"Hunoriada a inceput", scandau sute de tineri reuniti marti, 19 iulie, intr-un miting de protest, in fata Ministerului Culturii. "Vinovat de crima cu premeditare impotriva patrimoniului national", glasuia o pancarta pe adresa ministrului Kelemen Hunor. Comunicatul prin care "ministrul cianurii", Kelemen Hunor, a acceptat formal descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic de la Rosia Montana, descarcare acordata, in mod ilegal, de Directia judeteana de cultura Alba, a trezit emotie si revolta. Dupa cum se stie, la recomandarea Grupului de istorici si arheologi asa-zisi independenti, desprinsi in mod las de pozitia Academiei Romane, pentru a se lasa platiti de Gold Corporation (grup condus de vanzatorii de patrimoniu Razvan Theodorescu si Alexandru Vulpe), Comisia Nationala de Arheologie (CNA), condusa de arheologul A. Suceveanu, un alt "colaborator" cu state vechi al corporatiei aurifere, si alcatuita din 31 de membri, strans legati de favorurile oferite de companie, a recomandat descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic - locul unde au fost descoperite galerii miniere romane inestimabile, de care se leaga o pagina fundamentala din istoria timpurie a poporului roman. Cu toate ca este un tezaur de pret al romanilor, un monument istorico-arheologic demn de a fi pus la dispozitia turistilor de pretutindeni, Rosia Montana este amenintata astazi de o armata de cozi de topor, aflata sub inalta protectie politica. La randul lor, politicieni iresponsabili, ce vor fi trasi pe... roata istoriei pentru cutezanta lor criminala, isi arata tarele caracterului lor mizerabil. Bolnavi de oblomovism (mod de viata care te impiedica sa realizezi ceva pentru familia si pentru tara ta, pironindu-te in lenevie si huzur - conform dictionarelor), politicienii transpartinici, implicati in evolutia de 12 ani a proiectului Rosia Montana, ies astazi la rampa banului murdar si a trocului politic pe spezele patrimoniului national. Dar oricat de vocali ar fi naimitii RMGC, adevarul nu poate fi ascuns de comunicate absurde, precum cel al ministrului culturii, cum ca vor fi salvate "80% din vestigii". Dar celelalte 20%? Nu cumva sunt tocmai galeriile daco-romane din Carnic? Cinismul domnului medic veterinar care conduce cultura romana e de tip dambovitean; a invatat repede, de la marii prestidigitatori ai politicii romanesti, cum poti baga capul in nisip la nevoie si cum iti poti ingrosa obrazul ca opinca. N-ar fi de mirare (poate chiar ar fi de dorit) ca maestrul sau intru autonomism, parintele Laszlo Tokes, sa inlocuiasca UDMR, in viitorul parlament, cu noul Partid Popular Maghiar care, cel putin, combate proiectul Rosia Montana. Publicam fragmente din principalele comunicate de presa si scrisori deschise provocate de decizia ministrului Kelemen.
