Cel mai nou roman al lui Llosa a fost lansat in Spania in noiembrie 2010, dupa anuntarea Premiului Nobel, intr-un tiraj de un milion de exemplare. Proaspatul laureat lucrase la "Visul Celtului" mai multi ani, fiindca s-a documentat serios, calatorind pe urmele personajului sau pe patru continente, unde a consultat si o multime de specialisti, arhive, biblioteci. Caci destinul eroului real e mai spectaculos decat scenariile fictive. Nu e prima oara cand uriasul scriitor peruan isi centreaza cartile pe istorii adevarate. Sa amintim doar doua precedente: Sarbatoarea tapului, ce il are ca protagonist pe dictatorul dominican Trujillo, si Paradisul de dupa colt, in care povesteste doua vieti marcate de pasiune - a militantei Flora Tristan si a nepotului ei, pictorul Paul Gauguin. Pentru "Visul Celtului", Llosa si-a ales un personaj istoric mai putin cunoscut, dar cu o biografie fabuloasa, diplomatul britanic de origine irlandeza Roger Casement (1864-1916). Inca din 2002, in volumul de eseuri "Adevarul minciunilor", scriind despre romanul lui Joseph Conrad "Inima intunericului" (a carui actiune se petrece in Congo, in perioada cand Compania belgiana a lui Leopold al II-lea comitea inimaginabile atrocitati impotriva bastinasilor), Llosa are revelatia acestui idealist temerar pe nume Roger Casement, care reuseste sa mobilizeze opinia publica internationala impotriva macelurilor comise, sub pretextul civilizarii congolezilor, de imputernicitii regelui Belgiei. Casement - afirma atunci Llosa - ar merita cinstea unui mare roman. Pe care, iata, l-a si scris, privilegiind faptele, intr-un stil cvasi-jurnalistic, documentar (geniala la Llosa e si capacitatea de a-si adapta registrele stilistice si structura unor subiecte atat de variate). "Visul Celtului" e o fictiune fidela adevarului istoric despre colonialism, filtrat prin arta romancierului. Cele trei parti - Congo, Amazonia si Irlanda - alterneaza scene din inchisoarea londoneza in care, in aprilie-august 1916, Casement isi asteapta executia, cu povestirea unor episoade din viata lui. Capitolele nu curg cronologic, ci completeaza mereu cu noi piese tabloul injghebat in paginile precedente, implinind sau contrariind asteptarile cititorului. Simplificata la maxim, povestea e asa: Nascut la Dublin intr-o familie protestanta si pro-britanica, Roger isi pierde mama (catolica) si apoi tatal din copilarie. Ramas sub tutela unei rude, isi gaseste refugiul in lectura, devenind pasionat de Africa si exploratorii ei legendari, Livingstone si Stanley. De aceea, la 15 ani abandoneaza scoala si se angajeaza la o companie maritima, unde are ocazia sa ajunga pe continentul ce-l fascineaza. La 20 de ani, intr-un acces de idealism, se alatura unei expeditii conduse chiar de Stanley si finantate de regele Belgiei, Leopold II, care administra teritoriul liber Congo. Ajuns acolo, Casement isi da seama ca Stanley face jocul lacom al regelui pe seama africanilor, tratati ca niste vite de munca la exploatarea cauciucului si exterminati cu sadism. In 1900, cand Forreign Office il numeste consul britanic in Congo, Roger se decide sa denunte intr-un raport ororile, faradelegile, abuzurile, lacomia si inumana cruzime vazute de el, sperand ca Marea Britanie va cere guvernului belgian sa le puna capat si sa revoce concesiunea. Raportul ii aduce celebritate la Londra si titlul de sir. Dupa alti patru ani in serviciu consular in Brazilia si o perioada petrecuta in Irlanda, unde imbratiseaza cauza nationalistilor separatisti, este trimis cu o comisie engleza in Peru, pentru a ancheta si acolo crimele comise impotriva localnicilor de catre companiile europene. Si Raportul despre Putumayo intocmit de el are drept consecinta demersul guvernelor Marii Britanii si SUA pentru pedepsirea vinovatilor. Fire eroic-exaltata, de un idealism ingenuu si romantic, dedicat pana la sacrificiu cauzelor in care credea, acest diplomat britanic decorat si innobilat de Coroana face un gest nebunesc in timpul Primului Razboi Mondial. Convins ca daca Germania va castiga, Irlanda va deveni independenta, pleaca la Berlin pentru a aduce de acolo arme insurgentilor irlandezi. La intoarcere, vandut de un iubit care era de fapt spion (Roger e homosexual), e capturat, condamnat la moarte ca tradator si spanzurat. Zeci de ani, guvernul englez a interzis accesul la arhivele acestui caz si la jurnalele olografe ale lui Casement. In schimb, in Irlanda e considerat un martir al revoltei impotriva britanicilor. In secolul XXI, si englezii il accepta (conform articolului din Enciclopedia Britanica) ca pe unul din marii luptatori impotriva colonialismului, aparator al drepturilor omului si al culturilor bastinase.