Sugagul este o comuna de munte, situata pe Valea Sebesului, in judetul Alba, si se intinde pe 68 de kilometri, pana la Obarsia Lotrului. Este bogata si usor aroganta, de vreme ce refuza de multa vreme sa primeasca statutul de oras. Daca-i intrebi, circa 95% dintre localnici (conform primariei) iti vor spune ca le place sa traiasca mai mult la tara decat intr-un targulet; mai bine fruntasii satelor, decat codasii oraselor. Drumul asfaltat ca-n palma serpuieste printre casele cu etaj ale asezarii, indreptandu-se pieptis catre creste, acolo unde candva ii era atat de drag lui Sadoveanu sa vaneze. Urmand o lege de bun simt a fatadelor, casele din centrul comunei seamana intre ele, pastrand unitatea stilului arhitectonic. In Sugag n-o sa vezi case portocalii, roz sau fistic. Majoritatea noi, monumentale, invelite cu tigla romaneasca, frumos aliniate la strada, varuite in culori pale, bogatele case ale sugagenilor te invita la tihna si trai dulce, te ademenesc in sura si in grajd, trezindu-ti, daca ai copilarit la munte, nostalgiile cele mai puternice. Asezarea are aerul unei mici statiuni climaterice, in care poposesti la o pensiune doar ca sa meditezi in liniste, sa respiri aer curat si sa-ti indepartezi de pe frunte cutele stresului urban. O astfel de comuna tipica de munte nu putea avea decat un primar puternic, inteligent si inovator: Constantin Jinar (cunoscut de consateni drept "Costica al lui Ispas") este la al treilea mandat si merge la al patrulea, sigur pe sine si pe proiectele sale legate de dezvoltarea comunei. Iubeste Sugagul, aici s-a nascut, are zece frati toti in viata, si trei feciori, care nu pleaca din sat. Care este explicatia prosperitatii locale? Cum trece Sugagul prin criza? Prin ce ii atrage Sugagul pe turisti, tinand seama ca pensiunile din zona sunt mai tot timpul ocupate? Iata doar cateva dintre intrebarile la care economistul ajuns primar a fost bucuros sa ne raspunda.
"Sugagul a scapat de colectivizare. Oamenii nu si-au pierdut simtul muncii si-al proprietatii"
- Sunteti primar in Sugag de aproape 12 ani. Putine alte asezari rurale din Romania arata asa de civilizat si prosper. Cum ati ridicat stacheta asa de sus?
- Pacat ca nu mi-ati luat interviul in anul 2000, caci ati fi observat direct schimbarile si n-ar mai fi trebuit sa ma laud singur... Dar vom respecta conventia si o sa raspund: drumurile judetene si comunale erau numai gropi. Astazi sunt asfaltate ca-n palma si marcate precum autostrazile. Apa, canalizarea, telefonia mobila si fixa, cablul TV si internetul, piata agro-alimentara, tot ce tine de viata moderna - nu le gaseai in Sugag in anul 2000. Astazi, sunt deja o prezenta fireasca, in toate cele 7 sate si 15 catune. In momentul in care mi-am pus pe umeri aceasta cruce extrem de grea - slujba la primarie - am stiut la ce ma inham, am stiut ce greutati o sa intampin, dar m-am bazat pe faptul ca ma cunosc destul de bine: sunt un optimist, un invingator, unul care nu da inapoi, oricate obstacole ar avea de trecut.
- Toata lumea se plange de criza. De unde atata prosperitate in Sugag?
- Oamenii Sugagului sunt foarte harnici, dependenti de munca cum sunt altii de droguri si de alcool. Stiu ce inseamna greutatile si au frica lui Dumnezeu, nu se multumesc niciodata cu putin si nu obisnuiesc sa caute binele altundeva decat in ograda si familia lor. Nu se plang, stiu ce au de facut, nu se tem de vremea rea. Sunt foarte atasati de locurile copilariei si dau paine zilei in care s-au nascut, la poale de munte. O sa intrebati cum de si-au construit aceste case atat de aratoase si de mari. Raspunsul este simplu: Sugagul a scapat de colectivizarea comunista, el este o mostra de cum ar fi aratat toate satele Romaniei daca regimul comunist n-ar fi fost atat de absurd. Nefiind inregimentati in c.a.p., oamenii au continuat sa-si lucreze si sa-si respecte propriile pamanturi; nu si-au pierdut simtul muncii si-al proprietatii, al averii, n-au fost otraviti de mentalitatea colectivista din satele de campie. Au crescut si cresc animale, candva oi, astazi mai mult bovine. Cu 1000 de capete de bovine si 5000 de oi, oamenii nostri se descurca. Au microferme, grajduri, pasuni pe munti, fanete, paduri. In plus, multi au si slujbe la hidrocentralele de pe raza comunei, de la Petresti, Casciori, Sugag si Oasa. Inca un detaliu: anul 1989 nu i-a prins saraci, i-a prins cu bani la CEC. Cei mai multi erau instariti de atunci, facusera bani din contractele cu statul, din cresterea animalelor.