"Este inacceptabil ca un ministru al culturii sa confunde distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia"
Intr-o scrisoare adresata premierului Romaniei, personalitati din elita academica ii atrag atentia lui Emil Boc asupra ilegalitatii savarsite de Ministerul Culturii: "Grupul de asa-zisi independenti, care au recomandat descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic, este finantat de compania RMGC, iar pozitia sa este expresia transparenta a acestei realitati. In numele datoriei pe care fiecare tara o are fata de generatiile viitoare, solicitam Guvernului Romaniei sa-si reconsidere pozitia fata de un patrimoniu pe care are misiunea de a-l apara, si nu de a-l abandona. Este hilara solutia companiei (acceptata de ministrul culturii!), de a salva galeriile romane prin realizarea unor copii cu caracter muzeistic. Exersarea procedeului de trista amintire, de a aduce adevarul in slujba minciunii, este un apanaj banal al tipului corporatist de propaganda, dar este inacceptabil ca expresie a actiunilor Statului, in problema protejarii mostenirii culturale. Este inacceptabil ca Ministerul Culturii sa intre in rezonanta cu un sistem de manipulare a opiniei publice. Este inacceptabil ca un ministru al culturii sa confunde distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia. Este inacceptabil ca populatia dramatic saracita a Rosiei Montane sa nu merite altceva din partea Statului Roman decat o incurajare cu false iluzii despre viitor". Scrisoarea este semnata de membri ai Institutului de Arheologie "Vasile Parvan" al Academiei Romane: dr. Monica Margineanu Carstoiu, prof. dr. Mircea Babes, dr. Maria Alexandrescu Vianu, dr. Radu Harhoiu. Alti semnatari: prof. dr. Ioan Piso; prof. dr. Andrei Pippidi; prof. dr. Aurelian Triscu; prof. Serban Cantacuzino; prof. dr. Dan Mohanu; conf. dr Sergiu Nistor; Maria Berza, expert in politici culturale; Serban Tiganas, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania; Serban Sturdza, vice-presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania; conf. dr. Horia Ciugudean; drd. Virgil Apostol, secretar al Asociatiei "ARA"; dr. Stefan Balici, vice-presedinte al Asociatiei "ARA"; Prof. Dr. Ioana Bogdan Cataniciu, presedinte al asociatiei RPER Romania.
"Canadienii pleaca cu aurul si noi ramanem cu paguba"
Fundatia Culturala Rosia Montana, condusa de istoricul Ioan Piso, informeaza ca va ataca in instanta descarcarea arheologica a Masivului Carnic: "Avizul de descarcare de sarcina arheologica a muntelui Carnic, emis de Ministerul Culturii in ianuarie 2004, a fost anulat in instanta, in mod definitiv si irevocabil. A mai da un alt aviz, pentru acelasi munte Carnic, fara a se fi facut cercetari suplimentare, fara a se fi schimbat ceva din situatie, este o ilegalitate. Fundatia Culturala Rosia Montana va intreprinde toate demersurile impotriva acestui act ilegal si scarbos si vom ataca avizul in instanta. Domnul Kelemen Hunor a promis la instalarea dumnealui ca va face toate eforturile pentru inscrierea Rosiei Montane pe lista patrimoniului UNESCO. Ne-a pacalit si in aceasta privinta. Proiectul minier pe care il sustine este un dezastru pentru Romania din mai multe motive. Renuntam la tot aurul, care este o avutie nationala, nu respectam principiile UE, privind dezvoltarea durabila a unei zone. Se vor crea cateva sute de locuri de munca, timp de 15 ani, dupa care va ramane un peisaj selenar. Canadienii pleaca cu aurul si noi ramanem cu paguba si, pe deasupra, cu patrimoniul si cu natura distruse. Daca acest proiect mai este discutat si sprijinit, singurul motiv este coruptia".
