Analiza politica a lunii IULIE -Tia Serbanescu - "Populismul nu e deloc rentabil, ca nici o alta minciuna"

Claudiu Tarziu
- Delegatia Fondului Monetar International in Romania spune ca suntem pe calea cea buna pentru iesirea din criza economica. Totusi, presedintele Traian Basescu a atras atentia ca guvernul nu trebuie sa cedeze tentatiei populismului, pentru ca stabilitatea noastra economica este inca precara. Il vor asculta politicienii din arcul guvernamental, acum, cand deja incep pregatirile pentru alegeri?

- Vestea buna data de FMI este ca Romania sta mai bine economic decat era in 2009, anul in care aveam economia cea mai riscanta din Europa, dupa cum ne asigura tot FMI. Traian Basescu a trecut destul de repede peste declaratiile favorabile ale FMI, probabil cu gandul ca vor vorbi mai mult despre acestea premierul Emil Boc si PDL. In schimb, a adus in discutie pericolul populismului, care este unul real. D-l Basescu stie foarte bine asta, pentru ca in 2009, exact anul cel mai primejdios pentru Romania din punct de vedere al crizei economice, atat domnia sa, cat si PDL si PSD, se aflau in campanie electorala pentru alegerile prezidentiale si au practicat populismul cu fervoare, ceea ce a condus la consecintele grave din 2010. Daca in 2009 n-am fi avut acel populism, datorat alegerilor prezidentiale, probabil ca in 2010, costurile crizei ar fi fost ceva mai mici. Pentru ca, din pacate, populismul nu e deloc rentabil, ca nici o alta minciuna. Politicienii nu se pot desprinde insa de el decat daca, asemeni d-lui Basescu, nu mai sunt interesati electoral. D-l Basescu isi incheie si al doilea mandat prezidential si, nemaiavand nevoie de voturi, isi permite sa pretinda partidelor ceea ce nici el nu a facut. Totusi, nu inseamna ca avertismentul sau nu e motivat si ca nu exista riscul de a compromite, prin cadouri electorale disproportionate, stabilitatea economica dobandita cu atatea sacrificii. Ca politicienii sunt in stare sa strice totul de dragul voturilor se vede deja. Unii s-au apucat sa anunte marirea salariilor bugetarilor incepand din aceasta toamna, majorarea substantiala a pensiilor militarilor, reinfiintarea economatelor - care s-au dovedit un esec si pe vremea PSD, pentru ca nu reprezinta o solutie viabila, intr-o economie de piata. Ramane de vazut daca partidele din coalitia de guvernare, destinatarele avertismentului prezidential, vor fi receptive la acest mesaj sau daca vor aplica, asa cum o fac in ultima vreme, metoda populara: "Zi ca el si fa ca tine". Mai ales daca se vor simti incurajate peste masura de afirmatia d-lui Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI, potrivit careia Romania ar putea avea "cea mai bine condusa economie din Europa" - fraza care, la Bucuresti, a starnit deopotriva zambete si stupoare. Cum adica, d-l Boc, de care radem noi toata ziua, e campion european la condus economia? Cum nu-l putem banui, totusi, pe d-l Franks, nici de politete exagerata, nici de obedienta fata de un guvern pe care il crediteaza, nu ne ramane decat sa credem ca ori de afara se vad lucrurile mai bine decat sunt, ori ca multe tari europene stau foarte, foarte rau.

"E posibil ca PSD sa-si faca alte calcule si in afara USL"

- Odata cu aceasta recenta vizita a reprezentantilor FMI la Bucuresti, am remarcat si o schimbare de atitudine din partea principalului partid de opozitie, PSD...

- Da, d-l Victor Ponta, presedintele PSD, si-a schimbat in mod spectaculos discursul, trecand de la un nihilism total si agresiv, la o atitudine mult mai deschisa si constructiva, ceea ce a lasat PNL oarecum in offside si i-a uimit pe analistii politici. D-l Ponta a trimis FMI o scrisoare in care anunta ca sprijina masurile sociale ale guvernului, pe care pana acum le considera demagogice si le critica. Aceasta schimbare la fata a d-lui Ponta nu e chiar atat de brusca. A fost pregatita de alte acte de acelasi fel. Domnia sa a anuntat ca sustine guvernul si in privinta altor initiative: legea privind ridicarea "imunitatii" averilor ilicite, reducerea indemnizatiilor atribuite revolutionarilor numai la cele ale ranitilor si ale urmasilor celor decedati... Si are o atitudine mai corecta decat PNL si fata de legea votului prin corespondenta pentru romanii din strainatate, propunand infiintarea unui registru al alegatorilor. Asta, spre deosebire de liberalul Varujan Vosganian, care a cerut declansarea unei miscari de protest maraton in Piata Universitatii, similare cu aceea din 1990, acuzand puterea de tentativa de lovitura de stat, intr-o interventie pe cat de ilogica, pe atat de deplasata. Despre ce lovitura de stat vorbeste, cand toti cetatenii romani au drept de vot garantat prin Constitutie oriunde s-ar afla? Dimpotriva, nedemocratic este faptul ca romanii din strainatate nu-si pot exercita dreptul la vot din motive care nu depind de ei, cum este acela ca peste granite exista prea putine centre de vot. Revenind la noile pozitii ale d-lui Victor Ponta, e posibil ca domnia sa sa-si faca anumite calcule electorale pentru PSD si in afara USL.

