Proiectul NEMURIREA

Natasa Galche
- In ultimele decenii, conceptul de stopare a batranetii s-a strecurat din paginile romanelor de fictiune in proiectele unora dintre cele mai mari institutii de cercetare din lume. Doar termenii s-au schimbat. Nu se mai vorbeste despre "elixirul tineretii vesnice", ci despre "medicina anti-varsta", "bioinginerie medicala", "gerontologie", ideea ramanand insa aceeasi. In mod bizar, multi dintre savantii care s-au apropiat, poate periculos de mult, de un rezultat biruitor, au murit sau au disparut in cele mai stranii moduri -

Corabia nemuritorilor

Recent, de pe o insula din Oceanul Indian, un vas imens, luxos, a plecat intr-o croaziera enigmatica. A fost numit "Corabia nemuritorilor". Pretul unei asemenea calatorii este fabulos. Se spune ca doar aici, la bordul navei, oamenii de stiinta folosesc cele mai moderne tehnologii de intinerire, care vor ajunge in clinicile obisnuite, in cel mai bun caz, peste zece ani. De aceea, cei mai mari magnati ai lumii, ajunsi la o varsta inaintata, in dorinta de a "pacali" batranetea ce se apropie amenintator, se lupta sa obtina un loc pe vasul nemuririi. Acesta este si cazul celebrei vaduve a regelui Fahd al Arabiei Saudite, Janan Harb, care marturisea: "Este miraculos! Am avut norocul de a putea experimenta tratamente de intinerire de ultima generatie, iar rezultatele au fost uimitoare. Acum sunt convinsa ca omenirea se poate lecui de batranete. Desi am peste 60 de ani, nu imi arat deloc varsta".
Mitul tineretii vesnice a existat dintotdeauna. Iar omul cauta nemurirea inca de la inceputul timpurilor, de cand a fost alungat din Rai, devenind o faptura pieritoare. De-a lungul istoriei, alchimisti, biologi, chimisti si filosofi si-au dedicat viata cautarii "pietrei filozofale", a elixirului "tineretii fara batranete". Potrivit conceptiei alchimistilor, acest panaceu avea puterea de a vindeca orice boala si de a oferi tineretea eterna.
In secolul XXI, oamenii de stiinta din intreaga lume cauta o solutie care sa rezolve cel putin problema imbatranirii, daca nu se poate obtine inca secretul nemuririi. Se pare, insa, ca aceste cercetari au fost mereu insotite de evenimente dramatice. Multi dintre cei care au incercat sa descopere formula elixirului vietii si chiar au fost aproape de victorie, au avut parte, ei insisi, de o moarte neasteptata. Ca si cum o forta nevazuta protejeaza cu strasnicie taina longevitatii.

