Comuna Rau de Mori, cea de-a doua localitate din tara ca suprafata (38.612 hectare), se afla in inima Tarii Hategului, acolo unde campia se ingemaneaza cu dealul si apoi dispare brusc in crestele muntilor Retezat. Atata frumusete iti fura ochii, ca ti-ar trebui ceasuri intregi de visare pentru a cuprinde starea de gratie a locului. Jos, in campie, frumusetea ogoarelor si a gradinilor transformate in farmacie, cirezi de vaci si turme de oi pe dealuri, si herghelii de cai porniti spre pajistile inmiresmate din munti. O imagine idilica si putin paseista, dar care face bine la suflet, fiindca vorbeste despre un rost omenesc implinit. Un paradis impartit egal intre 11 sate cu nume vechi romanesti: Clopotiva, Brazi, Ostrov, Rausor, Sebesel, Valea Darjii... Si ca o bogatie in plus, urme istorice de nepretuit: biserici medievale, Castelul lui Jules Verne din Carpati, cimitirul de dinozauri... Si nu in ultimul rand, privirile iti cad pe padure, o padure fara sfarsit, aflata sub protectia Parcului National Retezat, cel mai vechi parc national din Romania (infiintat in 1935). Iar in mijlocul tuturor acestor minuni se afla primaria comunei, o cladire noua, moderna, dar perfect integrata in peisaj. Acestea si multe altele sunt motive suficiente pentru a ne opri "la o taina", cu primarul comunei, liberalul Niculita Mang, doctor in zootehnie si cursant la o scoala postdoctorala de perfectionare.
"Trei raze ale dezvoltarii"
- Cea mai importanta rezervatie stiintifica a Academiei Romane are o adresa cunoscuta: Rau de Mori. Ce alte obiective de importanta nationala se afla in comuna dvs.?
- Barajul Raul Mare, cel de-al doilea din tara ca marime, o minune a tehnicii hidro. Adaugam cele patru hidrocentrale, mai mari sau mai mici, care produc curent electric in mod ecologic si ieftin. Aceasta zona a fost si in istorie un centru de interes. In secolul al XIII-lea, familia Candestilor (maghiarizati Kendefi) a fost stapana peste o parte dintre pamanturile si padurile de aici. Tot la Rau de Mori au tras, mai tarziu, italienii pietrari si silvicultori, dand vailor noastre un dinamism economic deosebit si impulsionand miscarea de renastere nationala romaneasca, prin simpla lor prezenta, ca veri de sange latin ai romanilor.
- Peste drum de primarie se construieste o cladire destinata informarii turistice. Cum ati gandit dezvoltarea acestui domeniu?
- Cand vorbim de turism la Rau de Mori, ne ghidam dupa existenta celor trei vai pe care este asezata comuna: Valea Raului Mare, Valea Rausorului si Valea Rausorului Hobitei. Sunt trei raze ale dezvoltarii, cum le spunem noi, si ar fi pacat sa le neglijam. Oriunde in lume exista un peisaj montan ca la noi, exista si turism. Romanului ii place sus la munte, la izvor - spune cantecul. Asa ca am adunat la primarie cele mai bune idei si am realizat deja o parte din proiecte. Incepem cu Barajul Raul Mare, unde aproape s-a terminat drumul de contur. Poti inconjura in masina, daca esti grabit si lenes, aproape intregul lac, pe zeci de kilometri. E fantastic! In zona Rausorului ne gandim sa construim partii de schi, am depus chiar un proiect european, pe care speram sa-l accesam. Avem teren, l-am pastrat in patrimoniul local, asa ca, de indata ce se va putea, vom demara lucrarile. Ne bucuram de acceptul Consiliului Local, in acest sens. In general, in problemele importante, intre primar si Consiliu exista o buna conlucrare in primaria noastra. Si o la fel de buna colaborare avem intre primar si viceprimar.
- Cu ce bagaj de promisiuni ati castigat alegerile la primul mandat, in 2004, si cate dintre ele au fost indeplinite?
