Ideea acestui articol mi-a venit vazand la televizor imaginile apocaliptice, cu mii de tone de castraveti proaspeti, sanatosi, aruncati in locuri virane, striviti sub cupa si senilele buldozerelor, transformati in gunoi. Din ce cauza a aparut aceasta bizarerie? Spus pe sleau: din cauza unei minciuni, preluata de catre presa, amplificata pana la absurd si devenita "adevar" pentru milioane de oameni. Mai exact, s-a afirmat despre castraveti (de buna credinta sau nu, dar oricum nefundamentat stiintific) ca ar purta pe coaja lor, nici mai mult nici mai putin, decat o tulpina ucigasa a bacteriei Escherichia coli. Problema in sine este grava, peste 40 de oameni infectati cu tulpina E.coli au murit, alte zeci se zbat, si acum, prin spitale, intre viata si moarte, dar castravetii s-au dovedit a nu avea absolut nici o vina. Din pacate, raul deja este facut, opinia publica este deja panicata de titlurile stupide, gen Castravetii ucigasi, de emisiunile TV alarmante, iar vocile adevaratilor specialisti nu mai conteaza. Mai trist este ca si in Romania oamenii au ascultat vocile "specialistilor" invitati pe la fel de fel de pseudo-televiziuni, castravetii fiind ocoliti prin piete si prin magazine, ramanand in depozitele producatorilor, stricandu-se si fiind aruncati. Si pentru ca circul sa fie complet, aceiasi "experti" in nutritie au afirmat ca, de fapt, castravetii sunt un moft in alimentatie, continand prea multa apa si prea putine calorii si, ca atare, ei nu au valoare nutritiva. Oare asa sa fie? Noi zicem ca nu, dar cel mai bine este sa cititi urmatoarele randuri si sa va formati singuri o parere, in baza unor informatii stiintifice clare si verificabile.
Un scurt istoric al castravetilor
Am introdus acest paragraf, in contextul utilizarii acestei legume ca hrana si ca medicament, pentru a avea o imagine mai clara a importantei pe care o au castravetii. Acestia provin din sudul Asiei, unde, conform dovezilor istorice, sunt folositi in alimentatie de acum mai bine de 10.000 de ani. Apoi, castravetii s-au raspandit in intreaga lume, incepand din antichitate. Rand pe rand, Egiptul, Grecia si apoi Roma au adoptat in culturi aceasta leguma racoritoare si cu gust inviorator. Pe teritoriul Romaniei, castravetii sunt aclimatizati de peste 2500 de ani, si tot de atunci sunt folositi ca medicament, dar si ca planta magica. In prezent, la noi sunt cunoscute doua varietati ale castravetelui, dintre care cea mai frecvent intalnita este "castravetele de muraturi", cunoscut si drept "castravete romanesc", de dimensiuni ceva mai mici, cu coaja aspra, buburoasa, si de un verde deschis la culoare. Castravetele de salata, numit si "castravetele bulgaresc", este in schimb lunguiet, poate atinge pana la patruzeci de centimetri lungime ori si mai mult, coaja lui este neteda si de un verde inchis. La noi, aceasta ultima varietate creste mai mult in sere si o gasim in magazine cu precadere in sezonul rece. Ambele varietati au proprietati vindecatoare identice, insa nu au fost multa vreme luate in serios, poate si datorita compozitiei lor chimice. Castravetele este alcatuit in proportie de 96,5% din apa, are foarte putine calorii (un kilogram de castraveti are o consistenta mai mica decat o felie de cascaval), nu contine nici un fel de grasimi, si doar o cantitate infima de substante proteice. In schimb, contine o cantitate impresionanta de potasiu, fier, siliciu asimilabil, magneziu si fosfor, care in cea mai mare parte sunt depozitate in coaja legumei. De altfel, in aceeasi coaja gasim si cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A si a vitaminelor din complexul B, a enzimelor care intervin in procesul digestiei si al metabolismului, a compusilor sulfurosi. In lumina acestor date, cercetatorii afirma ca, fara coaja, castravetele nu are nici macar jumatate din valoarea sa terapeutica, care, asa cum vom vedea, nu este deloc de neglijat.