Victimele nemuririi

In anul 2006, in orasul rusesc Celiabiansk, din regiunea Ural, s-a petrecut un fapt misterios, care a tinut prima pagina a presei locale pentru cateva saptamani. Cercetatorul Alexei Mezentev, doctor in stiinte biologice la Institutul de Cercetari Stiintifice din localitate, a disparut in mod straniu, din biroul sau, ziua in amiaza mare. Era cunoscut faptul ca biologul se ocupa de cativa ani de un proiect prin care incerca sa raspunda intrebarii de ce imbatranesc celulele dintr-un organism viu.
In dimineata zilei in care a disparut, biologul a sosit la institut vesel, a stat de vorba cu secretara lui si i-a spus ca, in curand, vor fi vestiti in intreaga lume, pentru ca este pe cale sa descopere un preparat care va oferi oamenilor tineretea vesnica. La cateva minute dupa ce a intrat in cabinetul care-i servea si ca laborator, in biroul secretarei au aparut doi indivizi. Marina Landina s-a ridicat imediat, pentru a-si anunta seful ca cineva il asteapta. A batut la usa si, neprimind nici un raspuns, a intrat. Dar biologul nu era nicaieri. Pur si simplu disparuse. Nu ar fi avut pe unde iesi, singura usa era cea care dadea in biroul secretarei. "O situatie de-a dreptul inspaimantatoare", povestea aceasta. "Nu pot sa inteleg nici acum unde a disparut! In urma cu doar cateva minute, discutasem cu el". Prin cabinetul cercetatorului parca trecuse o furtuna, pe birou erau imprastiate hartii, iar pe jos era plin de cioburi. Politia a constatat ca frigiderul, unde biologul pastra eprubetele cu preparatul la care lucra de cateva luni, fusese golit, iar presupusul produs miraculos se volatilizase. "In ultima perioada, statea pana seara tarziu, incuiat, in cabinetul sau, si lucra la un preparat revolutionar, dupa cum singur afirma. Frigiderul in care isi conserva substantele era inchis cu un lacat, iar cheie nu avea decat el". Ultima explicatie plauzibila a disparitiei era fereastra. Dar de ce ar fi sarit pe geam, de la etajul doi, respectabilul cercetator Mezentev?!
Dupa doua zile, politia s-a confruntat cu o noua enigma. Victor Kostiukov, cercetator in stiinte biologice, coleg cu Mezentev, a fost gasit mort in apartamentul sau. Din corespondenta celor doi si din documentele codate ramase in urma lor, s-a stabilit ca lucrau impreuna, in secret, la elaborarea unei substante care intinerea radical organismul. Proiectul lor era sustinut cu bani grei de o organizatie puternica din Moscova, insa anchetatorii nu au reusit sa afle mai multe amanunte. La fel cum nu au putut afla adevarul nici despre sfarsitul celor doi oameni de stiinta.
Locuinta lui Kostiukov fusese transformata intr-un adevarat laborator, unde politia a descoperit o cantitate mare de substante chimice, eprubete cu sange si o multime de documente si scrisori incifrate. In mod ciudat sau nu, printre ele, si cateva lucrari ale cercetatorului englez Aubrey de Grey. Dar de ce si cum au pierit cei doi cercetatori rusi, sustinatori ai teoriilor indraznete ale gerontologului britanic, ramane o enigma.

Omul va trai 1000 de ani...
...Cel putin asta sustine gerontologul Aubrey de Grey, cercetator la Universitatea Cambridge din Marea Britanie si fondatorul Fundatiei SENS, organizatie care desfasoara un program de cercetare pentru a descoperi secretul intineririi si al prelungirii vietii. Anul trecut, la o conferinta de presa, savantul a facut o declaratie socanta, afirmand ca "omul care va trai 1.000 de ani exista deja". Aubrey de Grey a descoperit metode pentru intinerirea corpului uman si lucreaza intens la dezvoltarea si perfectionarea acestora. "Cei care au in jur de 40 de ani au sanse mari sa traiasca secole de acum incolo", declara Aubrey de Grey. "Adica, in maximum doua decenii, "boala batranetii" va fi eradicata". Gerontologul sustine ca imbatranirea este un proces reversibil, vindecabil si, in urma unor tratamente, oamenii vor trai mult mai mult. Conform teoriei sale, acest tratament va consta in terapii cu celule stem, printr-o substitutie a celulelor imbatranite cu unele "noi", simultan cu terapii genetice, prin care sa se modifice ADN-ul.
Omul de stiinta britanic este sustinut de zeci de cercetatori din intreaga lume, aflati in cautarea "izvorului" tineretii vesnice. Printre ei, si multi savanti rusi. Teoriile si ideile lor au insa si opozanti ferventi, care argumenteaza ca acest proiect contravine dogmelor religioase si este impotriva naturii umane. Aceasta ar insemna, spun ei, sa te joci de-a Dumnezeu. Ca replica, savantul britanic a afirmat: "Daca a schimba lumea noastra inseamna o joaca de-a Dumnezeu, atunci asta nu e decat un motiv in plus sa credem ca Dumnezeu ne-a facut dupa chipul si asemanarea Sa".

