Ca lectura de vacanta va recomand azi doua romane politiste simpatice. Acest gen popular are profesionistii lui prolifici in multe tari, doar la noi, nu (cu putine exceptii - Rodica Ojog-Brasoveanu a fost una, George Arion e azi alta). De multi ani s-a dovedit ca oamenilor de treaba, cu vieti asezate, le place grozav sa traiasca mediat experiente detectivistice legate de crime si sa se lase pacaliti de false deductii, pana la finalul cu explicatii-surpriza. De aceea si canalele TV sunt inundate de seriale politiste care concureaza cartile de gen: e mai comod mental pentru marele public sa vada personajele in actiune decat sa si le inchipuie citind. Totusi, in voiajuri de vacanta, cand televizorul nu e la indemana, tot cartea iti ramane mijlocul de a patrunde in tenebrele unor minti criminale, impreuna cu superinteligentul detectiv cu care te identifici. De la Conan Doyle cu miticul lui Sherlock Holmes, de la Agatha Christie cu Hercule Poirot si Miss Marple si de la Simenon cu al sau Maigret - personaje iubite de public tot atat cat protagonistii unor desene animate, fiecare autor de "politiste" si-a creat propriul detectiv, trecut dintr-un roman in altul, cu biografia, slabiciunile, ticurile si hobby-urile lui, devenite cititorului familiare. Identitatea si mediile in care evolueaza personajul emblematic s-au diversificat foarte mult in ultima jumatate de secol. Fiindca au aparut numeroase autoare de romane negre, avem si o pleiada de detectivi femei, de toate varstele si calibrele, scriitori de culoare au investigatori negri, multi dintre dezlegatorii de enigme criminale nu mai sunt politisti, detectivi privati sau avocati, ci au cele mai variate profesii, de la jurnalisti si genii informatice bizare (precum Mickael Bloomkvist si Lisbeth Salander din seria "Millenium" a lui Stieg Larsson) la oceanografa lui Fred Vargas si fetita curioasa a lui Alan Bradley. Toate fictiunile de gen contemporane vorbesc si despre tarele societatii in care se petrece actiunea, despre politica si coruptie, violenta si fanatisme, functionarea defectuoasa a institutiilor, traume psihologice si ambitii de dominare, avand o trimitere directa la realitate. Dar fiecare scriitor nazuieste ca, respectand regulile jocului, sa fie cat mai original. Iat-o de exemplu pe Fred Vargas, pseudonim sub care scrie o frantuzoaica cincuagenara care de peste un sfert de secol reuseste sa faca bine doua meserii. Sub numele ei real, Frdrique Audoin-Rouzeau, e arheolog specializat in Evul Mediu la Centrul National al Cercetarii Stiintifice, o institutie de prestigiu in Franta. Sub cel de barbat, scrie pe banda rulanta bestsellers in care isi da frau liber imaginatiei si calculelor sofisticate in jurul unor cadavre misterioase. Personajele care-i populeaza romanele sunt nonconformiste, trasnite, sentimentale si insingurate. In "Omul cu cercurile...", rolul de investigator ii e atribuit Mathildei, oceanografa batraioara care, in pauzele dintre expeditii stiintifice, se distreaza urmarind prin Paris persoane necunoscute pentru a afla cat mai multe despre ele, prin observatii si deductii. Impreuna cu un tanar politist ce se bazeaza mai ales pe intuitie (nimeni altul decat fostul iubit al fiicei ei nestatornice), savanta reuseste sa dezlege enigma unor crime in serie petrecute in Parisul nocturn. Fireste, avem din plin suspans, lovituri de teatru, dialoguri spumoase si tot ce face placuta lectura unei astfel de povesti. Si mai distractiv e romanul lui Alan Bradley, a carui eroina, purtata dintr-o carte in alta a canadianului, e o fetita desteapta de 11 ani, pasionata de chimie si foarte curioasa din fire. Ca si in primul roman din serie, "Placinta e dulce la sfarsit", aparut tot la Editura Trei, actiunea se petrece in 1950, intr-un satuc englezesc in apropierea caruia, pe un domeniu paraginit, locuieste familia De Luce: un tata vaduv, conservator si pasionat de filatelie, cele trei fiice adolescente, o menajera guraliva si un om bun la toate. Povestite la persoana I de mezina Flavia, care imbina candoarea si curajul inconstient al varstei cu o intuitie si o logica geniale, aventurile palpitante ce duc la elucidarea misterului a doua crime sunt incantatoare, originale si pline de haz. Personajele, cadrul, felul de conversatie, atat de specific britanice, contribuie la puterea de seductie a relaxantului roman.