- Comuna noastra a fost condusa de un inginer, timp de zece ani, care din pacate n-a facut mare lucru pentru comunitate. In cele din urma, in anul 2000, a fost inlocuit cu o moasa comunala. Fara noroc, din nou. Primarita s-a imbolnavit dupa zece luni, a stat numai prin spitale, paralizata, in carucior cu rotile. Desi nu putea sa-si exercite functia, a refuzat sa demisioneze. Asa ca am asteptat alegerile la termen, in 2004, pentru a reusi sa ajung primar (dupa ce opt ani fusesem doar consilier). Vorbind de realizari, am renovat absolut toate cele opt scoli si toate cele sase camine culturale, introducand in toate apa curenta si, partial, aer conditionat. De la spectacole de teatru, la spectacole folclorice si la evenimente locale (nunti, botezuri, inmormantari, majorate, zile onomastice, sarbatori sfinte, sarbatori oficiale, sarbatori europene etc.), caminele gazduiesc evenimentele comunitatii, devenind adevarate case comunale, case ale tuturor raurenilor. Asta, in conditiile in care, pana nu demult, in unele dintre aceste cladiri stateau caii la umbra. Pe de alta parte, am asfaltat 12 km de drumuri, am introdus canalizarea in principalele sate, proiectul aflandu-se in derulare, inclusiv in catunul rudarilor de pe Valea Raului Mare. Aici, printre altele, am construit sapte case sociale, oferind un adapost civilizat celor care dormeau prin cotete si prin grajduri. O astfel de familie avea 17 copii, care dormeau ca purceii, in paie. Astazi, au o casa adevarata, oferita de primarie!
- Inteleg de ce n-aveti emotii pentru al treilea mandat... Cum ati reusit toate acestea?
- Prin sfintirea locului, cum se spune. Sunt nascut in Rau de Mori si nu puteam sta nepasator, asistand la ruinarea localitatii. Daca mie imi place sa traiesc in acest loc binecuvantat de Dumnezeu, vreau ca toti consatenii sa fie bucurosi ca sunt raureni, sa iubeasca aceasta comuna. Daca esti bun gospodar si daca vrei sa lasi ceva in urma, poti sa faci minuni, chiar si fara prea multi bani.
- Cum ati trecut peste criza economica?
- Scrasnind din dinti... Primind fonduri guvernamentale tot mai mici, ajutoare oficiale tot mai anemice. De aceea, consideram ca n-am trecut inca peste aceasta criza. Suntem inca in epicentrul ei. Daca in 2009 primeam 15 miliarde de lei vechi, anul trecut am primit o jumatate de miliard, iar in 2011, inca n-am primit nici un leu.
- In unele locuri, primarii n-au asteptat sprijin de la guvern, ci au apelat la fondurile europene. Cum v-ati descurcat dumneavoastra?
- Apeland exact la fondurile de care vorbiti. Avem si noi specialisti in proiecte, iar daca in prezent canalul si apa curenta se intind pe kilometri intregi, trebuie sa multumim UE, de unde ne-au venit aproape 2,5 milioane de euro! Tot UE ne ajuta sa ne dezvoltam infrastructura turistica; centrul de informare aflat in constructie, ca si publicitatea zonei, sunt asigurate printr-un proiect european de 200.000 de euro. In fine, un alt proiect de dezvoltare regionala, partiile de schi, in valoare de 1,5 milioane de euro, deja aprobat de instantele respective ale UE, isi asteapta randul pentru a fi finantat, de indata ce se va da unda verde de la Ministerul Dezvoltarii si Turismului.
"Va veni curand peste noi criza alimentara, iar daca nu ne pregatim pana atunci, va fi vai si amar de noi"
- Sa admitem ca maine vi s-ar oferi functia de prim-ministru. Cum ati rezolva treburile care nu merg bine in tara asta?