Preparate din castraveti
Castravetii ca atare
Se consuma cu tot cu coaja, foarte bine spalati, in salate sau simpli, taiati felii. Doza recomandata este de macar 200 de grame pe zi, dar in cazul unor cure de slabire, a bolilor care necesita o cantitate sporita de apa si diuretice sau un aport marit de minerale, portia zilnica poate creste pana la 700-900 de grame. Spalarea cojii castravetilor, pentru a preveni orice posibila contaminare, se va face in jet de apa, dupa care vor fi indepartate orice portiuni stricate, pentru a elimina riscul de a fi ingerate microorganisme patogene. Castravetii, insa, nu vor fi curatati de coaja, care este cea mai bogata in principii active. Specialistii afirma ca, daca, totusi, tinem mortis sa curatam castravetii, atunci mai bine este sa le mancam coaja si sa le aruncam... miezul.
Sucul de castraveti
Este un adevarat medicament, cu un efect diuretic si depurativ exceptional, dar si calmant gastric, hidratant si racoritor. Se obtine foarte simplu cu ajutorul storcatorului centrifugal. Se administreaza intern, imediat dupa preparare, cate 500-1000 ml pe zi.
Castravetii murati
Pastreaza destul de putin din vitaminele si din celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb, au un continut de minerale intact si, important, au substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care castravetii murati sunt iarna nelipsiti de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul.
Tzatziki
Se pronunta tatichi si este un fel de salata-sos, extrem de placuta la gust si racoritoare, preparata din castraveti si iaurt, folosita in mod traditional in Grecia. Se obtine din trei castraveti romanesti, care se toaca marunt si apoi se strang in pumn pentru a se scurge sucul, dupa care se combina cu 300-400 de grame de iaurt, cu jumatate de lingurita de ulei virgin de masline si cu patrunjel tocat. Se lasa sa stea vreme de cinci minute, apoi se mai adauga un castravete murat, eventual unul-doi catei de usturoi pisati, sare dupa gust si se amesteca. Este printre putinele mancaruri care se pot servi si reci (de la frigider), ca salata pentru cartofi, pentru conopida la cuptor, pentru legumele gratinate, pentru anumite preparate de peste, sau chiar ca antreu. Este o mancare excelenta pentru zilele calde de vara, cand ne racoreste, ne invioreaza si ne apara de eventualele neplaceri digestive.
Cataplasma cu castraveti
Se taie leguma in felii subtiri si apoi se aplica direct pe locul afectat, unde va face o aderenta excelenta (ca o ventuza), deoarece are o suprafata neteda si umeda. In general, o aplicatie externa cu castravete se face vreme de 15-20 de minute, dupa care, daca vrem sa o prelungim, vom pune felii de castravete proaspete. Are efect racoritor, calmant si se foloseste mai ales contra arsurilor solare, a durerilor de cap, a usturimilor pe piele.
Tratamente preventive
* Pietre la rinichi, insuficienta renala - castravetele este unul din produsele naturale cu cel mai puternic efect diuretic, "spaland" rinichii de sarurile depuse si prevenind astfel formarea calculilor. De asemenea, consumul de castravete proaspat, minimum jumatate de kilogram pe zi, mentine sanatatea si stimuleaza activitatea rinichilor, impiedica recidivarea infectiilor, stimuleaza eliminarea apei din corp.
