Festival de teatru pentru liceeni - IDEO IDEIS

Oana Darie
* In fiecare vara, elevii din Alexandria participa la o competitie teatrala de anvergura, patronata de mari actori *

"La noi n-ai de ce sa copiezi, pentru ca se sufla" - asa suna unul dintre motto-urile editiei a sasea a Festivalului National de Teatru Tanar Ideo Ideis, festival conceput de si pentru liceeni. Pe scena Casei de Cultura din Alexandria au evoluat, intre 2 si 11 august, alaturi de tinerii participanti la concurs, mari nume ale teatrului de astazi: Marcel Iures, Andi Vasluianu, Cristi Balint, Horatiu Malaele, Marian Ralea, Corina Moise, Vlad Logigan, cu totii sedusi de atmosfera electrizanta si de spiritul, furtunos si creator, care anima festivalul, inca de la prima editie. Ce a inceput din temeritatea a doi adolescenti din Alexandria a devenit, in sase ani, pas cu pas, idee cu idee, festivalul de la care nu trebuie sa lipseasca nici un licean indragostit de teatru, de lectura, de lumea ideilor bune.

Un eveniment mic, sustinut de o personalitate mare: Marcel Iures

Andreea Bortun si Alexandru Ion, directorii festivalului, aveau doar 15, respectiv 18 ani, cand au conceput Ideo Ideis. Au crezut ca pot si trebuie sa faca asta: un festival concurs de teatru tanar in limba romana, in orasul lor. Pe atunci erau membri in trupa de teatru a Alexandriei, "TETA" (astazi, numele asociatiei lor), si mergeau la concursuri de profil in tara. Toate concursurile se tineau, insa, in limba engleza sau franceza. "Se crease o nemultumire printre noi, fata de faptul ca trebuia sa interpretam in limba engleza", spune Alexandru. "In plus, in Alexandria, "teatru" era un cuvant necunoscut. M-am gandit sa-l transformam in realitate, intr-o optiune pentru elevii orasului".
Pe fondul acestui spirit de "tineri furiosi", Andreea si Alexandru au infiintat asociatia culturala TETA si au invatat, pas cu pas, ce inseamna termeni ca "persoana juridica", "buget", "concept", "PR", "marketing", "merchandising" si cati altii cu care azi lucreaza nonsalant. Despre acele inceputuri in ale termenilor oficiali, Andreea isi aminteste astazi razand: "Era foarte complicat totul. Imagineaza-ti ca pentru a redacta bugetul primei editii, am luat un model de buget de pe internet. Mi-a luat sase luni sa-l completez! Privind inapoi, cred ca daca am fi fost perfect constienti ca incepem o treaba atat de serioasa, n-am fi inceput-o. Nu ne dadeam seama prea clar care erau pasii de urmat. Si nici in cele mai optimiste scenarii nu ne-am imaginat ca festivalul ar putea avea un impact atat de mare, ca vom gasi sprijin din partea atator nume importante si interes din partea atator liceeni".
"Va ajut cu orice aveti nevoie", a sunat, insa, mesajul telefonic de la Marcel Iures, care aflase de pregatirile ce aveau loc la Alexandria, pentru prima editie a Ideo Ideis. Acel telefon si acea promisiune de sprijin au fost unul din pragurile importante din vietile lor de tineri organizatori. "Atunci ne-am dat seama ca daca o personalitate atat de mare sustine un eveniment atat de mic, inseamna ca avem o responsabilitate", spune Andreea. "Prin simpla lui prezenta in viata festivalului, Marcel Iures a inceput sa-l valideze, nu numai in ochii celorlalti, dar, pe undeva, si in ochii nostri". De atunci, orasul Alexandria a devenit magnetul celor mai bune trupe de teatru de liceu din tara, iar unii participanti, acum deja studenti, fie la Actorie, la Drept, la Medicina sau Politehnica, vin si revin la festival, pentru a urmari noile generatii de liceeni-actori, pentru a participa la workshop-urile de dezvoltare personala si de educatie alternativa, pentru a da o mana de ajutor organizatorilor acolo unde se cere sau, pur si simplu, pentru a fi in preajma acestui spirit, a acestui fel de-a fi si-a face, cu ambitie si cu drag, de care s-au molipsit.