- Poate prim-ministru e o palarie prea mare, dar sa admitem ca as ajunge un simplu ministru al agriculturii. In ultimii 21 de ani, Romania n-a avut nici un ministru al agriculturii care sa aiba o viziune pe termen lung asupra domeniului, capacitatea de a face ceva concret, pozitiv, inovativ. In orice tara te-ai duce (am facut, luni de zile, stagii practice in Franta si Germania), nu exista o palma de pamant nelucrata. La nivelul Romaniei, se stie ca exista milioane de hectare lasate parloaga de speculatori. Ce face Ministerul Agriculturii? Nimic; vorbe, declaratii, incercari palide, neconvingatoare. Va veni curand peste noi criza alimentara, iar daca nu ne pregatim pana atunci, adica in trei-patru ani, va fi vai si amar de noi. Citeam, in 1992, intr-o revista franceza, ca Romania si Polonia erau considerate "un mare pericol" pentru agricultura occidentala. Iata ca numai Polonia a ramas in carti, merge inainte, pe cand Romania a fost ingenuncheata chiar de guvernele si ministrii ei, de legislatia aberanta, care a permis cumpararea pamantului de catre speculatorii straini - fenomen aflat inca in derulare. Singura sansa este renegocierea Tratatului de Aderare a Romaniei la UE, deoarece negocierea facuta de asa-zisii specialisti romani, in anii 2003-2004, este catastrofala.
- Care sunt, vazute de la primarie, problemele economice ale unei asezari semi-montane ca Rau de Mori?
- Cea mai grava este disparitia dramatica a efectivului de animale si se stie ca, odata cu animalele, dispar si taranii. In cativa ani, in lipsa animalelor, vaci, cai, oi, capre, se va impaduri tot muntele. Nu mai raman pasuni, in maximum zece ani. Iar animale in munti, zero! Pana de curand, numai in Rau de Mori se coseau sute, ca sa nu zic mii de hectare de fan. Acum, aproape toate fanetele noastre sunt impadurite. Atat de mari sunt degradarea si dezinteresul pentru agricultura, incat posesorii de fanete, putine cate mai sunt, nu mai iau ei fanul, ca n-au la cine-l da, ci platesc pe oricine doreste sa-l ia si sa curete terenul. Tineretul nu mai vrea sa lucreze in agricultura. Solutia sunt fermele mici si mijlocii, de pana la o suta de hectare. Dar necazul cel mare este ca in judetul Hunedoara, de exemplu, nu exista decat o fabrica de lapte si un abator, si nici acelea nu functioneaza ca lumea... Pe de alta parte, nu mai avem nici muncitori in agricultura, adica tarani cu scoala agricola.
- O imagine nu prea vesela. Ce-i de facut, domnule... prim-ministru Mang?
- Sa luam exemplul altora mai avansati. Ar trebui ca, prin legislatie, primaria sa se implice efectiv in activitatea economica, cum se intampla in Franta. Fermele, de regula, sunt obligate sa functioneze la 500 de metri de sat, dar fermierul are nevoie de drum, de apa, de curent... Primaria trebuie sa creeze aceasta infrastructura, care este mai scumpa decat ferma. Acum nu e legal, daca incerc sa fac ceva, ma leaga. UE acorda facilitati pentru ferme, dar nu pentru utilitati. In perioada urmatoare ne asteapta o alta nenorocire: dispare consultanta agricola. Tinerii nu mai sunt interesati sa mearga prin sate, sa asigure consultanta taranilor. La noi, toti agronomii consultanti sunt pensionari, eu sunt singurul activ. Asadar, apelez la guvernanti: domnilor, in ceasul al 24-lea, salvati agricultura, puneti prin lege primariile la treaba, incurajati tinerii sa lucreze pamantul si deschideti larg portile scolilor profesionale, asa cum au mai fost. Altminteri, va faceti vinovati de exterminarea taranului roman, a vietii pastorale si a plaiului mioritic!
Primarului Niculita Mang ii puteti scrie la e-mail: primariaraudemori@yahoo.com