* Boala canceroasa - un institut de cercetare londonez anunta ca este foarte posibil ca aparent banalii castraveti sa fie antidotul pentru anumite alimente cu un puternic efect cancerigen. De exemplu, nitratii si nitritii, prezenti in practic toate mezelurile si produsele din carne si care sunt vinovati de mii de cazuri de cancer la colon, au un efect toxic mult redus daca se consuma impreuna cu castraveti. Acelasi efect il au castravetii si in cazul acroleinei din uleiul folosit pentru prajeli sau asupra faimoasei (de acum) acrilamide din cartofii prajiti, din produsele de patiserie ori de panificatie, care au, de asemenea, efect cancerigen. Concluzia: pe toata durata verii, cat castravetii sunt proaspeti, mancati-i cruzi, bine spalati, dar necojiti, in salate sau ca atare. Va tin departe de cea mai ucigatoare boala a secolului.
* Astm bronsic - o serie de substante continute in castravete (mai ales de catre coaja acestuia), cum ar fi flavonoidele, compusii de siliciu sau fenolii, au un puternic efect antiinflamator. Intre altele, aceste substante previn fenomenul de inflamare a arborelui bronsic si de aparitie a astmului bronsic, cu crizele sale specifice. Acest efect protector in fata astmului se observa si la fumatori, precum si la persoanele expuse la noxele din aer sau care racesc frecvent.
* [i]Gastrita si ulcerul gastric - castravetele se administreaza in afara perioadelor de criza, cand ajuta la refacerea mucoasei gastrice lezate, si ajuta, de asemenea, la reglarea secretiei de sucuri acide. Ingerat in timpul crizei de gastrita, castravetele este cel mai bine tolerat sub forma de suc, avand efecte protectoare gastrice. In unele cazuri, insa, el poate intensifica secretia de sucuri acide si poate agrava durerile si leziunile, fiind necesar sa fie administrat, prin urmare, cu prudenta.
* Litiaza biliara - este foate bine prevenita de consumul zilnic de salata de castraveti, preparata cu ulei virgin de masline. Castravetele combinat cu uleiul de masline actioneaza, prin intermediul unor receptori aflati in tubul digestiv, asupra vezicii biliare, stimuland varsarea bilei si prevenind, astfel, dischinezia, stazele si formarea de calculi in colecist.
* Ateroscleroza, arterita obliteranta - aceeasi salata de castraveti combinati cu ulei virgin de masline, care este un fel de mancare extrem de frecvent intalnit in dieta mediteraneana de vara, protejeaza arterele, inclusiv cele coronare, de imbolnavire. Cercetatorii au comparat efectul unei diete cu multe salate (de castraveti, rosii, rucola, ardei etc.), cu dieta tipica americana/occidentala, bogata in grasimi polisaturate. Dupa doua luni de consum, de trei ori pe zi, a salatelor preparate cu mult ulei de masline, s-a micsorat semnificativ nivelul colesterolului rau (LDL), al formarii placilor de aterom, al adeziunii moleculelor de sange ce rezulta in urma inflamarii arterelor.
Tratamente interne cu castraveti
* Indigestia - castravetii, cu tot cu coaja, contin o enzima (erepsina) care ajuta la digestia mancarurilor bogate in proteine, care sunt si cele mai grele pentru stomac si ficat. De asemenea, consumul de castravete previne tulburarile si bolile hepatice la marii consumatori de proteine, care prefera branzeturile, ouale, pestele sau carnea in alimentatie. Se recomanda consumul a minimum 100 de grame de castravete la fiecare masa in care sunt prezente aceste alimente.
* Diabet - coaja castravetilor, in special a celor cu un gust amarui mai pronuntat, stimuleaza celulele pancreasului sa produca insulina si echilibreaza glicemia prin actiune directa. O cura de o luna, in care se consuma minimum jumatate de kilogram de castraveti pe zi, cu tot cu coaja, previne diabetul, si chiar trateaza cu succes formele usoare ale acestei boli.