"Componenta guvernului ar putea fi modificata semnificativ"

- La ce alte schimbari sa ne mai asteptam in perspectiva campaniei electorale?

- Cred ca sfarsitul vacantei parlamentare s-ar putea sa aduca o schimbare semnificativa in componenta guvernului. Se vorbeste intens despre infiintarea unui nou minister, pentru fondurile europene. Si daca tot va ajunge guvernul in Parlament pentru o modificare de structura, e foarte posibil sa se produca si alte schimbari. De pilda, nu vad rostul unui secretar de stat pentru problemele revolutionarilor - mai ales daca vor fi restranse privilegiile acestora, costisitoare si nejustificate, caci nu se cade sa inventeze Romania revolutia cu plata. Dar si rostul altor ministere ramane greu de aflat, de exemplu cel al Comunicatiilor. La inlocuirea unor ministri ar putea cantari si mult discutata evaluare a lor dupa criteriul absorbtiei fondurilor europene si cel al investitiilor. De asemenea, il paste remanierea si pe ministrul Sanatatii, Cseke Attila, criticat de presedintele Traian Basescu pentru superficialitatea reformei din domeniul sau si pentru conflictul cu Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. Cat priveste opozitia, problema ei principala este aceea a desemnarii candidatilor la primarii si la presedintia consiliilor judetene. PSD, PNL si PC au intrat deja in dispute aprige pe aceasta tema, la Bucuresti, unde d-l Marian Vanghelie aproape a fost scos pe linie moarta; la Bacau, unde liberalii si pesedistii nu se inteleg cine sa candideze; la Iasi, unde batalia se da intre PNL si PC. Luptele vor continua si in alte orase, pentru ca e greu de impartit candidaturile asa incat sa multumesti pe toata lumea. Mai prost va iesi PNL, care isi imparte harta cu PSD, dar, din ce obtine, trebuie sa dea si PC. Asa incat s-ar putea ca, pana sa-si stabileasca toti candidatii la alegerile locale, fratia dintre "Fidel Castro" si "Che Guevara" de Dambovita sa se duca pe apa sambetei.

"Premierul si presedintele tac in fata provocarilor UDMR, de dragul stabilitatii guvernarii"

- La Scoala de Vara a UDMR de la Tusnad, d-l Kelemen Hunor, presedintele formatiunii si totodata ministru in guvernul Romaniei, a cerut interventia Ungariei in chestiunea reorganizarii teritoriale a tarii noastre. Cum e posibil ca o astfel de pozitie a unui partener de guvernare sa nu fie taxata de PDL?

- Liderii maghiarilor de la noi si invitatul lor, d-l Victor Orban, premier al Ungariei, se pare ca au profitat de lipsa d-lui Traian Basescu de la aceasta manifestare pentru a intrece orice masura. D-l Kelemen a recunoscut ca UDMR s-a opus reorganizarii tarii, fiindca varianta propusa de PDL nu tinea cont de criteriul etnic, lucru pe care la Bucuresti il escamota sub diverse metafore. Iar apelul sau la interventia Ungariei in reorganizarea Romaniei arata ca d-l Kelemen ignora toate regulile democratiei europene. In ce chip si pe ce baza sa intervina premierul Ungariei in treburile interne ale Romaniei? Acest apel aminteste de cel al unor lideri romani, in decembrie 1989, catre Rusia, careia ii cereau ajutor spunand ca sunt depasiti de situatie. Premierul maghiar s-a marginit sa spuna ca nu e momentul oportun pentru aceasta interventie, fara sa realizeze ca astfel face o declaratie care aduce atingere suveranitatii Romaniei. De altfel, d-l Victor Orban e din ce in ce mai departe de a reprezenta un model de comportament european, avand in vedere masurile discutabile luate de guvernul sau in ultima vreme. UE ar putea gasi "momentul oportun" sa-i atraga atentia asupra politicii sale privitoare la maghiarii din Romania, asa cum a facut-o si in privinta legii presei si a noii Constitutii ungare. Cat priveste lipsa de reactie a d-lui Emil Boc, superiorul direct in guvern al d-lui Kelemen Hunor, ca si absenta unei atitudini a presedintelui Basescu vizavi de declaratiile de la Tusnad, trebuie, din pacate, explicate, dar nu justificate, prin faptul ca UDMR este acum conditia sine qua non a existentei coalitiei de guvernare. De dragul acestei stabilitati a guvernarii, premierul Boc s-a facut ca nu aude ce a spus la Tusnad ministrul sau, in nadejdea ca tacerea sa va trece neobservata in vacarmul estival. N-a fost asa!