"In maximum zece ani, n-o sa mai recunoasteti comuna Sugag!"
- In acest context, cum se simte criza economica la Sugag?
- Se simte oarecum, dar nu ne afecteaza prea mult... Iar daca a fost, am depasit-o in buna masura. Avand fiecare gospodaria lui si o rezerva de bani, satenii nostri s-au descurcat, nu e ca la oras. Ca masura anticriza, am chemat pe cei de la agentia judeteana de plati APIA sa distribuie subventiile europene si guvernamentale aici, la primarie. Am vrut sa-i scutesc pe tarani de alergatura. Oamenii nostri sunt foarte ocupati cu munca, asa ca am zis: decat sa va caute pe voi doi o mie de sugageni, mai bine ii cautati voi, doua persoane, pe ei... Pe deasupra, pot spune ca acesti consateni ai mei stiu sa faca bani. Unii dintre ei s-au orientat spre turism, si-au construit pensiuni, dandu-si seama ca viitorul vaii noastre este agro-turismul. De aceea, va zic cu siguranta ca, in maximum zece ani, n-o sa mai recunoasteti comuna Sugag! Sub presiunea noilor constructii, am fost nevoiti sa marim intravilanul cu 300%, dar, prin Consiliul Local, am pus conditii: nu se construieste nimic fara aprobarea biroului de arhitectura al primariei, iar domnii arhitecti sunt dintre cei care tin foarte mult la specificul zonei montane. Vrem sa evitam invazia kitsch-urilor, a culorilor tipatoare, pe care le vedeti in alte parti. Comuna are 12 munti, cu goluri de munte ce se preteaza la cabane, case de vacanta si pensiuni turistice. Se intelege, nu vom intra in zona protejata de programul european "Natura 2000", de aceea am introdus in intravilan doar 4 terenuri din 12, ce se vand cu 4-5 euro metrul patrat.
- Veti candida si pentru al patrulea mandat? Mai sunt lucruri importante de facut?
- Voi candida, pentru ca, in ciuda aparentelor, inca mai sunt lucruri de facut in Sugag. Dupa ce am terminat cu drumurile principale si secundare, cu apa si canalul, cu telefonul si internetul, avem de terminat casa de cultura - un obiectiv care va contribui la ridicarea standardului de viata local si chiar la stabilizarea fortei de munca, deoarece vor fi create toate facilitatile din orase, si tot mai putini vor mai dori sa plece. Si asa avem mai putin de o suta de consateni plecati de acasa in cautare de munca; maine-poimaine, se vor intoarce si dumnealor, ca tot acasa, la mama si la buna, e mai bine... Si schiorii ne vor cauta, deoarece construim o partie de schi la Luncile Prigoanei, in colaborare cu "Electrica Alba". Mai sunt si altele de facut, tot timpul intr-o gospodarie gasesti ceva de lucru. Ma gandesc la repararea drumurilor forestiere, la asfaltarea "Drumului Regelui", spre Novaci, la un program serios de impaduriri, pe versantii rupti de furtuni si la cate altele.
- Cum comunicati cu sugagenii: din poarta-n poarta, prin audiente, prin adunari publice, prin internet sau prin postul de radio local?
