de invazie. Dar intr-o etapa ulterioara, cantitati mari de toxine eliminate de larvele in crestere produc blefarita, demodecoza sau blefaroconjunctivita cronica, cu acutizarea in perioada de primavara si de toamna.
In derma apar conglomerate calcinate, care au aspect de nodulete tari, ce paralizeaza muschii mimetici mici. Fata seamana cu masca lui Fantomas, caracteristica pentru injectii de botox nereusite. Cand se dezvolta infectia secundara, pielea fetei se acopera cu cruste, apar edeme, iar nasul capata uneori un aspect de pruna rosu-vanata (rinofima sau acnee hipertrofica a nasului, in limbaj medical).
Cel mai raspandit parazit
Demodexul facial creste pana la 0,3-0,4 mm lungime, iar cel ocular, ce este mai agresiv si se trateaza mai greu - pana la 0,1-0,2 mm. In afara corpului, acarienii pot rezista timp de 9 zile la temperatura camerei, cu umiditate ridicata si la intuneric. In apa pot trai 30 de zile, iar in aer uscat mor in doua zile. Cea mai buna temperatura pentru inmultirea lor este in jur de 30-40 de grade, la 14 grade se afla in amorteala, iar la 52 de grade mor imediat. Cele mai bune medii pentru dezvoltarea demodexului sunt grasimile: osanza, vaselina, produsele cosmetice pe baza de uleiuri, glandele sebacee ce se activeaza la pubertate. Parazitii se transmit de la om la om sau atunci cand nu se respecta regulile de igiena. Cel mai des putem "lua" demodexul atunci cand ne stergem cu prosoape flausate, la sauna, dormim pe lenjerie straina sau folosim produse cosmetice cu ingrediente hormonale sau cele ce stimuleaza (dar uneori deregleaza) procesele biologice. Oamenii ce s-au infestat cu demodex nu se imbolnavesc in mod obligatoriu, unele persoane devin numai purtatori ce transmit capusa perfida la cei ce se imbolnavesc mai usor.
Cine se afla in grupul de risc?
Datorita faptului ca acarienii prefera zona fetei, femeile care folosesc produse cosmetice cu cantitati mai mari de grasime sufera mai des, iar barbatii mai rar. In grupul de risc se inscriu persoanele cu pielea alba, fina, cu un numar minim de celule pigmentare - bastionul din calea patrunderii substantelor heterogene in interiorul dermei. Inmultirea parazitilor este provocata deseori de scaderea imunitatii, stres permanent, dereglari in functionarea sistemelor endocrin, hormonal, digestiv. Mai des se imbolnavesc amatorii de cafea neagra si alcool, cei afectati de boli cronice, psihice, hepatita, cu dereglari metabolice si persoanele varstnice. Un factor de risc este si radiatia solara sau produsa de monitor, temperaturile ridicate din sauna. Statistica medicala spune ca majoritatea bolnavilor (80%) au varsta pana la 40 de ani, mai ales cei ce lucreaza la calculator, in spatii cu lumina artificiala, folosesc des telefonul mobil si nu folosesc metode de protectie, precum ochelari speciali sau casti. Una din cauzele imbolnavirii este cresterea nivelului de hormoni masculini, fie la pubertate, fie introdusi in organism prin consumul de steroizi anabolici, folosirea de contraceptive sau cosmetice cu componente hormonale. Demodexul poate sa apara in locuri ce sunt in permanenta iritate de imbracamintea stramta, ce freaca pielea, mai ales in clima calda si umeda. Parazitii se pot transmite si fatului, prin placenta mamei.
Organismul uman este un instrument biologic ideal, care are suficiente rezerve de imunitate ce opun rezistenta invaziilor externe. Dar in ziua de azi, imunitatea scade considerabil, din cauza alimentatiei neadecvate, cu suplimente absolut straine din punct de vedere biologic, poluarea excesiva a mediului, calitatea apei mai jos de orice critica, tratamente cu antibiotice si steroizi. Trebuie tratate la timp focarele de infectii cronice: cariile, tonzilita, colecistita, sifilisul, afectiunile ginecologice, administrand obligatoriu si preparate cu efect imunostimulator.