Maestrii vrajitori

Sunt 11 zile extrem de solicitante si pline de emotie pentru trupele participante la concurs. Juriul a fost compus mereu de nume mari ale scenei si ecranului romanesc. Gandul de a fi privit jucand de insusi Marcel Iures, presedintele de onoare al Festivalului, de Marius Manole, de Catalin Stefanescu, de Vlad Logigan, Andi Vasluianu, de Medeea Marinescu, de Ana Maria Nistor sau Alina Herescu starneste trepidatii doar ca fapt imaginar. Dar organizatorii au gandit aceste 11 zile nu ca pe un examen, ci ca pe un proces de invatare.
In primele patru zile, trupele acceptate in concurs sunt indrumate de tineri actori sau regizori de teatru, absolventi ai Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti. Odata incheiate cele patru zile de ateliere si workshop-uri, urmeaza cele trei zile de concurs propriu-zis. Veniti din toate colturile tarii, Botosani, Timisoara, Bucuresti, Roman si Bacau, elevii isi interpreteaza rolurile cu o dedicare induiosatoare. Emotiile sunt mari, dar se simt mai pregatiti ca niciodata.
La Ideo Ideis nu castiga doar cei care isi aud numele pe scena in ultima seara, la festivitatea de premiere, ci castiga, deopotriva, toti participantii. Nu e doar impresia mea, de observator impartial. Daniel Dragan din Sinaia, venit anul acesta ca "Vizitator" la Ideo Ideis, imi spune: "Atractia pentru noi sunt atelierele. Am participat in anii anteriori la concurs cu trupa de teatru, am luat si Marele Premiu intr-un an, si-a fost minunat. Dar ne-am intors pentru ateliere. Din teatru, din genul asta de atelier, inveti o groaza de lucruri despre tine, despre oameni, in general."
Valentin Crancevic, fost participant la Ideo Ideis, acum student la Politehnica, dar si angajat, si-a luat anul acesta concediu de la serviciu ca sa vina la Alexandria. L-am intalnit la workshop-ul de coregrafie sustinut de Mihaela Zamfirescu. Cu tricoul asudat, cu obrajii aprinsi si ochii veseli, Valentin imi spune: "Am facut teatru amator patru ani in liceu, am terminat, nu am dat la actorie, dar continua sa-mi placa. Si imi place mai ales ce se intampla aici. Cand am participat pentru prima oara cu trupa si am avut-o ca indrumatoare pe actrita Sabina Branduse, am invatat in trei zile cat nu invataseram in trei ani de cand existam impreuna, ca trupa; apropo de concentrare, de legatura dintre noi, de felul in care interactionam unii cu altii pe scena, de felul in care citim si interpretam un text. Cand am facut repetitia finala, parca eram alti oameni, alt grup. Diferenta era uimitoare".
Daca actoria este, in fond, o joaca, atelierele sunt cele care pun ordine si dau tonul in felul de a se juca. "Ceea ce ii invatam noi sunt lucruri care se predau in anul I la Facultatea de Actorie. Am grija sa ma adaptez varstei lor, e adevarat, aleg acele exercitii care stiu ca o sa-i amuze, dar suportul de baza e studiul de actorie introductiva: viteza de reactie, improvizatie, concentrare", spune Vlad Logigan despre participarea lui implicata la Ideo Ideis.

Cine vine o data vine mereu

Prin mainile actorului Alex Pavel, unul dintre "veteranii" festivalului Ideo Ideis, au trecut deja sase generatii. Cu unii dintre elevii lui de-aici se intalneste acum si la facultatea de actorie, dar cu majoritatea, cei care au optat pentru alte facultati, se intalneste an de an, aici, la Alexandria. "E o bucurie sa ii vad cum devin studenti si apoi revin la festivalul asta, de care sunt dependenti. E o mare bucurie. Emotiile relatiilor care se creeaza aici, emotiile acestor intalniri si-ale acestui tip de comunicare care se leaga intre noi, aceste emotii poate nu ii fac neaparat actori mai buni, dar, cu siguranta, ii fac spectatori de teatru mai buni. Si noi speram, uitandu-ne in jurul nostru, ca ii fac si oameni mai buni".
In fiecare zi, la Casa de Cultura din Alexandria e o forfota vesela. Tineri care intra si ies, carand decoruri, costume, stangi, tot felul de panze. Numai asa, cu aceasta voie buna si dorinta de a infaptui, au putut o mana de oameni sa redea Casei de Cultura din Alexandria menirea ei culturala, chiar daca doar pentru cateva zile. Scena si culisele au fost pana nu demult transformate intr-un bar, cu canapele grosier-luxuriante si tapeturi kitsch-oase - o solutie ironica si ingrata pentru o casa de cultura abandonata din lipsa de fonduri. Timp de trei editii, decorurile mesterite de elevi pentru spectacolele lor au servit ca paravan pentru prostul gust, in incercarea de a imprima salii atmosfera de teatru. Acum, primaria Alexandriei, convinsa de eforturile foarte tinerei generatii, promite ca, pana la editia urmatoare, sala de spectacol va redeveni un spatiu menit exclusiv culturii, un spatiu in care teatrul sa aiba un loc de cinste.
Si a mai existat o surpriza de mari proportii la Ideo Ideis anul acesta: a fost inaugurata o noua sectiune seducatoare - Seara povestitorilor. Invitatii celor trei seri, Horia Roman Patapievici, Aneta Bogdan si Mugur Ciumageanu, trei importante personalitati din industria comunicarii, din psihologie si cultura, le-au vorbit elevilor despre ce inseamna mentorii spirituali, cum sa si-i aleaga si, cel mai important, unde sa ii caute, despre importanta lecturii in contextul informatic si despre cum sa controleze felul in care se afiseaza in public astfel incat perceptia celorlalti despre ei sa se alinieze cu propria lor imagine de sine.
"Ne-am dat seama ca ce facem noi aici nu e doar un festival-competitie, ci ca vizam, de fapt, formarea unor tineri", spune Andreea. "95% dintre ei nu dau la actorie, la teatru sau la film, se duc la oricare alta facultate. Si-atunci, ce incercam sa facem cu atelierele, cu workshop-urile si, mai nou, cu Serile povestitorilor, e sa-i ajutam sa deprinda comportamente si tehnici utile in viata, indiferent de meserie: ce inseamna sa ai un pic de dictie, ce inseamna sa stii sa argumentezi intr-o discutie, ce inseamna sa ai un anumit statut, ce inseamna sa vorbesti in public, sa scapi de inhibitii si-asa mai departe. Pe scurt, ce inseamna sa te simti bine in pielea ta."