Originea acestui arbore se pierde in negura timpului. Cu secole inaintea nasterii lui Christos, grecii au adus de pe teritoriul Armeniei de astazi primele caise uscate si primii samburi de cais, cu care au sadit livezi ce rodeau fructe aurii-portocalii si parfumate. Gustul lor dulce-suculent li s-a parut atat de bun, incat i-au atribuit sorginte divina, socotindu-l un nectar al zeilor, iar caisele au devenit ofrande pentru Divinitate. De la greci, caisii au fost preluati de romani, care i-au raspandit in intreaga Europa si in Africa, numindu-i Prunus armeniaca, adica pruni de Armenia, denumire stiintifica ce s-a pastrat pana astazi. Si, totusi, originea caisilor pare a fi mult mai indepartata decat Armenia, dovezile arheologice aratand ca acestia erau cultivati in India si China acum nu mai putin de cinci mii de ani, deci cu mult inainte ca ei sa ajunga in zona Caucazului. Si, curios lucru, la fel ca si in Grecia ori Roma antica, in stravechile civilizatii asiatice se spunea despre caise ca poarta in ele o particica din nectarul zeilor. Mai mult, se credea ca cei care consuma aceste fructe binecuvantate vor beneficia de un trup tanar si viguros, dar si de o minte agera, pana la varste inaintate. Si asa si este, dupa cum o confirma, cateva milenii mai tarziu, studiile stiintifice. Dar inainte de a vorbi despre acestea, sa aflam alte cateva secrete ale caiselor.
Carte de vizita
Caisele sunt fructul unui arbore care atinge la maturitate 8-12 metri inaltime, cu frunze de un verde deschis, si cu fructe care se coc incepand cu sfarsitul lui iunie si pana in august. In lume sunt cunoscute nu mai putin de 300 de varietati de caise, de la cele total lipsite de puf, din Japonia, la caisele cu coaja subtire si care se usuca rapid la soare, care cresc pe solul stancos din Turcia. La noi, pana de curand, cele mai populare soiuri au fost celebrele zarzare - mult mai mici decat caisele, pe care le gasim acum in comert, cu coaja pistruiata si batand spre rosiatic, extrem de parfumate si dulci precum mierea. Toate aceste caise au proprietati medicinale nebanuit de puternice, de care vom beneficia din plin, cu o conditie: sa stim cum sa le administram. Din acest motiv, vom acorda si o mare atentie acestui subiect.
Mod de administrare
De la bun inceput, trebuie spus ca anumite substante vindecatoare, cum ar fi pigmentii care dau culoarea portocalie caiselor si care au, totodata, si un efect puternic antioxidant, se gasesc exclusiv in caisele proaspete, precum si in cele uscate la soare (sau artificial, dar la temperaturi scazute) si, intr-o masura ceva mai mica, in cele congelate, nu insa si in cele preparate termic, la temperaturi mai mari de 60 de grade Celsius. Ca atare, pentru a obtine efecte terapeutice, ne vom orienta doar spre consumul fructelor ca atare, preparatele din ele neavand efectele terapeutice scontate.
Caisele proaspete
Doza minima pentru a obtine beneficii de pe urma administrarii acestor fructe este de 350 de grame pe zi. De altfel, aceasta este si portia zilnica minima recomandata si de nutritionisti. Deja, in aceasta doza, fructele incep sa aiba efectele scontate, de prevenire a bolilor. Pentru a vindeca, insa, anumite afectiuni, este necesar sa marim mult doza si sa stabilim un anumit interval de timp de administrare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o cura, despre care vom vorbi in continuare:
Cura cu caise
Zilnic se consuma jumatate de kilogram - un kilogram de caise, in mai multe reprize, cu aproximativ 30 de minute inaintea meselor principale. Se mananca fructele bine spalate, din care s-au indepartat toate partile stricate sau intrate in fermentatie (pentru a evita deranjamentele gastro-intestinale). O cura cu caise dureaza minimum 14 zile si maximum o luna si jumatate, dar de cele mai multe ori este limitata de timpul in care gasim aceste fructe proaspete, care nu este mai mare de opt saptamani.
