In cele aproape doua decenii de cand va prezint noutati editoriale in aceasta rubrica, am scris doar despre carti cu care am crezut ca merita sa va petreceti timpul. Carti de pastrat in biblioteca pentru recitire si pentru urmasi, in speranta ca acestia vor mai avea chef de beletristica. In ciuda semnalelor de alarma, eu imi pastrez aceasta speranta.
Conform zicalei ca pofta vine mancand, contez pe profesorii si parintii cititori sa deschida si sa formeze gustul copiilor, facandu-i sa descopere cat de mult iti pot intensifica si imbogati viata lecturile, ce infinita gama de trairi si intelesuri iti daruiesc, ce revelatii si bucurii incomparabile se ascund in paginile tiparite. Ca lumea are nevoie de carti si in secolul XXI o dovedeste faptul ca anumite titluri se vand in milioane de exemplare. Stiu ca succesul comercial nu prea are legatura cu valoarea artistica. Muzica "usoara", slagarele simple si cu texte in general stupide sunt infinit mai populare decat muzica clasica. Cu best-seller-urile lucrurile stau cam la fel si e instructiv de vazut ce fel de carti plac azi unui numar atat de mare de oameni din culturi diferite si de ce. Francezul Marc Levy, alaturi de brazilianul Paolo Coelho, este printre cei mai bine vanduti romancieri contemporani. Ambii practica un mod de a povesti simplu, alert si linear, sconteaza pe emotionalitatea primara a cititorului si fac uz de un soi de "trompe-l'oeil" literar pentru a da spiritelor superficiale iluzia profunzimii, placerea descifrarii facile a unor parabole care ar "bate adanc" (chiar si aceste parabole nu sunt creatia lor, ci sunt preluate din "intelepciunea popoarelor", din traditii mai putin cunoscute publicului occidental). Acesti povestasi mizeaza pe ingenuitatea culturala a unei mase in fond cumsecade si sentimentale, care simte si mai acut, in lumea dura de azi, nevoia de iubire tandra "ca la carte", prietenie ce rezista oricaror incercari, altruism si bunatate neconditionata. Sunt oameni carora le place sa se induioseze pana la lacrimi, sa viseze aventuri palpitante, sa fie recompensati in sperantele lor fictive. Cu cat sunt mai insingurati, frustrati, macinati de griji, obositi, cu atat simt placerea de a se lasa amagiti de aceste povesti dragute. Kitschul globalizat al epocii actuale compenseaza valente psihologice resimtite ca dureros libere si care se multumesc si cu surogate usor asimilabile. Marc Levy scrie mult si fiecare nou roman al lui sta in topul vanzarilor luni la rand. E tradus in 41 de limbi si are in lume vreo 20 de milioane de cititori, ceea ce l-a plasat foarte sus pe lista - scurta - a scriitorilor imbogatiti de pe urma muncii lor, in doar 11 ani. (Nascut in 1961, pana la 40 de ani a avut o cariera de succes ca antreprenor in SUA, apoi ca fondator al unei importante companii de arhitectura in Franta). Cea mai noua carte a lui, publicata in original anul trecut si tradusa repede la Editura TREI, unde i-au aparut si restul romanelor, e tot o poveste despre diversele si eternele tipuri de iubire: relatiile afective cu dublu sens dintre parinti si copii, atractia-dragostea-pasiunea pentru sexul opus, prietenia frateasca, rezistenta in timp. Dar si despre comunicarea posibila si imposibila a sentimentelor, care complica relatiile intre oameni. Naratorul fara nume (pentru a facilita identificarea cu el a cititorului), care ne face partasi la copilaria si prima lui tinerete, isi descopera in clasa a VI-a strania capacitate de a-si insusi umbrele unor semeni, iar acestea ii marturisesc secretele inavuabile ale stapanilor lor. De la elevul ochelarist si timid, marcat de divortul parintilor si de suferinta mamei parasite pentru alta femeie, la medicul rezident, umbrele furate si vorbitoare ii ghideaza naratorului viata si sentimentele, facandu-l sa inteleaga traumele ascunse ale apropiatilor, dandu-i curaj, ajutandu-l sa faca binele ce-i sta in puteri si sa opteze in cunostinta de cauza. Datorita umbrelor volubile descopera prietenia, concurenta pentru atentia unei fete, puterea de sacrificiu fara limite a mamei, atractia sexuala fara armonizarea personalitatilor si, in sfarsit, dragostea adevarata. Pline de dulcegarii, de lacrimi, de cugetari banale, peripetiile hotului de umbre sunt de un simplism odihnitor pentru minte. Dar daca atata multime de oameni consuma cartile lui Marc Levy, cred ca n-am voie sa le ignor.