Festivalul Gastronomic si Cultural-Ecologic "D'ale Gurii Dunarii" a ajuns la a treia editie, evenimentul fiind un prilej de promovare a diversitatii culturale a Deltei Dunarii, initiat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta, in 2009. Ca si anul trecut, festivalul a avut loc cu ocazia Zilei Dunarii, o initiativa a Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), si a fost organizat in parteneriat cu Ministerul Mediului si Padurilor, cu sprijinul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) si al Primariei Sulina. Descris magistral de Jean Bart in cartea sa "Europolis", portul Sulina avea odinioara recunoastere europeana, unde actele de navigatie erau scrise in engleza si franceza, iar limba de comunicare oficiala era greaca. De fapt, Sulina a fost nu doar in trecut un paradis al multilingvismului, dar partial inca este si-acum. Festivalul din data de 1 iulie a adus dovada. Rar mi-a fost dat sa admir atatea culori, sunete si parfumuri la un loc, ca si cand as fi trait pe viu o... poezie simbolista. Capitala pentru o zi a muzicii, dansului, mestesugurilor si bucatariei dunarene, Sulina a reusit sa adune, in fata cladirii istorice a Administratiei Dunarii de Jos (fostul Palat al Comisiei Europene a Dunarii), tot ce are original spatiul locuit al bratelor Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe. In prezenta a circa o mie de localnici si turisti, unicul oras al Deltei cu functie de port la Marea Neagra a stralucit parca din nou, ca odinioara.
Cand pestele inoata in bors
Mesele sunt pline cu bucate si bauturi, fiind strajuite de ceaune uriase cu bors de peste si supravegheate de bucatarese care-si lauda opera cu glas mare. Juriul, din care face parte si celebrul "localnic" Ivan Patzaichin, are o sarcina grea. Gospodinele au emotii, deoarece este vorba de bani, fiecare premiu va purta cu el o suma, de la 500 la 3000 de euro. Langa scena, un grup de doamne rosii in obraji, venite din comuna Chilia Veche, imi atrag atentia asupra mesei lor. Sunt ucrainencele Antonica Ignatenco, Marilena Ismailciuc, Valentina Edeleanca si Natalia Gheba, care ma invita sa gust din: dovlecei umpluti cu somn si salau, drob de scrumbie, stiuca umpluta cu carnea ei, scaldata in mirodenii, placinta cu somn. Minuni culinare, menite sa desfete toate gusturile de pe pamant. Opt comunitati se intrec in ce au mostenit mai bun de la batranii lor, pescari. Participa concurente din toate generatiile, de la bunicute, la tinere casatorite si chiar la eleve de scoala generala, din Crisan, Chilia Veche, Letea, Jurilovca, Mahmudia, Mila 23, Pardina si Sulina. Lipoveanca Ana Zait din Jurilovca este fericita ca are ocazia sa-si arate maiestria de gospodina unui public atat de numeros. Ea se lauda cu "glapii" afumati, in foitaj, de la Capul Dolosman. Antonina Evtei este eleva in clasa a IX-a. Fiica a preotului din sat, a invatat cantecele vechi ale etniei lipovenesti, cantate in slavona veche. Florentina Condrat ("din romanul "Mistretii erau blanzi", al lui Stefan Banulescu"), dupa cum ii place sa se prezinte, a adus dulciuri si aperitive: clatite cu miere si nuca, blinele (blini) cu dulceata de cirese amare, blini cu dulceata de gutui, fagure cu dulceata de smochine, prajitura de casa "Noapte si zi"... Lucica Gherman, Maria Iacovici si Fanica Serban din Crisan isi uimesc vizitatorii standului comunitar cu carnati de somn si salau si, mai ales, cu crap "la cuptior", inabusit in mirodenii si sos picant... De notat ca sutele de kilograme de peste, sutele de litri de bors pescaresc, intreaga gama de specialitati si placinte nemaivazute au fost gratuite, oferite oricarui trecator, pana la ultima farama. Nici Mahmudia nu se lasa mai prejos. Mihaela Sidorov, in costum multicolor de lipoveanca, isi lauda capodopera mainilor ei batucite de lotca: rechin la gratar si ardei umplut cu somn! Si vecina, Ecaterina Feodor, crescuta pe canalul Litcov, alaturi de Mihaela Chislitchi, crescuta pe canalul Chilia, se pot mandri cu o reusita in viata: au invatat sa confectioneze unelte pescaresti, pe langa toate cele ale gurii. Insa "desantul" de la Mila 23, format din 20 de gospodine si gazde de turism ecologic, cu cele 23 de specialitati din peste ale lor, a uimit pe toata lumea. Elena Munteanu, sefa acestei comunitati de lipovence, spune ca nimeni din Delta nu poate gati mai bine decat ele pilaf din codite de rac, scordolea cu usturoi (pasta de peste scazut in mujdei), snitele de biban si pate din ficat de somn. Acest lucru l-a confirmat si juriul, atunci cand a acordat "milencelor", pentru al doilea an consecutiv, Marele Premiu "Radu Anton Roman", in valoare de 3000 de euro. In fine, este de retinut ca bucatele au fost udate cu vinuri albe si rosii de casa, cu tuica de papura si de flori de salcam si cu lichior rozaliu de stuf. Romanii n-au uitat sa petreaca...