"Spuneti guvernului ca, atata vreme cat o inima ne bate in piept, vom lupta pentru salvarea pamanturilor noastre"
In scrisoarea lor catre ministrul culturii, o parte dintre localnicii din comuna Rosia Montana isi exprima, si pe aceasta cale, revolta fata de hotararea lui Kelemen Hunor: "Masivul Carnic intruchipeaza un reper si este martor al trecerii noastre prin istorie si al originilor noastre", scriu ei. "Vrem ca acesta sa nu ramana doar o amintire, ca fratele lui geaman, Cetate, distrus de Ceausescu, ci sa continue sa fie o pavaza si pentru generatiile viitoare. Va aducem la cunostinta, domnule ministru, ca noi, rosienii, care intelegem sa ne aparam casele si proprietatile pana la ultima suflare in fata tavalugului numit Gold Corporation, va consideram responsabil de atentat la istoria si identitatea noastra culturala si nationala. Spuneti guvernului ca, atata vreme cat avem o inima ce ne bate-n piept si cat Constitutia Romaniei prevede ca proprietatea este garantata, noi vom lupta pentru salvarea pamanturilor noastre, pentru dreptul generatiilor viitoare de a se bucura de mostenirea stramosilor nostri!" Semneaza urmatorii cetateni din Rosia Montana si Corna (sat apartinator, propus sa devina fundul iazului cu cianuri): Sorin Jurca, Corina Cornea, Zeno Cornea, Ioan Ciura, Francisc Ciura, Roxana Cornea, Gabriela Jurca, Rozalia Muresan, Dorina Ciura, Maria Cornea, Rodica Bereski, David Francisc, Adrian Jurca, Ioan Petri, Marieta Cobori, Lucia Petri, Ioan Muresan, Adriana Golgot, Traian Cobori, Lia Ciura, Alexandru Stan, Adriana Cioara, Dorina Narita, Remus Cenusa, Alexandru Guran, Liviu Narita, Loredan Cioara, Gabriel Cioara, Ana Furdui, Alexandru Malea, Georgeta Cenusa, Alexandru Cenusa, Nelutu Narita, Lutu Stan, Mariana Stan, Gabriela Roba, Gheorghe Roba, Otilia Dragan, Maria Cenusa, Sanda Corpade, Sorin Cenusa, Romeo Vatca, Ica Ianc, Viorel Ianc, Lucretia Guran, Angelica Guran, Nelu Faur, Maria Faur, Iovita Dragan, Lucia Dragan, Emil Hanes, Gheorghe Toderas, Remus Toderas, Gheorghe David, Stefan Dandea. Lor li se alatura o serie de organizatii si persoane din toata tara.
Daciana Sarbu se adreseaza autoritatilor Uniunii Europene
Ingrijorata de turnura pe care au luat-o deciziile autoritatilor de la Bucuresti in privinta proiectului Rosia Montana, europarlamentarul social-democrat Daciana Sarbu a trimis o scrisoare deschisa primului ministru Donald Tusk al Poloniei, tara care asigura presedintia UE, si presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. "Stimati domni, vreau sa va reamintesc o prioritate prea mult timp amanata a Uniunii Europene: interzicerea utilizarii tehnologiilor bazate pe cianuri in minerit", scrie doamna Sarbu. "In mai 2010, Parlamentul European a votat cu o larga majoritate in favoarea unei propuneri de rezolutie (la care am contribuit drept coautor din partea Grupului Socialist) privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri in exploatarile miniere. Semnificatia acestui vot este foarte clara: majoritatea europenilor doreste renuntarea la cianuri. Din pacate, a trecut mai bine de un an de la acel vot si Comisia nu a facut nici o propunere legislativa care sa respecte si sa reflecte vointa populara. Stimati domni, cianurile nu au ce cauta in mineritul modern din UE, deoarece pretul - platit cu sanatatea oamenilor si a mediului - este urias. Catastrofa din Japonia ne-a demonstrat, recent, ca standardele de siguranta din industrie nu sunt niciodata suficient de inalte. In Romania, la Rosia Montana, o companie se straduieste sa deschida o noua exploatare cu cianuri, nu departe de Baia Mare, scena catastrofei generate de cianuri in 2000, cand a avut loc cel mai grav accident ecologic de dupa Cernobil. Este o asezare veche, de 2000 de ani, considerata astazi un potential sit UNESCO. Uniunea Europeana nu poate permite distrugerea unei asezari, pulverizarea unui ecosistem si anihilarea unor secole de istorie, prin refuzul de a legifera conform vointei populare. Daca oferim cale deschisa cianurilor la Rosia Montana, contrazicem toate angajamentele europene de mediu. Ne contrazicem, in acelasi timp, discursul despre dezvoltarea durabila. Va rog sa reflectati pe marginea acestui subiect si sa includeti elaborarea unei directive de interzicere a cianurilor in minerit printre prioritatile dvs. imediate".