Caisele uscate
Se pot obtine casnic, doar prin uscare in uscatoarele speciale electrice (se gasesc in marile magazine de electrocasnice), ori in cuptorul electric, reglat la maximum 50 de grade Celsius. Aceasta, pentru ca uscarea trebuie sa fie suficient de rapida pentru ca fructele sa nu intre in fermentatie, dar si la o temperatura care sa nu distruga principiile active. In Grecia sau Turcia, unde soarele este extrem de generos, si precipitatiile sunt absente pe timpul verii, uscarea caiselor la soare este o traditie milenara. Prin deshidratare, caisele pierd, practic, toata apa pe care o contin, capatand aspectul si consistenta unei stafide, moment in care procesul de uscare s-a incheiat si fructele se pun in pungi de hartie, pastrate in locuri intunecoase si reci.
Caisele uscate din comert sunt, din pacate, de cele mai multe ori, aditivate chimic cu dioxid de sulf, asa incat sa li se pastreze culoarea portocalie intensa. Ca atare, inainte de cumpara caise uscate, ne vom uita cu multa atentie pe eticheta ambalajului si vom cauta doar acele fructe care sunt conservate prin simpla uscare, si nu prin aditivare chimica, care creeaza un produs toxic.
Miezul din samburi
Cunoscut si sub numele de aluna amara, miezul samburelui de caisa, care ramane dupa strivirea invelisului dur, este folosit din timpuri stravechi pe post de medicament. In medicina chineza, semintele amarui de cais, cu mirosul lor caracteristic, de migdala, sunt un remediu redutabil pentru bolnavii cu probleme respiratorii, precum astmul, bronsita, emfizemul sau tusea cronica. De asemenea, era si este folosit pentru mentinerea tineretii biologice. Se spunea ca cinci samburi administrati zilnic adauga tot atatea zile de sanatate si fericire la viata celui care ii consuma. Studiile moderne, la randul lor, confirma extraordinarele proprietati medicinale ale samburilor de caisa, care se pare ca le intrec si pe cele ale caisei propriu-zise.
Boli prevenite cu ajutorul caiselor
* Bronsita, astm, tuberculoza - se fac de doua ori pe an cure cu miez de sambure de caisa, tratament care are un efect imunostimulator si imuno-modulator exceptional, prevenind aparitia acestor afectiuni. Zilnic, se consuma cate cinci asemenea mieji, dimineata, la micul dejun, pe o perioada de timp de 60 de zile. De regula, intre doua cure cu miez de sambure de caisa se lasa o perioada de timp de 60 de zile, minimum. Consumul caiselor propriu-zis are si el efecte antiinflamatoare si antioxidante, prevenind aparitia astmului si a afectiunilor pulmonare cronice.
* Cancer de prostata - licopenul, unul dintre pigmentii care dau minunata culoare galbui-portocalie caisei, este unul dintre cele mai puternice substante pentru prevenirea bolii canceroase cu aceasta localizare. Un studiu facut in China, in anul 2007, sub conducerea dr. Li Jian, a obiectivat uimitoarele efecte preventive contra cancerului la prostata a unei combinatii inedite, formate din ceaiul verde (Thea sinensis) si din licopenul din caise.
* Degenerescenta maculara - un studiu facut pe nu mai putin de 50.000 de femei a obiectivat ca un aport masiv de vitamina A, obtinut din surse naturale, adica din alimente, reduce cu nu mai putin de 40% riscul de degenerescenta maculara. Or, caisa este unul din cele mai bogate alimente in vitamina A din lume, fiind intrecuta in acest sens doar de fructele de catina.
* Boala coronariana si infarctul miocardic - licopenul din caise, dar si alte substante active, cum ar fi vitaminele A si C, potasiul etc., protejeaza inima si vasele de sange, prevenind aceste afectiuni. Un studiu din 2007, condus de catre medicul L. Kohlmeyer, demonstreaza ca licopenul din caise, precum si celelalte substante active, impiedica oxidarea colesterolului si depunerea sa pe arterele coronare, micsorand astfel riscul de infarct.