Dupa tragedia din Japonia, a crescut numarul de oameni infectati cu demodex. In zonele Orientului Indepartat rusesc, in regiunile oraselor Krasnoiarsk, Ircutsk, acarianul a capatat un comportament deosebit de agresiv, asemanator cu o epidemie. Dar medicina ruseasca a reusit sa adune si sa experimenteze multe metode reusite de terapie, au fost patentate si sisteme noi de tratamente ce se bazeaza deseori pe combinatia de metode alopate cu retete din medicina populara.
Premisele succesului in lupta
Ca sa obtineti victoria, grabiti-va sa identificati parazitul la laborator, prin examinarea la microscop a sebumului de pe diferite regiuni ale fetei si a unui fir de par din sprancene sau gene. Daca contaminarea este depistata in stadiu incipient (pana la 6 luni), problema poate fi rezolvata in perioada relativ scurta, in 4-5 saptamani. Boala avansata se trateaza mult mai greu, omul afectat trebuie sa se bazeze pe profesionalismul medicului-specialist si sa se inarmeze cu rabdare, pentru 1,5-2 ani.
Reguli universale
In perioada de toamna, cand scaderea temperaturii si umiditatea crescuta a aerului ne deregleaza imunitatea, profilaxia imbolnavirilor devine prioritara. Poate suna paradoxal, dar in primul rand trebuie sa se pazeasca oamenii frumosi, cu trasaturi ideale ale fetei, cu ochi expresivi si par bogat. Acarienii ii ataca cel mai des. Ca sa previna invazia nedorita, trebuie folositi ochelari de protectie, in timp ce se lucreaza la calculator, castile pentru convorbiri telefonice, lumina naturala la locul de munca. Bineinteles, regulile sunt valabile pentru toti oamenii. Pentru copii si tineri cu sanatate subreda, cea mai buna profilaxie ar fi inlocuirea orelor petrecute in fata calculatorului cu sportul si alte activitati in aer liber. Dar atunci cand nenorocirea s-a produs, persoanele in cauza trebuie sa se inarmeze cu rabdare si perseverenta. Tratamentul nu se intrerupe pana nu se obtine vindecarea totala.
O atentie deosebita se ofera igienizarii spatiului si a lenjeriilor. Fetele de perna si prosoapele se schimba zilnic. Se spala la temperatura mai mare de 80 de grade, se dezinfecteaza si neaparat se calca. Pernele din pene se inlocuiesc cu cele antialergice. Caciulile se tin la cuptor incalzit la 150 de grade sau se scot iarna afara, in zilele cu ger cumplit. Cosmeticele se arunca, mai ales cele pe baza de grasimi, deoarece pot fi locuri unde se dezvolta acarienii. Cremele hidratante pot irita pielea afectata, precum si razele solare. Sunt interzise toate procedurile cu temperaturi ridicate, sauna, chiar si pozitionarea fetei deasupra cratitelor cu mancare aburinda, sau munca in spatii cu temperatura ridicata. Nu se fac tratamente cu laser sau azot lichid, nici efortul fizic exagerat nu este recomandat. Incercati sa nu atingeti cu degetele pielea fetei in timpul zilei.
Alimentatia terapeutica
Bolnavilor li se prescrie dieta comuna pentru toate afectiunile alergice: se renunta la alimentele sarate, dulci, grase, prajite, la mancarea fierbinte, dar si la produsele sintetice si suplimentele alimentare, polivitamine, ciocolata. Alcoolul, mierea de albine, drojdia de bere, catina sunt produsele preferate ale demodexului. Cu ce sa incepem?