"Top secret"

Proiecte similare au inceput sa se deruleze in Rusia inca din primele decenii ale secolului XX, sub stampila "top secret". Astfel s-a desfasurat si activitatea doctorului si filosofului Alexandr Bogdanov, principalul teoretician al ideologiei proletcultismului din Rusia. Aceasta miscare, lansata dupa revolutia bolsevica, isi propunea schimbari radicale in domeniul lingvistic, cultural, literar si, mai ales, stiintific. Prin proiectul sau de intrerupere a procesului de imbatranire, doctorul incerca sa ofere Uniunii Sovietice o noua generatie de oameni sanatosi, vesnic tineri, puternici constructori ai comunismului. Ideea de baza era una simpla: sa preia energia tinerilor si sa o imparta tuturor oamenilor. In 1926, el infiinteaza la Moscova, pentru prima data in lume, Institutul de transfuzie a sangelui. Acolo, cercetatorul sovietic a desfasurat, sub protectia Kremlinului, primele experimente. Odata cu transferul de sange de la un pacient la altul, Bogdanov incerca sa transfere si energie, sursa de tinerete si sanatate. Dar doi ani mai tarziu, moare in urma unei transfuzii de sange. El a realizat asemenea experimente asupra sa, de 11 ori, folosind sange de la donatori foarte tineri. De fiecare data, rezultatele au fost de-a dreptul miraculoase, cercetatorul simtind o imbunatatire evidenta a sanatatii sale. In mod neasteptat, cel de-al 12-lea experiment se incheie cu decesul doctorului Bogdanov. S-au vehiculat mai multe teorii, referitoare la moartea acestuia, printre care si sinuciderea. Dar de ce s-ar fi sinucis doctorul Bogdanov, aflat in plina tinerete si ascensiune a carierei sale medicale?! O alta enigma in "goana dupa nemurire", ce va ramane probabil nedescifrata.

De la nemurire la SIDA

Subiectul nuvelei celebrului scriitor rus Mihail Bulgakov, "Inima de caine", pare astazi unul de science fiction, insa in perioada cand actiunea se petrece, ideile revolutionare despre intinerirea organismului si despre cele mai ciudate experimente erau la moda in Uniunea Sovietica. Personajul principal, profesorul Preobrajenski, dorea sa testeze rolul hipofizei in procesul de intinerire. Astfel, hotaraste sa faca un experiment cu un caine maidanez, numit Sarik, transplantandu-i glanda hipofiza si testiculele unui om. Urmarea: Sarik se transforma intr-un om vicios, intruchiparea tuturor malformatiilor create de regimul comunist.
Nuvela a fost cenzurata si nu s-a publicat decat dupa jumatate de secol. Pe liderii de partid, in frunte cu Stalin, nu i-a deranjat atat satira politica, cat mai ales faptul ca scriitorul dezvaluia secretul cercetarilor de la Kremlin: cautarea nemuririi.
In 1924, toate ziarele rusesti vorbeau despre experimentele chirurgului Serghei Voronov, prin care acesta propunea o tehnica de reintinerire cu totul socanta. Dupa ani de studiu si experimente pe diverse animale, savantul a emis teoria ca tesuturile testiculare ale maimutelor, transplantate la om, vor avea efecte de revigorare asupra organismului. "Indraznesc sa afirm", scria el atunci, "ca maimuta este superioara omului, prin vigoarea trupului ei, prin calitatea organelor si absenta acelor defecte, ereditare sau dobandite, care afecteaza o mare parte a omenirii". Operatia consta in introducerea unei lamele subtiri din testiculul prelevat de la maimuta in scrotul barbatului, cu speranta ca va fuziona cu tesutul uman, iar intregul organism va intineri. Vestea descoperirii acestui secret mult dorit s-a raspandit cu repeziciune in intreaga lume. Pana la inceputul anilor '30, numai in Franta, peste 500 de barbati au fost tratati prin metoda sa de intinerire. Pacientii, bogatii varstnici ai Europei, confirmau ca tratamentul este benefic, sustinand ca lor le-a revenit tineretea. La inceputul secolului XXI insa, a aparut teoria, de-a dreptul senzationala, prin care se dovedea cauza aparitiei sindromului imuno-deficitar (SIDA) la om: experimentele si transplanturile de organe de la maimuta la om, realizate de doctorul Voronov, pentru intinerirea organismului. Si iata cum proiectul maret al chirurgului rus de a salva omenirea de boala batranetii le-a adus oamenilor mai multa suferinta si pierderi de milioane de vieti.