Tratamente interne
* Tulburari de memorie - se consuma samburii de caisa, cate 5-10 pe zi, in cure de doua saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza. Acestia contin, intre altele, lecitina si acetilcolina - doua substante foarte valoroase pentru procesele de memorare, care au loc in creier. Cercetarile mai arata ca miezul caiselor mai contine si un cocktail de vitamine din complexul B si amigdalina (cunoscuta si ca laetril), cocktail considerat unul dintre cei mai puternici antioxidanti cunoscuti, care impiedica sau stopeaza procesele degenerative la nivelul creierului, ce apar in cazul Alzheimerului.
* Oboseala oculara, scaderea acuitatii vizuale - se consuma caise proaspete, cate 500 de grame pe zi, in cure de macar sase saptamani. Pigmentii din caise ajuta la mentinerea acuitatii vizuale, protejand - se pare - ochii si de o sumedenie de alte neplaceri, cum ar fi cataracta sau glaucomul.
* Colesterol si trigliceride marite - se tin cure de minimum 4 saptamani, timp in care se consuma jumatate de kilogram - un kilogram de caise pe zi. Fibrele alimentare din compozitia caiselor impiedica in buna masura asimilarea grasimilor saturate, in timp ce aportul masiv de vitamina A din aceste fructe previne oxidarea colesterolului rau (LDL) si depunerea sa pe peretii vaselor de sange.
* Guta - se consuma cate 600-800 de grame de caise proaspete zilnic, pe o perioada de timp de minimum 30 de zile. Daca nu mai gasim caise proaspete, putem consuma nectarine sau piersici, cate un kilogram pe zi. Este o cura simpla, dar care mobilizeaza puternic sarurile acidului uric din tesuturi si ajuta la eliminarea lor prin urina. In plus, prin efectul sau antiinflamator, cura cu caise ajuta la rarirea, pana la eliminare, a crizelor de guta, la redobandirea aspectului normal si a mobilitatii articulatiilor afectate.
* Constipatie - datorita continutului ridicat de celuloza si de pectina al caiselor, acestea sunt foarte des folosite ca laxative, in problemele de tranzit intestinal. Celuloza si pectina sunt fibre alimentare, adica substante comestibile nedigerabile, care actioneaza la nivelul intestinului gros ca un piston, impingand din acesta toate reziduurile. Apoi, sorbitolul, un zahar natural continut de caise, ii confera proprietati laxative suplimentare. Se face un tratament de doua saptamani, in timpul caruia se consuma in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cate 500-800 de grame de caise si, suplimentar, un litru de apa.
* Adjuvant in litiaza biliara - in medicina populara europeana, un leac foarte des utilizat contra microlitiazei si a litiazei biliare este consumul de caise si de miez de caise. In fiecare dimineata, inainte de a manca orice altceva, se administreaza cate 12 samburi de caisa, apoi se asteapta o ora. Pe parcursul zilei, se consuma si cate 500-600 grame de caise proaspete, dulci-acrisoare, care au efect coleretic (ajuta la evacuarea bilei din colecist) si dizolva calculii biliari.
* Cura de slabire - desi au un gust dulce foarte placut si, atunci cand sunt bine coapte, sunt un aliat de nadejde contra foamei, caisele proaspete nu ingrasa, ci, din contra, sunt un antidot contra kilogramelor in plus. Daca doriti sa slabiti, asadar, consumati cat de multe caise puteti - ele sunt sarace in calorii, contin fibre alimentare care raman mult timp in stomac, impiedicand reaparitia senzatiei de foame, si, in plus, au efect laxativ.