* Se beau zilnic nu mai putin de 1,5 litri de apa curata, nefiarta.
* Parazitii se simt bine in mediu acid, de aceea persoanele infestate trebuie sa consume regulat, de trei ori pe zi, produse care favorizeaza crearea mediului alcalin sau neutru. In dieta se introduc mai multe fructe, legume, ierburi, lactate si plantele antiparazitare.
* Din alimentatie se inlatura ketchup-ul, maioneza din comert, in locul lor se consuma uleiuri nerafinate, presate la rece. Nici apa sau alte lichide acidulate, ce deregleaza echilibrul acido-bazic si cresc considerabil aciditatea la nivel de intestine, nu se mai beau.
* Pentru imbunatatirea metabolismului si cresterea imunitatii, trebuie rezervat zilnic timp pentru activitati fizice, miscari active.
Plante antiparazitare
Natura inteligenta a cultivat plante antiparazitare in toate colturile Pamantului. Pe timp de vara, substantele ce lupta cu invaziile parazitare se acumuleaza in frunze, cea mai accesibila parte pentru oameni si animale. Pe masura coacerii fructelor, substantele antiparazitare se depoziteaza in seminte, radacini sau tuberculi. Plantele vii inlatura mediul de putrefactie, acid, unicul prielnic pentru demodex. La loc de cinste putem sa ridicam graul incoltit, care in afara de actiunea benefica asupra intregului organism, are si un camp biologic foarte puternic, ce contribuie la reglarea disfunctiilor energetice umane si restabileste circulatia corecta a energiei.
Natura ne ofera din bogatiile sale multe plante ce favorizeaza alcalinizarea: zarzavat proaspat (patrunjel, fenicul, chimen si chimion, busuioc, cimbru), seminte de marar, leurda, castravetii, hreanul, ridichea neagra, ceapa, usturoiul, nucile, varza, morcovul, ardeiul gras si iute, dovleacul si semintele lui. Acelasi efect au pepenele galben si verde, perele, caisele, strugurii, agrisele, coacazele, rodiile, zmeura (fructe si frunze), lamaia (in stomac sucul ei produce reactie alcalina, chiar daca are un gust acru). Condimentele permise (si chiar necesare!) sunt: piperul negru, cuisoarele, ghimbirul, cardamomul, coriandrul, scortisoara, semintele de susan, foile de dafin, semintele de in, nucsoara, sarea de mare, dar si mustarul.
In gradina si pe dealuri ne asteapta atat de multe plante antiparazitare ca ne-ar trebui jumatate de pagina de ziar numai pentru enumerare.
Intelepciunea poporului
In medicina populara, s-au elaborat pe parcursul mileniilor metode de tratament pe masura pentru eliminarea demodexului: spalaturi, lotiuni, infuzii si decocturi, alifii si ceaiuri ce se combina in asa fel ca parazitii sa-si piarda terenul, iar organismul sa se intareasca si sa produca toate elementele pentru imunitate puternica.
Extern
* Cea mai populara metoda folosita de mii de ani este frictionarea locurilor afectate cu suc de rostopasca.
* Se fac frectii cu tinctura de galbenele si de musetel (cate o lingura de plante la 350 ml de tuica) dupa spalarea fetei cu ceai din aceleasi plante.
* Daca sunt afectati ochii, se infuzeaza o lingura de vetrice in 250 ml de apa fierbinte timp de 40 de minute. In ochi se picura cate 2 picaturi, de trei ori pe zi, iar floricelele calde se aseaza intre doua straturi de tifon, se aplica pe marginile pleoapelor si se tin 30 de minute. O cura dureaza doua saptamani, zilnic se prepara o infuzie proaspata. Cu lichidul ramas se fac comprese pe locurile afectate.
* Tot din batrani s-a pastrat reteta de folosire a urinei. Pleoapele se freaca timp de o luna, de trei ori pe zi, cu urina proaspata, de preferat a unui copil sanatos. Pe urma, timp de 3 luni, se freaca de doua ori pe zi.