- Cate ceva din toate, dar in primul rand prin... "porunci". Fiind, multi dintre noi, originari din Marginimea Sibiului, pastram inca traditionalele "porunci" de la Jina. In fiecare duminica, dupa ce ies de la biserica, oamenii se aduna in centrul comunei pentru a afla noutati de la primarie, pentru a anunta daca au gasit obiecte sau animale pierdute sau daca trebuie indeplinite anumite "porunci" din partea administratiei pentru saptamana urmatoare. Daca altadata dominau anunturile privind pierderea unui miel sau gasirea unui sacateu, azi, oamenii asteapta sa le spui despre subventii, despre APIA, despre politica agricola comuna a UE, despre fondurile europene... Sunt saritori, dar si orgoliosi, nu le place sa le amintesti ca stramosii lor vin de peste munte, din Jina sau din Poiana Sibiului... Vad la baietii mei: ei sunt din Sugag si basta, adica Sugagul ar fi, cumva, deasupra Marginimii, ce mai...
"Suntem pe pozitiv cu generatia tanara..."
- Spuneati ca nu mai mult de o suta de consateni, de regula tineri, au plecat la munca in alte tari. Ce fac tinerii ramasi in Sugag?
- Investesc. Daca in anii 70, nu erau decat cativa studenti in Sugag, dupa anul 2000, ne-am trezit cu o invazie de peste 200 de tineri cu studii superioare facute la stat. Unii lucreaza in industria energetica, la hidrocentrale, altii au deschis in sat diverse firme de servicii si productie locala. Baiatul meu, Sorin, e inginer auto, si-a deschis un atelier si o benzinarie si are in lucru un club. Ca el sunt multi altii, le merge treaba, se impaca bine, au un fel de patriotism local foarte sanatos pentru comunitate. Unii lucreaza la padure, la ocolul silvic, altii fac cursuri de turism, se recalifica din mers. Ce sa va mai zic? Nunti avem destule, avem si multe nasteri, suntem pe pozitiv cu generatia tanara...
- Din ce se alimenteaza bugetul local? Multe sate duc lipsa de fonduri, sunt blocate in proiecte neterminate. Dumneavoastra cum stati?
- La fiecare casa, daca nu-s doua-trei masini, una e cu siguranta, si astea aduc profit bugetului local, pentru ca-s masini scumpe de teren. Dar nu este singura sursa. Mai sunt sursele obisnuite: impozitele pe proprietati, pe tractoare si alte vehicule. Prin traditie, sugagenii sunt foarte buni platnici. Peste 92% dintre ei isi platesc impozitele in ianuarie. Sunt unii care, daca la 1 ianuarie nu-s primii la ghiseu, sa-si plateasca darile, se supara. Au impresia ca le merge prost tot anul.
"N-am promis multe, dar am facut destule"
- Cat de mult va dezavantajeaza faptul ca apartineti unui partid de opozitie, PNL, cand e vorba de alocari de fonduri din bugetul de stat?
- Nu prea mult. Probabil ca n-o sa primesc eu bani cat primesc cei de la culoarea portocalie, dar nu ma deranjeaza: am prieteni si-n PSD, si-n PDL, si-n toate partidele. Am un respect deosebit fata de presedintele Consiliului Judetean, care-i pedelist. Am fost odata in aceeasi alianta, am ramas in relatii bune, dar stiu ca n-o sa-mi poata da ei mie bani cat imi trebuie, ca nu pot sa dea la ai lor: sunt 44 de primari ai PDL-ului, fata de 23 ai PNL-ului. Dupa cum spuneam, traiesc din bugetul local si ma intind cat imi e plapuma.
- Dintre promisiunile facute in campaniile electorale trecute a ramas vreuna neindeplinita?
- Eu am promis foarte putin fata de ceea ce am facut. Va iesi in curand o carte cu tot ce am realizat, si atunci se va vedea ca n-am promis prea multe, dar am facut destule. Practic, n-am promis nici 25% din cat am facut. Nu sunt omul care, daca a sapat un sant, sa iasa in public sa se laude cu santul acela. Am folosit si bani europeni, in echivalent de peste 100 de miliarde lei vechi, iar in prezent avem cateva proiecte in derulare pe agricultura, de 55 de miliarde lei vechi.
- Peste un an se vor tine, din nou, alegeri locale. Care va fi discursul dvs. in fata alegatorilor, tinand cont ca veti avea, ca si in anii trecuti, cinci-sase contracandidati?
- Ma voi prezenta din nou la "poruncile" de duminica. Lumea ma stie, nu e cazul sa tin cuvantari. Doar ii voi anunta ca mai candidez o data. Si le voi spune ca n-am obosit.
Primarului Constantin Jinar ii puteti scrie la e-mail: primariasugag@yahoo.com