* Cistita - efectele antiinfectioase ale caiselor proaspete sunt extrem de modeste, dar, cu toate acestea, sunt in mod special recomandate contra infectiilor reno-urinare. De ce? Deoarece ele provoaca o reactie alcalina in interiorul organismului, contribuind la alcalinizarea urinei. Or, antibioticele de sinteza, dar si substantele antibacteriene naturale (cum ar fi strugurii ursului, frunzele de afin, frunzele de merisor etc.) devin active, putandu-si exercita actiunea antiinfectioasa doar atunci cand pH-ul urinei este alcalin. Asadar, in timpul tratamentelor contra cistitei, nefritei, pielonefritei, consumati macar jumatate de kilogram de caise pe zi, dar evitati in schimb carnea, produsele conservate, proteinele in exces.
* Adjuvant in cancerul la san - amigdalina, cunoscuta si sub numele vitamina B17 (desi nu este propriu-zis o vitamina), din miezul de caisa este considerata unul dintre cei mai puternici antitumorali si este una din sperantele in terapia cancerului. Aceasta vitamina regleaza activitatea gonadelor, distruge celulele canceroase si stimuleaza sistemul imunitar sa le elimine din organism. Se consuma cate 10 mieji de caisa in fiecare zi, pe o perioada de 30 de zile, urmate de alte 15-30 de zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
* Adjuvant in cancerul pulmonar - se aplica acelasi tratament de la cancerul mamar, amigdalina din samburele de caisa actionand direct asupra celulelor maligne, determinand distrugerea acestora. Alaturi de samburii de caise, alte remedii care contribuie la remisia acestei forme de cancer sunt ciresele negre, afinele, coacazele negre si fructele de soc. Persoanele care au fumat vor face cure cu zeolit sau cu zarzavaturi verzi (patrunjel, leurda, marar, leustean), pentru a elimina metalele grele si alte toxine aduse de catre fumul de tigara in organism.
* Adjuvant in cancerul de colon - un studiu de medicina experimentala, facut in Belgia, sub conducerea dr. S. Deferme, in anul 2002, a aratat ca un extract de caise inhiba dezvoltarea tumorilor maligne la nivelul colonului. Aceasta, in timp ce studii anterioare au aratat ca pectina, o fibra alimentara solubila, continuta de catre caisele proaspete, este unul din cei mai buni agenti profilactici pentru cancerul de colon. Ca atare, un bun adjuvant contra acestei forme de cancer este consumul caiselor proaspete, ca atare sau sub forma de suc (obtinut prin simpla mixare), dar si a samburilor - cate 5-10 pe zi.
* Tabagism - se recomanda consumul zilnic de caise, cate 500 de grame pe zi, pentru prevenirea si combaterea efectelor nocive ale acestuia. Foarte bogate in vitaminele A si C, dar si in licopen, caisele sunt un excelent remediu anti-fumat. Ele sunt in mod exceptional recomandate femeilor ce au fost fumatoare si care se pregatesc sa devina mame si au nevoie de o detoxifiere rapida.
* Febra, boli infectioase insotite de febra - sucurile proaspete de caise (obtinute prin simpla mixare) constituie un adevarat tonic natural, atunci cand sunt folosite de catre bolnavii cu febra ridicata sau cu manifestari inflamatorii (inclusiv la nivel cutanat). Sucul de caise, amestecat cu putina miere si, eventual, cu o tulpina proaspata de menta, este foarte racoritor pentru cei care au febra mare, fiind si un suport pentru sistemul cardiovascular, extrem de solicitat atunci cand temperatura corpului creste peste 38,5 grade Celsius.
* Stimularea proceselor de crestere la copii - caisele proaspete, sub forma de piure, sunt printre primele fructe ce pot fi mancate de bebelusi, atunci cand incepe sa le fie diversificata hrana. Ele stimuleaza dezvoltarea normala a oaselor, sustin imunitatea, protejeaza de indigestie si de constipatie. Pe perioada verii, caisele proaspete nu trebuie sa lipseasca din hrana celor mici.