* Intr-o sticla cu gatul larg se pune usturoi tocat marunt la nivel de 1/3 si se completeaza cu tuica sau alcool de 70 de grade, se inchide etans si se macereaza la intuneric 5-7 zile. Inainte de folosire sticla se agita. Locurile afectate se frictioneaza (energic, nu prin ungere!) cu tinctura, inclusiv genele si sprancenele, de cateva ori pe zi. Tratamentul dureaza 4-6 saptamani, nu se intrerupe mai devreme, chiar daca dispar simptomele. Usturoiul poate fi aplicat si direct pe piele, acoperit cu tifon, pentru 3-4 ore.
* In timp ce se macereaza usturoiul puteti sa folositi pentru frecare otet de mere, dar cel mai indicat este otetul kombucha.
* In zonele cu viticultura dezvoltata, taranii folosesc pe larg piatra vanata (sulfat de cupru) nu numai pentru salvarea vitei-de-vie, dar si in tratamente. O lingurita de pulbere azurie se dizolva in 500 ml de apa calda. Un betisor cu vata se inmoaie in solutie si se ung locurile inrosite si pielea in jurul lor.
* Din doua linguri de pelin ce se infuzeaza 4-6 ore, in 250 ml de apa clocotita (de preferat in termos), se fac comprese ce se aplica pentru 20-25 de minute, de doua ori pe zi. Lichidul ramas se adauga in apa pentru baie sau se foloseste pentru clisme.
Unguente
Pentru prepararea unguentelor se folosesc ingrediente cu efect antiparazitar puternic.
* Se toaca marunt 3-4 linguri de pelin proaspat (cel uscat se amesteca cu o cantitate mica de apa clocotita si se tine acoperit pana se inmoaie bine). Se amesteca cu 2 linguri fructe de calin, 2 galbenusuri de ou fierte tari, o lingura de alaun (piatra acra), cate o lingura de unt, ulei nerafinat si miere de albine. Amestecul se pune pe foc intr-o strachinuta emailata, se aduce pana la fierbere si se da de pe foc. Se ung locurile bolnave, se acopera cu servetele de bumbac sau de in, se lasa sa actioneze 2 ore, apoi se spala cu apa sarata. In acelasi timp, se bea si ceai din pelin (o lingura de pelin se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte. Se imparte in 3 doze si se bea de 3 ori pe zi, inainte de masa).
* Parti egale de flori de vetrice si pelin se mixeaza. Se toarna peste flori untura topita pana se obtine o pasta densa. Vasul cu pasta se tine pe baie de aburi 1,5-2 ore, apoi se strecoara prin plasa de tantari sau se stoarce prin ciorap sintetic. La un pahar de unguent, se adauga 5 pastile de Trihopol pisate sau diluate in cateva picaturi de apa calda. Se pastreaza unguentul in frigider. Fata se unge de doua ori pe zi. Dupa ce trec doua ore, se sterge cu un servetel de hartie, pe urma cu tinctura de galbenele, de rostopasca sau de crin alb.
IMPORTANT!
In timpul tratamentului, obligatoriu, se beau si ceaiuri imunomodulatoare. Va propun o reteta din amestec de radacini in urmatoarea proportie: papadie si cicoare - cate o lingura, iarba mare - 2 linguri, brusture - 3 linguri. In 250 ml de apa calda, se infuzeaza 30 de minute o lingura de amestec, apoi se pune pe un foc mic, se aduce pana la fierbere si se lasa pe foc 5 minute, dupa care se infuzeaza pana la racire. Doza obtinuta se bea in trei reprize inainte de masa.
Da, demodecoza este o suferinta grea si neplacuta, dar cu experienta medicului specialist, rabdarea si perseverenta persoanei afectate si cu sprijinul oferit de natura, victoria este asigurata.