Licentiat in Stiinte Politice, in cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Magor Csibi a fost asistent universitar, apoi consilier al presedintelui Camerei Deputatilor. Intre 2007 si 2009, a fost europarlamentar din partea PNL si a ocupat pozitia de vicepresedinte al Comisiei pentru mediu din Parlamentul European. Din primavara acestui an, este Director WWF Romania - cea mai mare organizatie internationala care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii, misiunea ei la nivel global fiind sa opreasca degradarea mediului. WWF are aproximativ 5 milioane de sustinatori in toata lumea si o retea activa in peste 100 de tari. In Romania, organizatia activeaza din anul 2006. In mai multe randuri, WWF si-a exprimat opozitia fata de proiecte ca Rosia Montana, DN66A si, in general, fata de proiectele de dezvoltare care ignora biodiversitatea, valorile naturale si nu considera dezvoltarea durabila o prioritate.
"Fondul Mondial pentru natura pregateste o campanie nationala de salvare a tuturor padurilor virgine din Romania"
- Daca WWF ar trebui sa faca un raport asupra situatiei protectiei mediului din Romania, care ar fi principalele constatari?
- WWF nu are profilul unei organizatii de activism de mediu, ci este, dintotdeauna, o organizatie de conservare, care nu isi permite sa emita opinii decat daca are cunostinte solide in spate. Avem trei echipe de experti, care se concentreaza pe cele trei directii prioritare pentru WWF in regiune: paduri si arii protejate, ape dulci si economie verde. Cel mai amplu proiect WWF de pana acum a inceput in acest an si isi propune sa construiasca un viitor durabil pentru Podisul Hartibaciului, protejand specii, sprijinind comunitatile, pastrand traditiile si deschizand oportunitati de afaceri verzi. In paralel cu proiectele de conservare, WWF deruleaza campanii de informare asupra problemelor de mediu din Romania si de la nivel global, asa cum este campania Earth Hour (Ora Pamantului). Apoi, pregatim doua campanii ale caror puncte centrale vor fi doua resurse vitale - padurile si apa. Suntem extrem de ingrijorati de pierderea padurilor si a biodiversitatii, de proiectele de infrastructura gandite haotic si fara o evaluare corecta a impactului asupra mediului, si ne straduim sa cream o structura prin care sa aducem solutii concrete la problemele existente. Asa am reusit introducerea si promovarea certificarii in sistemul FSC (un standard international care garanteaza ca lemnul provine din paduri gestionate durabil, pe criterii sociale, economice si ecologice) a padurilor din Romania. Tot din aceste motive, am sprijinit programul de urmarire a provenientei lemnului, SUMAL, si din aceste considerente pregatim o campanie nationala de salvare a tuturor padurilor virgine din Romania.
- Sunt voci care afirma ca una dintre principalele cauze ale defrisarilor criminale din ultimii ani sunt retrocedarile de zeci de mii de hectare. Putem arata cu degetul spre marii vinovati de jaful din paduri? Cine sunt?
- Nu atat de mult retrocedarile, cat maniera in care s-a retrocedat, coruptia din sistem si gestiunea deficitara a sistemului au cauzat, printre altele, situatia in care ne aflam astazi. Cred ca multi dintre vinovati sunt deja identificati si ar trebui sa fie de datoria sistemului de justitie sa ii si sanctioneze, in timp ce noi, cei din societatea civila, trebuie sa ne asiguram ca avem o legislatie si un sistem care nu permit aparitia unor astfel de situatii. Insa aici avem cea mai mare problema, avand in vedere ca, deseori, inclusiv cei care ar trebui sa vegheze asupra respectarii legilor ignora regulile jocului, iar cazul DN66A e doar un exemplu in acest sens.
"Cand vorbesc de DN66A, argumentele autoritatilor sunt trase de par, incalca legislatia tarii in repetate randuri si ignora realitatile din teren"
- Pentru necunoscatorii problemei, DN66A inseamna construirea unei sosele asfaltate prin paradisul natural ce se afla intre Muntii Retezat, Valea Cernei si rezervatia Domogled. Va putea "ursuletul Panda", emblema WWF, sa vina efectiv in ajutorul varului sau brun, ursul din Carpati?