* Obezitate, ingrasare - cea mai pura apa, fibre alimentare, substante diuretice naturale si un numar infim de calorii, aceasta este cartea de vizita a unuia din cele mai bune alimente pentru slabit: castravetii. Persoanele care vor sa slabeasca ar trebui sa consume in timpul sezonului macar 600 de grame de castraveti proaspeti, cu tot cu coaja, pe zi. Este un tratament simplu, care duce la scaderi semnificative in greutate, prin micsorarea numarului de calorii din portia zilnica de hrana, prin eliminarea apei suplimentare din tesuturi, prin imbunatatirea metabolismului zaharurilor. In plus, castravetii previn si bolile si tulburarile de sanatate care apar frecvent atunci cand pierdem prea multe kilograme intr-un timp scurt. Castravetii previn puseurile de hiper si hipotensiune, previn tulburarile cardiace si afectiunile gastro-intestinale, care pot aparea sau se pot agrava printr-o cura de slabire mai drastica.
* Guta - se face o cura de trei-patru saptamani, timp in care se consuma zilnic o combinatie de suc de castraveti, amestecat cu suc de morcov, in proportii egale. Un litru pe zi din acest elixir antreneaza sarurile urice din articulatii si ajuta la eliminarea lor prin urina, reduce inflamatia articulatiilor si elimina gradat crizele dureroase.
* Tensiunea arteriala oscilanta, aritmia cardiaca - potasiul, magneziul si fibrele alimentare continute in mari cantitati de catre castraveti sunt adevarate medicamente pentru tratarea acestor doua afectiuni. Mai ales in timpul verii, cand aceste boli devin foarte periculoase, este indicata cura in care se consuma zilnic intre jumatate de kilogram si un kilogram de castraveti, vreme de macar patru saptamani. Participantii la un program american pentru studiul efectelor alimentelor bogate in potasiu si magneziu asupra tensiunii arteriale si a ritmului cardiac au raportat, dupa doar trei luni de consum preferential al castravetilor, al salatei verzi, al verzei si al altor cateva alimente de acest gen, o stabilizare semnificativa a tensiunii arteriale si o reducere la mai putin de jumatate a frecventei crizelor de aritmie ori de tahicardie.
* Adjuvant in pancreatita - se consuma zilnic 300-500 de grame de castraveti, cu tot cu coaja. Substantele active din coaja castravetilor stimuleaza secretia endocrina si exocrina a pancreasului, reduc inflamatia acestui organ, ajuta la o buna metabolizare a alimentelor complexe. In prezent, dupa o serie de studii de laborator, care au pus in evidenta sus-mentionatele calitati ale acestei legume, se lucreaza pentru obtinerea unui medicament din coaja de castravete, destinat afectiunilor pancreatice. Pana atunci, putem beneficia direct de consumul castravetilor naturali.
* Sarcina - castravetii consumati in timpul sarcinii reduc senzatia de greata, precum si frecventa acceselor de voma produse de miscare, de stres, de stimulari olfactive neplacute etc. Nu este fixata o cantitate standard de castraveti recomandata a fi consumata zilnic, este bine insa sa aveti acest "medicament" pe masa, pentru a avea o sarcina mai usoara.
* Constipatie - la micul dejun si la cina, se consuma cate 300 g de castraveti, sub forma de salata cu ulei de masline sau de tzatziki. Este un tratament simplu, care asigura nu mai putin de 45% din necesarul zilnic de fibre alimentare si 30% din necesarul de apa, stimuland, in acelasi timp, si peristaltismul intestinal, dar si eliberarea de sucuri digestive. Ca atare, aceasta cura se dovedeste a fi benefica atat in cazul unei constipatii atone, cat si al unei constipatii datorate dispepsiei sau unei diete sarace in fibre alimentare.
* Tendinite, probleme articulare - foarte bogati in siliciu usor asimilabil si in magneziu, avand si intense efecte depurative, castravetii sunt, alaturi de dovlecei, cele mai bune legume in tratarea acestor afectiuni. In Statele Unite si in Franta, castravetii si extractele din coaja de castravete sunt deja frecvent folosite in clinicile destinate tratarii sportivilor care au suferit traumatisme ori care se confrunta cu boli articulare cronice datorate suprasolicitarii. Prin continutul lor de potasiu, castravetii sunt folositi si contra durerilor si a contracturilor musculare.