Elixirul molustei vesnice

Un alt om de stiinta care sustine ca a descoperit formula tineretii este hidrobiologul rus Valeri Ziuganov. Timp de mai multi ani, el a studiat organismele din apele raurilor din nordul Rusiei. Aici, a constatat un lucru de-a dreptul senzational. Dupa cum se stie, somonul, dupa ce isi depune icrele, moare, insa nu si somonii din raurile siberiene. Cercetatorul a observat ca acesti somoni sunt parazitati de larvele unor moluste de rau. Astfel, pestii, in loc sa moara dupa depunerea icrelor, cum ar fi natural, isi maresc durata de viata de pana la 7 ori. Si asta, numai datorita larvelor de moluste care, odata ce au patruns in branhiile gazdei, elibereaza o substanta ce schimba radical ciclul de viata al somonului.
Dar care este misterul acestor moluste? Se pare ca ele sunt aproape vesnice, durata lor de viata fiind de cateva sute de ani. Si asa, din aproape in aproape, dupa ani de cercetare, Valeri Ziuganov a reusit sa realizeze un medicament numit "Arctic Plus", ale carui componente sunt extrase din larvele acestor moluste. Initial, a testat preparatul pe soareci bolnavi de cancer. Rezultatele au fost miraculoase: medicamentul prelungea viata soarecilor cu cativa ani. Dar oare in ce masura acest elixir al vietii se dovedea a fi la fel de miraculos si pentru oameni? Desi nu a fost omologat, preparatul este utilizat de 5 ani, intr-o clinica oncologica din nordul Rusiei, ca tratament pentru bolnavii de cancer ce au fost dispusi sa testeze miraculosul medicament.
Asa s-a intamplat si cu Iuri Furletov. Fusese diagnosticat cu o forma severa de cancer la pancreas, iar medicii, neputinciosi, i-au spus ca nu mai are de trait decat cateva luni. Atunci a aflat despre cercetarile lui Valeri Ziuganov si despre tratamentul cu "Arctic Plus". Atat el, cat si familia, erau deja pregatiti pentru orice s-ar fi putut intampla, astfel ca s-a hotarat imediat ca nu are nimic de pierdut si a inceput sa-si administreze tratamentul experimental propus de biologul Ziuganov. Dupa trei luni, pacientul a fost supus unui nou examen computer-tomografic. Rezultatul a socat echipa de medici: tumora maligna se micsorase de cateva ori. Aceasta forma cumplita de cancer, pentru care nu exista tratament, se vindeca.
"Consider ca din aceste substante extrase de la moluste se poate realiza un preparat mai eficient decat cel actual, aflat in stadiul de experiment, nu numai in tratarea cancerului, ci si ca metoda terapeutica pentru intinerirea organismului", sustine hidrobiologul Valeri Ziuganov.