- De foarte multe ori am incercat sa aratam Ministerului Mediului ca acest proiect nu se justifica nici legal, nici economic si cu atat mai putin din punctul de vedere al mediului inconjurator. Argumentele autoritatilor sunt trase de par, incalca legislatia tarii in repetate randuri si ignora realitatile din teren. Ministerul Mediului si Agentia Nationala de Protectie a Mediului ar trebui sa fie alaturi de noi, sa protejeze mediul, nu sa asiste la distrugerea unui peisaj forestier intact. Noi, cateva ONG-uri din Romania, am demonstrat ca studiul de impact asupra biodiversitatii este viciat in multe locuri si am elaborat, cu sprijinul unor universitati prestigioase din Europa, un contrastudiu, in fata caruia autoritatile au ramas indiferente. Stiind ca legea este de partea noastra, mai multe organizatii, in frunte cu Agent Green, am depus o plangere prealabila la acest proiect si stim ca vom avea castig de cauza in instanta. Chiar daca, doar in ultimele zile, am vazut cateva hotarari judecatoresti si legi ignorate de autoritati (in cazul Rosia Montana), sau am asistat la o declaratie surprinzatoare a unui membru al Academiei Romane (Alexandru Suceveanu - n.red.), care spune ca "nu da doi bani pe hotararile definitive si irevocabile", noi speram ca vom avea castig de cauza, prin procedurile legale.
"Cred ca Rosia Montana ar putea deveni o localitate prospera, cu o investitie rezonabila in turism"
- Credeti ca organizatiile care s-au luptat pentru salvarea Rosiei Montane mai au puterea sa lupte, ori au renuntat, vazand ca guvernantii nu respecta regulile democratiei si nu vor sa le ia in seama?
- Daca nu as crede in puterea societatii civile, nu m-as afla la carma unei astfel de organizatii. Cred ca aceasta lupta a avut si momente mai grele, cand ONG-urile nu erau nici atat de numeroase si nici atat de bine organizate ca acum. Puterea noastra de pana acum a venit tocmai din faptul ca o covarsitoare parte a populatiei este pentru o dezvoltare durabila la Rosia Montana, si nu pentru proiecte de distrugere a naturii, care ne aduc profituri pe termen scurt. Daca aceasta dezbatere nu ar fi implicat atat de multi oameni, care au ales sa nu mai permita sa fie tratati ca niste recuzite, intr-un spectacol de prost gust, probabil ca azi nu ar mai exista o dezbatere, ci doar inca o zona distrusa, ignorata, care asteapta sa cada inapoi, intr-o saracie si mai crunta, dupa incheierea exploatarii. In acest moment, eu vad o graba nejustificata cu privire la proiectul minier din Apuseni, care tinde sa ignore si sa acopere intrebarile lasate fara raspuns, iar acest lucru nu poate fi decat foarte rau pentru cei care isi doresc o tara in care sa se poata trai si peste 100 de ani.
- Daca se aproba distrugerea Rosiei Montane, se va deschide o cutie a Pandorei. Perimetrele aurifere din Apuseni (vreo 10-12) sunt toate concesionate deja unor companii straine. Se va ajunge sa se verse cianuri si sa se produca explozii, simultan, in 12 locuri din Patrulaterul Aurifer. Cum vi se pare acest scenariu?
- Nu stiu daca Rosia Montana ar putea sau nu sa constituie un precedent pentru exploatari de acest gen, stiu doar ca Parlamentul European a votat, cu o majoritate covarsitoare, o rezolutie care cere ca exploatarile pe baza de cianura sa fie interzise in UE. Mai crede cineva ca putem sa vorbim de dezvoltare durabila, atata vreme cat singurul for care reprezinta in mod direct interesele cetatenilor UE crede ca o asemenea tehnologie apartine trecutului? Noi auzim, zi de zi, ca rosienii sunt cei care ar trebui sa decida, insa problema cianuratiei este discutata in forurile cele mai importante, la intalnirile dintre UE si reprezentantii celorlalte continente, de exemplu MERCOSUR. Cred ca problema Rosiei Montane a devenit relevanta nu doar la nivel european, dar si la nivel global. Cei care viseaza la un viitor mai bun, mai verde, au oportunitatea de a face o diferenta care va afecta chiar viitorul planetei noastre.