* Durerile de cap provocate de caldura, insolatie - se consuma jumatate de litru de suc de castraveti cu putina lamaie, pe stomacul gol, intr-o doza unica. Este un foarte bun re-hidratant, confera o senzatie de racoare si diminueaza intensitatea durerilor de cap. Suplimentar, pe cale externa, se folosesc felii reci de castravete, care se aplica pe frunte, pe ceafa si pe tample. In popor se spune ca feliile de castravete aplicate pe piele "trag durerea din cap". Experimental s-a putut constata in multe cazuri adevarul acestei informatii, desi mecanismul prin care acest lucru se produce inca nu este elucidat.
Tratamente externe cu castraveti
* Arsuri usoare, arsuri solare - se aplica in pelicula groasa, de mai multe ori pe zi, un piure obtinut din castraveti cruzi, zdrobiti, pe portiunea afectata. Este un tratament calmant, usor antiseptic, prevenind suprainfectarea. Diminueaza inflamatia si ajuta la refacerea mai rapida a tesuturilor, dupa arsurile de gradul I si II.
* Keratoza - zilnic, se aplica pe portiunile de piele afectate un piure obtinut din 5 parti castraveti zdrobiti si o parte ulei virgin de masline, care se amesteca bine, pentru a se omogeniza. Preparatul obtinut se intinde prin masaj usor, de tip mangaiere, vreme de cinci minute. Intern, se consuma salata de castraveti cu ulei presat la rece de masline, dar si alte alimente bogate in vitamine, cum ar fi catina, nucile, morcovii.
CASTRAVETII SI FRUMUSETEA
* Pentru demachiere - se face o solutie din 6 linguri de suc de castravete si o lingurita de suc de lamaie. In acest preparat se inmoaie un tampon de vata cu care se sterge de mai multe ori, succesiv, pielea, dupa ce a fost demachiata sau curatata cu sapun. Castravetele are darul de a inactiva unele substante chimice toxice din produsele cosmetice, dar si de a reduce inflamatia si de a curati in profunzime pielea.
* Pentru tenul patat - consumul intern de castraveti proaspeti va avea un intens efect depurativ, ajutand la curatirea pe cale naturala, din interior, a pielii. Extern, se foloseste sucul proaspat obtinut din aceste legume, cu care se lotioneaza obrazul vreme de cateva minute, inainte de culcare.
* Pentru tenul uscat - se prepara o masca din trei lingurite de suc de castravete, o lingurita de ulei de masline, un galbenus de ou si o lingurita de miere lichida. Toate aceste componente se amesteca foarte bine, pentru omogenizare, apoi se aplica pe fata, vreme de minimum 15 minute. Este un tratament care hraneste si hidrateaza tenul.
* Pentru tenul iritabil - cand va intoarceti acasa, dupa ce ati stat in vant, frig sau soare puternic, curatiti-va usor, cu blandete, obrajii, vreme de cateva minute, cu o bucatica de castravete proaspat taiat. Acesta are efecte calmante, indeparteaza polenul si praful acumulate in pori, care ar putea da reactii iritative.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu castraveti
In cele mai multe studii de specialitate se afirma ca, practic, nu exista reactii adverse si nici contraindicatii la castraveti. Totusi, persoanele cu hipertensiune severa, cu ascita ori cu alte afectiuni la care aportul de lichide in organism este limitat, vor consuma cu masura aceste legume, care contin 95% apa. Exista si persoane a caror digestie nu se impaca foarte bine cu castravetii (in cazuri foarte rare, ei produc indigestii, dureri abdominale, stare de greata). Aceste simptome se datoreaza, de obicei, semintelor de castravete si, ca atare, vor disparea daca semintele sunt indepartate de pe feliile de castravete, inainte de a fi consumate. Pe de alta parte, se va tine cont ca aceste seminte sunt pe locul doi, dupa coaja, ca si continut de vitamine si alte substante cu efect terapeutic. In consecinta, semintele vor fi eliminate doar daca este neaparat necesar acest lucru.