Tinerete fara batranete

La sfarsitul anilor '60, despre biologul rus Viktor Saraev circulau cele mai stranii zvonuri, unii il socoteau un practicant al magiei, altii un om de stiinta genial, care va salva omenirea de boala batranetii. Putini stiau cu ce se ocupa de fapt savantul, experimentele derulate in laboratoarele sale din cadrul Academiei de Stiinte a URSS fiind strict secrete. Dupa mai bine de 30 de ani, asistentul sau, Viaceslav Galicenko, a dezvaluit misterul. Cercetatorul rus realizase, din substante produse de organele soarecilor, un preparat numit in limba rusa "FAM" (acronimul de la metabolit activ fiziologic). Procedeul consta in supunerea soarecilor de laborator unei stari de stres puternic. Cobaii erau trecuti printr-un pericol iminent, cum ar fi inecul sau infometarea extrema, iar in urma socului psihic, creierul elimina o substanta care instala in organismul nefericitelor rozatoare o stare similara cu cea de euforie, de extaz. Pentru a nu li se modifica metabolismul, profesorul Saraev ii scufunda imediat in azot lichid la minus 200 de grade, apoi ii dezgheta la plus patru grade si extragea metabolitul activ fiziologic - FAM. Aceasta substanta, in combinatie cu altele, ramase secrete, a fost intai injectata soarecilor batrani. Rezultatele au intrecut toate asteptarile: durata lor de viata s-a prelungit cu cativa ani, iar organismul aproape ca nu mai imbatranea. Urmatorul pas a fost experimentarea substantei pe animale mai mari, pe oi, fiind alese numai exemplarele aflate la sfarsitul vietii. Si aici, efectele au fost surprinzatoare: preparatul nu numai ca stopa procesul firesc al imbatranirii, dar chiar reintorcea tineretea in organism. Astfel, oile folosite drept cobai in experiment, desi erau mult prea batrane, au fost date la imperecheat si in scurt timp au fatat. Atunci, profesorul Saraev a hotarat ca poate merge mai departe in experimentul sau temerar: testarea produsului FAM pe oameni. "Cei care s-au oferit voluntar pentru aceste studii erau oameni cu varste intre 65 si 70 de ani. Era suficient sa li se faca o singura injectie, si in cateva luni se vedea cum omul, pur si simplu, intinereste", povesteste asistentul lui Saraev.
Cand l-a cunoscut pe biologul Saraev, dramaturgul rus Mihail Satrov avea peste 70 de ani, si suferea de o depresie profunda, care ii suprimase pana si dorinta de a trai. El a acceptat imediat propunerea de a experimenta substanta. Dupa cum relateaza apropiatii scriitorului, peste putin timp, Mihail Satrov a intinerit vizibil, cu aproape 20 de ani, s-a casatorit cu o tanara domnisoara si, curand, in familia lor s-a nascut o fetita.
Desi toate aceste experimente se desfasurau in anii '70, sub discretie totala, zvonurile despre un posibil tratament al batranetii au iesit la suprafata. Multi colegi, cercetatori in domeniul stiintelor biologice, s-au interesat despre formula obtinerii preparatului, insa Saraev nu a dezvaluit-o nimanui, el lucrand singur la fabricarea acestuia. Nici macar asistentul sau nu cunoaste exact toate componentele preparatului FAM. In 1980, in echipa cercetatorului rus patrunde o noua asistenta, foarte tanara, care castiga simpatia si increderea profesorului. La scurt timp, laboratorul este vandalizat, si zeci de fiole cu preparatul FAM dispar, odata cu noua asistenta. Dupa aceste evenimente, au inceput si problemele savantului, laboratoarele sale sunt inchise si el este trimis la pensie, in mod neasteptat. Doi ani mai tarziu, profesorul Saraev moare in conditii stranii, cauza oficiala a decesului fiind o reactie alergica. Iar formula preparatului FAM a ramas secreta.
"Corabia nemuritorilor" isi urmeaza drumul in Oceanul Indian. Locuri libere nu mai exista de mult. La bordul ei, magnatii lumii isi continua incursiunea impotriva timpului, spre tineretea vesnica, spre nemurire. In laboratorul plutitor, cercetatori ale caror nume probabil vor ramane necunoscute par a fi implicati intr-un joc periculos. Nu se stie daca vor castiga sau nu vor face decat sa deschida inca o data cutia Pandorei.