Cum ne facem singuri rau

Rodica Culcer
1. Decizia Comisiei Nationale de Arheologie, de a descarca de sarcina arheologica Masivul Carnic din Rosia Montana, deschide drumul catre exploatarea aurului cu cianuri. Vi se pare normal ca o firma straina - in speta Gold Corporation - sa aiba rol decisiv in destinul patrimoniului cultural romanesc?

- As observa, in primul rand, ca nu firma straina a luat decizia de descarcare de sarcina arheologica a Masivului Carnic din Rosia Montana, ci Comisia nationala de arheologie, sustinuta public de un ministru al guvernului Romaniei. Noi raul ni-l facem singuri, nu avem nevoie de straini! La Bucuresti, cladirile de patrimoniu sunt distruse cu voie de la Primarie, in interesul rechinilor imobiliari autohtoni. Nici o companie straina nu poate opera pe teritoriul Romaniei, fara acordul guvernului roman, deci raspunderea pentru tot ceea ce se va intampla la Rosia Montana le apartine guvernantilor nostri, si tocmai aceasta este problema: o comisie a unui minister din Romania, platita de contribuabilul roman, calca in picioare o decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila, din 2004, cea a Curtii de Apel din Alba Iulia, care a anulat precedenta decizie de descarcare de sarcina arheologica, iar unul din membrii comisiei, Alexandru Suceveanu, declara la RRA ca "nu da doi bani" pe aceasta sentinta. Mai mult, directorul directiei patrimoniu din Ministerul Culturii, Mircea Angelescu, declarat plagiator de catre Consiliul Stiintific al Academiei Romane (potrivit Aliantei pentru o Romanie Curata), declara public ca, intre protectia UNESCO pentru galeriile romane de la Rosia si exploatarea miniera, o alege fara rezerve pe cea din urma. Frunza de vita a aparatorilor investitiei este pretentia Gold Corporation ca ar investi 70 de milioane de dolari in protejarea patrimoniului. Daca este adevarat (desi ne indoim), atunci de ce vor sa distruga patrimoniul, pe care sustin ca-l vor proteja? Spectacolul naucitor este intregit de agresivitatea grobiana a domnului Dragos Tanasa, director la Gold Corporation, omniprezent la radio si televiziune, unde insulta personalitati stiintifice ca profesorul clujean Ion Piso, aparator, inca din 2002, al vestigiilor romane de la Rosia Montana. Printre cei care propaga sloganurile Gold Corporation, mare organizatoare de excursii de documentare in destinatii exotice, se numara si o serie de personalitati stiintifice care au alcatuit Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana. In numele acestuia vorbeste cu emfaza academicianul Razvan Teodorescu, desi Academia Romana s-a pronuntat de la bun inceput impotriva investitiei miniere in forma propusa de Gold Corporation. Iata insa ca acum, vocea Academiei este bruiata de echipa de zgomote arondata companiei miniere, in ciuda eforturilor presedintelui Academiei, profesorul Ionel Haiduc. Adepti ai proiectului minier se gasesc si la nivel local: primarul din Rosia Montana a salutat recenta decizie a Comisiei nationale de arheologie, si multi localnici cred ca investitia miniera este singura solutie pentru viitor. Ce altceva ar putea sa creada din moment ce guvernul si autoritatile locale nu au dezvoltat turismul in zona si i-au lasat fara alternative? In lipsa unor date concrete, caci contractul cu Gold Corporation este secret, nu putem decat specula ca ar fi vorba de multi bani, sau poate chiar de zacaminte de metale rare, despre care nu se vorbeste, pentru ca doar cativa initiati trebuie sa stie - si eventual sa profite. Dincolo de speculatii persista insa o trista certitudine: nu strainii sunt vinovati pentru distrugerea patrimoniului national, ci, in primul rand, "ai nostri".

2. Raportul pe Justitie al Comisiei Europene sesizeaza neconcordanta dintre activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, apreciata drept pozitiva, si instantele judecatoresti, care amana dosarele de anticoruptie aflate pe rol, pana ce sunt prescrise. Exista "remediu" pentru a inlatura acest rusinos scut de protectie, ridicat in fata unor demnitari certati cu legea, dar aparati chiar de oamenii ei?

- Nu numai DNA, ci si ANI a fost laudata de Comisia Europeana, pentru impartialitate si eficienta. Dosarele DNA, ca si sesizarile ANI, zac insa in instante, care tergiverseaza dosarele fara rusine si cu impunitate. Drept urmare, in 2012, Adrian Nastase, de pilda, are toate sansele sa scape de dosarele Trofeul Calitatii si "Matusa Tamara", pentru ca vor interveni termenele de prescriptie. Toata munca procurorilor si toate cheltuielile vor fi fost irosite. Deocamdata nimic nu pare sa stea in calea judecatorilor care tergiverseaza procesele de mare coruptie, fie pentru ca le este frica de razbunarea unor persoane puternice, fie pentru ca sunt ei insisi corupti. Forul sanctionator si corector al erorilor si sabotajelor din instante ar trebui sa fie CSM, dar nici macar in noua sa componenta, in care au intrat si oameni din fosta echipa a Monicai Macovei, nu mai putem intrezari o raza de speranta, probabil pentru ca puterea corupe, iar presiunea si interesele castei primeaza asupra intereselor justitiei si ale justitiabililor. Judecatorii, mai ales de la instantele superioare, sunt acum o reduta a sistemului ticalosit" pe care nu prea are cine s-o cucereasca. In ritmul de melc in care merg reformele, doar stranepotii nostri ar putea avea parte de progrese in justitie. Pentru a reduce termenul de asteptare, ne-am putea arunca privirea peste ocean, unde judecatorii sunt alesi de popor, adica trebuie sa dea socoteala pentru fiecare decizie. Stiu ca este o propunere utopica, dar merita sa ne gandim la ea. La urma urmelor, cine credea, chiar in 1989, in caderea comunismului?