- Televiziunile si majoritatea ziarelor centrale sunt sufocate de reclama RMGC. Vi se pare normal ca, odata cu spatiul editorial, compania sa cumpere si tacerea respectivelor institutii de presa?
- Orice companie privata si orice cetatean are dreptul sa-si cumpere publicitate in media. Insa atunci cand publicitatea devine o parte integranta a politicii editoriale, ar trebui sa ne facem griji. Deontologia jurnalistica presupune prezentarea tuturor opiniilor legate de un subiect, mai ales ca in acest caz nu vorbim de un produs autorizat sa fie vandut in Romania, cum se intampla in cazul majoritatii reclamelor, ci de un proiect de interes national, intens dezbatut. In acest moment, s-a creat un dezechilibru in mass-media, o parte este prezentata intr-un mod agresiv, iar cealalta parte este complet ignorata. Acest lucru imi da impresia ca se incearca inlocuirea argumentelor cu o avalansa cantitativa de clipuri publicitare, insa am trecut deja de cateva ori prin acest gen de situatii si am vazut ca oamenii nu s-au lasat convinsi de manipulari. Nici de data asta nu cred ca situatia va fi diferita. Singura problema cu acest caz este ca nici o autoritate sau asociatie jurnalistica nu ia nici o masura si, in consecinta, publicatiile se simt libere sa repete aceasta procedura, ori de cate ori li se cere.
"Si eu sunt Rosia Montana, pentru ca imi pasa ce se va intampla acolo: imi pasa ce fel de viitor ne va oferi tara noastra"
- Care este, in optica WWF, calea optima de dezvoltare a Rosiei Montane?
- Dezvoltarea durabila. Dar daca dorim sa ne gandim la dezvoltare durabila si la un viitor pe termen lung, nu numai pentru cei cateva sute de oameni de la Rosia Montana, ci pentru toti cei 22 de milioane de romani, atunci ar trebui sa acceptam ca, pentru a avea rezultate, trebuie sa existe si investitii, nu in minerit, ci in turism, oricat de mici ar fi acestea. Potentialul turistic este urias. La cativa kilometri de localitate, in statiunea Albac, sunt aproape 100 de pensiuni, iar scandalul international in jurul minei n-a facut altceva decat sa creeze o notorietate internationala pentru zona respectiva. Cred ca Rosia Montana ar putea deveni o localitate prospera, cu o investitie rezonabila in turism, dar pentru acest lucru este nevoie ca autoritatile sa observe ca exista si alte solutii decat profitul (pentru altii) pe termen scurt.
- Anii trecuti purtati un tricou pe care scria: "Eu sunt Rosia Montana". Mai sunteti... Rosia Montana?
- Sunt, fara indoiala, Rosia Montana, pentru ca imi pasa ce se va intampla acolo, pentru ca imi pasa ce fel de viitor ne va oferi tara noastra si pentru ca fac parte din comunitatea de oameni care cred ca Romania are un potential urias. Este oarecum hilar cum o companie care are sediul pe un alt continent si care, pana nu demult, a fost condusa de oameni din alte tari incearca sa ne explice ca, spre deosebire de ministrul mediului din Peru sau deputatul portughez din Parlamentul European, care au pareri vizavi de acest subiect, eu nu am dreptul sa fiu ingrijorat pentru soarta unei localitati din tara mea. Nu flotantul determina apartenenta omului si nici macar cetatenia, ci mai degraba grija fata de traditii, fata de valori si fata de viitor. Iar la aceste capitole suntem net superiori. Cred ca atat societatea civila, cat si intreaga populatie, se afla fata in fata cu un test adevarat. Ori ne lasam inca o data ignorati intr-o decizie despre care, desi actioneaza asupra viitorului nostru, ni se spune ca nu ne priveste, ori ne impunem dorinta si aratam ca viitorul tarii nu poate fi conturat fara acordul cetatenilor ei. Cred ca a venit vremea sa impunem un Veto Verde. Cred ca daca acum nu punem stop taierilor haotice, proiectelor de dezvoltare limitate la profitul imediat, si nu le aratam autoritatilor ca nici o decizie importanta nu poate fi luata fara consultarea cetatenilor, ne vom trezi fara valori, fara natura si fara viitor.