"Se cere un raspuns clar si hotarat din partea guvernului in problema Rosiei Montane"

- D-l Kelemen Hunor si-a mai trecut pe raboj un atac antiromanesc, dand unda verde, prin Ministerul Culturii, pe care il conduce, proiectului Rosia Montana. Ramane ca si d-l Laszlo Borbely, ministrul Mediului, sa-si dea avizul, pentru ca proiectul sa demareze. Asadar, soarta unui tezaur istoric, cultural si economic romanesc a ajuns la mana liderilor maghiarilor. Nu cumva avem si noi o vina in asta?

- PDL si guvernul insusi, dupa ce multa vreme au ezitat sa ia vreo decizie transanta in privinta proiectului Rosia Montana, pare ca lasa rezolvarea problemei in mainile UDMR, in speranta ca aceasta va da liber la exploatarea aurului cu cianuri in Apuseni, iar democrat-liberalii nu-si vor murdari prea tare mainile. Dar si celelalte partide au partea lor de vina. Se pare ca patronatul de la Rosia Montana i-a convins pe politicienii romani sa devina mai maleabili, incet, incet, prin mijloace specifice, la fel cum a facut cu o parte a societatii civile si a presei - careia i-a cumparat tacerea cu publicitate abundenta si persuasiva. Lucrurile au ajuns insa prea departe, tot inchizand ochii si tot facand pasi ametiti - unul inainte, doi inapoi - pe problema asta, astfel incat acum se cere un raspuns clar si hotarat din partea guvernului in problema Rosiei Montane. Este vorba de o bucata imensa din istoria, relieful si bogatiile Romaniei. Or, acestea n-au fost lasate de Dumnezeu ca sa se joace cu ele un ministru sau altul, ori ca sa profite diversi sustinatori ai proiectului, si nici sa fie risipite, pur si simplu, de generatia politica actuala, care are deja pe constiinta defrisarea masiva a muntilor, infestarea apelor, slutirea patrimoniului cultural si arhitectonic si instrainarea resurselor energetice ale tarii la pret de nimic. Goana dupa aur o fi simpatica in westernuri, dar nu inseamna ca trebuie sa ajungem cu totii la nivelul salbatic de acum 200 de ani. Am vazut ca d-na Monica Macovei a reactionat vehement fata de decizia ministrului Kelemen Hunor de a descarca arheologic o parte din zona respectiva si a declarat ca va forta o decizie in PDL, pentru stoparea acestei crime impotriva istoriei si geografiei romanesti. Sper sa reuseasca. Ar fi pacat sa ne lasam urmasii pe drumuri, lipsindu-i de mostenirea pe care Dumnezeu a harazit-o acestei tari.

- Sa incheiem cu un eveniment extern, care are rezonante interne. Actele teroriste de la Oslo, in care au fost ucise 77 de persoane, au declansat si la noi o dezbatere... ideologica. Avem de-a face cu un sir de crime motivate politic, sau acest caz trebuie privit numai prin prisma psihiatriei?

- Nu vad motivatia unei dezbateri ideologice. Atacurile de la Oslo sunt ale unui dement, caruia n-ar trebui nici sa-i pronuntam, nici sa-i retinem numele. Crimele in masa din capitala Norvegiei nu pot intra la capitolul terorism, pentru ca, indeobste, in nebunia lor, teroristii ataca alte civilizatii, dar individul acesta si-a omorat propriii conationali inocenti. Singurul lucru care merita analizat aici este daca exista o pedeapsa suficient de mare care sa ne dea sentimentul ca s-a facut dreptate. In acest context, mi se pare ciudat ca in corul divagatiilor pe subiect au intrat si cativa politicieni din PDL, care nu par dotati cu discernamantul necesar pentru a realiza proportiile tragediei si motivatiile ei. Sa acuzi, asa cum face d-l Iulian Urban (senator PDL), pe blogul sau, liderii UE ca sunt autorii morali ai atentatului de la Oslo inseamna sa faci un salt mortal peste orice logica si peste bun simt. Pentru ca, dincolo de absurdul acestei extinderi abuzive, exista si sugestia unei justificari implicite a crimei in masa.