Premii cu folos
Ce va face cu 3000 de euro echipa de la Mila 23? Transparenta totala: ii va folosi pentru realizarea de costume populare traditionale pentru copiii de etnie rusa, dar si pentru dotarea sediului comunitatii rusilor lipoveni cu materiale didactice si mijloace audio-video. Pe locul al doilea s-a clasat echipa din Crisan. Cei 2.000 de euro oferiti de Coca-Cola vor contribui la innoirea garderobei grupului vocal Rebelka si la dotarea sediului Comunitatii Ucrainenilor cu televizor, calculator si instrumente muzicale. Premiul al treilea a fost castigat de echipa de bucatari din Sulina, iar cei 1.000 de euro din partea URSUS Breweries sunt pentru acoperirea cheltuielilor unei excursii sau tabere la munte pentru scolarii premianti la sfarsitul anului scolar 2010-2011. Au mai fost acordate cinci premii pentru categorii, in valoare de 500 de euro fiecare, care vor fi cheltuiti in felul urmator: 1. Echipa din Chilia Veche va folosi banii la dezvoltarea infrastructurii pentru sport, turism si agrement, in vederea amenajarii parcului nautic din localitate; 2. Echipa din Pardina va amenaja un campus pentru elevii din tara care doresc sa viziteze Delta Dunarii; 3. Echipa din Mahmudia va contribui la dotarea dispensarului cu electrocardiograf si sterilizator; 4. Echipa din Jurilovca va folosi premiul pentru infiintarea unui muzeu intr-o gospodarie traditionala; 5. Echipa din Letea, care a primit premiul special "Good Food", va utiliza banii pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul, la scoala duminicala de limba ucraineana. Ca sa aiba spor la gatit (unele feluri au fost pregatite pe loc), participantii au fost acompaniati de ansambluri artistice dobrogene celebre sau de unele de mult uitate, intre care cele grecesti, cele ucrainene si cele lipovenesti au fost fruntea. La festival au participat si mesteri ai atelierului de impletituri din Mahmudia, dezvoltat in cadrul unui proiect derulat de "Asociatia Salvati Dunarea si Delta", care au expus produse traditionale confectionate din stuf si papura.
La Sulina, ca in Alaska
Organizatorii insisi au fost surprinsi de succesul festivalului, vestea a si ajuns la Comisia Internationala a Dunarii si chiar la Comisia Europeana. Hotararea tuturor este sa faca din Sulina iarasi ce-a fost si, poate, mai mult decat atat. Unul dintre luptatorii redutabili pentru atingerea acestui scop este Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, fost guvernator. Vorbind despre festival, spune: "Este Ziua Dunarii si este ziua oamenilor care traiesc sase luni in Sulina aproape ca in Alaska. Sa incercam ca aceasta Dunare sa ramana nu numai albastra, asa cum se aude in cantecele austriece sau romanesti, ci si "verde"." A vorbit si ministrul Mediului, Borbely Laszlo: "Imi place la nebunie aici. Am fost la cimitirul maritim, am fost la far, miroase a trecut, dar sa vedem ce facem cu viitorul. Este cazul sa avem un turism infloritor la Sulina si un mediu mai sanatos". In fine, marele canotor Ivan Patzaichin a fost foarte impresionat de diversitatea culinara: "Mancarea acestor oameni este fabuloasa si mi-a fost foarte greu sa ma decid, ca membru al juriului; din partea mea, as premia pe toata lumea". Hotarat sa sustina traditiile culturale locale, guvernatorul Deltei, Grigore Baboianu, crede ca UE va fi interesata sa sprijine renasterea Deltei, conform Strategiei recent adoptate la Bruxelles, dar autoritatile romane trebuie sa raspunda cu aceeasi rapiditate. La randul sau, surprins de succesul neasteptat al festivalului, primarul Aurel Dimitriu promite sa organizeze lunar astfel de demonstratii culinare, pentru a atrage turisti, intrucat crede ca "D'ale Gurii Dunarii" a facut dreptate Sulinei. "In folclorul local se spune ca noi vedem primii soarele si ultimii dreptatea", spune primarul. "Poate ca de-acum incolo s-o intoarce lumea cu ochii si spre Sulina, mai ales ca vom lansa targuri de peste dupa modelul targurilor taranesti din Bucuresti".
Sunt sanse ca primarul Dumitriu sa reuseasca, mai ales ca administratorii turismului modern considera mancarea drept un act cultural de prima importanta. Noul slogan, "Savurati Dunarea si Delta", te indeamna sa nu uiti ca te afli pe taramul celor mai buni bucatari dunareni din Europa...
Fotografii de Adi Ciobanu