Daca aici criza nu s-a manifestat cu violenta, cu caderi spectaculoase si pierderi de venituri, cu taieri de salarii, faptul se datoreaza - nu atat intelepciunii clasei politice, cat modestiei, cumpatarii si calmului populatiei rurale. Spun ce-am vazut. Am trecut recent prin satele bulgaresti si am locuit doua zile intr-o mica pensiune a unor tarani din vecinatatea Muntilor Pirin Planina. In timp ce Ivan munceste pamantul (adica cei cinci decari - un pogon - cultivati cu diverse legume) si se ocupa cu vanzarea productiei, Malinka ingrijeste pensiunea, via, mica livada si gradina de legume din spatele casei. Fiecare palma de pamant este lucrata, oile si caprele familiei sunt pe pasunea comunala, iar taranii de pe o raza de 15 km au incropit un "punct de vanzare", la o intersectie. Batranele vanzatoare de ocazie au rosii (mov si roz, soiuri locale, una sau doua la kilogram!), ceapa, piersici, prune, struguri, pepeni, ardei etc. Toate bio, autentice, mirosind a gradina, culese cu cateva ore in urma. Traversand Bulgaria, poti vedea zeci de astfel de puncte taranesti de vanzare, asa cum poti vedea si pe majoritatea soselelor romanesti. Deosebirea este ca, in timp ce la noi, in fata casei se vand fructe si legume de import, in Bulgaria nu poti vinde pe marginea soselei decat productia locala a micilor producatori, ce isi aduc adesea marfa in cotigi trase de magarusi. La preturi de nimic, jumatate din preturile din Romania, iti poti umple portbagajul cu cele mai gustoase fructe si legume care exista in Europa. Este un "comert al babelor", spune Malinka, un comert corect, sanatos, avantajos pentru toata lumea. Fara sa mai astepte subventii europene (avand suprafete prea mici, batranele legumicultoare n-au nici o sansa la bani de la UE), scot, din cei patru-cinci decari de pamant, tot ce se poate scoate. In Bulgaria nimeni n-a auzit de pamant ramas nemuncit. Cu o pensie de 100 de leva, adica 50 de euro, babutele nu se plang. Scot la vanzare (majoritatea cumparatorilor sunt romani, in tranzit spre Grecia si Turcia) tot ce au pe langa casa: branza de capra, piersici aromate, rachiu din struguri (in mod traditional, bulgarii din sud cultiva via pentru rachiu, nu pentru vin), "liuti chushki" (ardei iute ca focul) etc. O explicatie pentru mentalitatea bulgara e usor de gasit. Micii producatori agricoli de la deal si munte au fost incurajati sa se asocieze si sa-si vanda rodul putinului lor pamant in piete improvizate. Au aparut si constructiile celor ce s-au "dezlipit de pamant", vile de vacanta si rezidentiale. Dar nu vei vedea luxul de prost gust din zonele de munte romanesti, kitsch-urile colorate din satele noastre, megastructurile de beton armat. Bulgarii, chiar si cei bogati, au construit decent, din materiale locale, piatra si acoperisuri din tigla traditionala. Practic, dezvoltarea Bulgariei s-a facut lent, natural, fara socuri, iar privatizarile au adus bani seriosi la bugetul de stat. Jafurile de tip romanesc sunt mai degraba exceptia, decat regula, in tara parfumului de trandafiri. Cu circa 12 miliarde de euro datorii (fata de 97 de miliarde ale Romaniei!), cu o inflatie zero pe iulie recent, Bulgaria are cel mai mic deficit din UE. Nu intamplator, tot mai multi romani isi muta firmele la sud de Dunare, iar englezii cumpara, cu 5000 de euro casa si gradina, sate intregi, la pachet, cu conditia pusa de statul bulgar sa nu se atinga de fatade, in procesul renovarii. Asta, pentru ca Bulgaria isi iubeste satele, traditia si taranii, chiar si atunci cand e nevoita sa le vanda.