* Imbatranirea prematura - mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii indica miezul acestor fructe ca fiind printre cele mai puternice alimente pentru stoparea si chiar pentru "inversarea" proceselor de imbatranire. In principal, miejii de caisa, dar si caisele proaspete, ajuta la mentinerea sanatatii sistemului nervos, protejand in special memoria. Apoi, ele ajuta la mentinerea sanatatii sistemului digestiv si a vaselor de sange, precum si a tonusului muscular. Pe timpul sezonului, se tin tratamente de pana la patru saptamani, timp in care se consuma jumatate de kilogram de caise pe zi, precum si 5-8 samburi.
* Anemie - cu un continut destul de bogat de fier, caisa este recomandata in cazurile de anemie feripriva. Aceasta, deoarece aceste fructe, administrate constant, stimuleaza hematopoieza, adica producerea de hemoglobina de catre corpul nostru.
* Vitamina C - o doza de doar 700 de grame de caise asigura aproximativ 130% din necesarul de vitamina C al unui adult. Persoanele care au un deficit din aceasta vitamina vor consuma cate un kilogram de caise, minimum, vreme de doua saptamani. Aceasta "supradoza" de vitamina C este extrem de favorabila in afectiuni cum ar fi alergia, astmul, virozele respiratorii, afectiunile insotite de febra si de inflamatie, in general.
* Vitamina A - dupa fructul de catina, care este campionul absolut, caisa contine cea mai mare cantitate de vitamina A (de fapt, provitamina A, pe care organismul o transforma in vitamina A prin procesele de digestie). O singura caisa furnizeaza aproape 20% din necesarul zilnic de vitamina A al unui adult, vitamina necesara pentru mentinerea in buna stare a sistemului imunitar si nervos, dar si a echilibrului endocrin.
Aplicatii externe
* Acnee - pe timpul verii, cand pielea este mai expusa la eruptiile acneice, datorita transpiratiei si a prafului, se curata, inainte de dus, zonele susceptibile la aparitia acestei afectiuni, cu ajutorul pulpei de caisa. Obrazul se va sterge in mai multe randuri cu pulpa fructului, apoi se va lasa sa se usuce timp de 5-10 minute, dupa care pielea se va curata cu apa calduta. Suplimentar, se vor consuma caise proaspete, cate o jumatate de kilogram pe zi, pentru efectul laxativ si depurativ.
* Arsuri solare - se zdrobesc bine, cu ajutorul mixerului electric, 2-3 caise fara samburi. Sucul rezultat va fi aplicat pe arsurile provocate de expunerea la soare. Acest remediu va actiona eficient, calmand inflamatia si usturimea, vindecand mai rapid epiderma afectata.
FRUMUSETE
* Tenul gras, seboreic - se spala o caisa bine coapta, se taie in doua, se scoate samburele si se maseaza cu pulpa fructului tenul curatat in prealabil cu putina apa calduta. Se repeta aceasta operatiune in fiecare zi, ceea ce va face ca tenul sa devina mai curat, mai stralucitor si pielea mai elastica.
* Ten imbatranit - se folosesc trei fructe bine coapte, care se mixeaza pana se obtine o pasta omogena. La aceasta pasta se adauga o lingura de smantana si una de miere lichida, amestecandu-se foarte bine. Amestecul obtinut se intinde in strat uniform, ca orice masca cosmetica, pe tenul curatat in prealabil, si se lasa sa actioneze 10-12 minute, apoi se spala fata cu apa calduta.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu caise
Caisele proaspete sunt foarte bine tolerate de organism si nu au nici un fel de reactii adverse. Se vor administra cu precautie, in cantitati mici la inceput, doar in cazurile de colita de fermentatie, diaree acuta sau cronica, gastrita hiper-acida, pentru a nu accentua aceste tulburari digestive.
Samburii de caise, in schimb, contin mici cantitati de cianura, care, in doze mari si repetate, poate duce la intoxicatii mortale. In literatura de specialitate se spune ca o cantitate de 50-60 de mieji consumati pe parcursul zilei pot induce coma si chiar decesul unui adult, dar in practica de la noi nu au fost inregistrate accidente de acest tip. Totusi, se recomanda respectarea dozelor zilnice de miez pentru adulti, iar copiii sub 6 ani nu vor consuma zilnic mai mult de doi asemenea mieji.