NO' MADS - Povesti cu printese medievale si vrajitoare -

Iulian Ignat
* Le-am vazut la editia de anul acesta a Noptii Muzeelor. Doua fete frumoase care si-au incantat publicul, cu muzica rafinata, medievala, vrajindu-l apoi, inca o data, intr-un prelung dans cu focul, executat sub arcadele Muzeului de Istorie din Bucuresti *

Melodii desculte

Alexa si Irina canta impreuna din anul 2007, pe cand faceau parte din formatia Truverii. Au parasit apoi grupul si au pornit pe propriul drum, infiintand un duet: No' Mads. Repertoriul lor cuprinde piese si teme traditionale din intreaga Europa, preluate si adaptate intr-o maniera originala, intepretate la vioara, chitara, castagnete, clave, tamburine, bodhan, darbuka, rainstick. O mare parte din repertoriu este constituita din folclor estonian si celtic, dar pot fi regasite si piese traditionale romanesti, printre care celebra balada a lui Anton Pann - "Pana cand nu te iubeam".
"Repertoriul No'Mads este o calatorie muzicala variata si exotica, de la curtea regelui Alfonso al X-lea al Spaniei si pana la dansurile pagane ale vrajitoarelor fecioare, de pe tarmul Estoniei ori la baladele romantice de la curtea Angliei. Proiectul No'Mads a aparut ca o modalitate de evadare din cotidian, centrata in jurul bucuriei de a descoperi ritmuri, legende si melodii din vremuri apuse", spune Alexa Stoenescu. "Oamenii au nevoie sa se rupa de actualitatea trepidanta care ii agreseaza permanent. Au nevoie de frumos, de povesti cu printese medievale si cu vrajitoare, au nevoie sa se intoarca la radacini, la o realitate mai simpla, cu melodii desculte si dansuri pagane... Noi asta dorim sa le oferim. Mai mult decat un simplu concert - o experienta!"
Fiica a actritei si cantaretei Angela Stoenescu, Alexa a urmat cursuri de pian si de balet la Opera Romana, apoi, la 9 ani, descopera chitara si porneste pe un traseu ce-i aduce multe premii la concursuri internationale de gen. Colega ei, Irina Macovei, a facut Liceul de Arta in orasul natal, Constanta, Academia de Muzica din Cluj, iar acum este asistent regie la Opera din Bucuresti.

- Cantati la mai multe instrumente, dar chitara si vioara par marile voastre iubiri. Cum ati descoperit fiecare chemarea catre un anumit instrument?

Irina: - Muzica a facut parte din viata mea de cand ma stiu. M-am indragostit de vioara, si la 6 ani am inceput primele lectii. Iar emotia din timpul concertelor si aplauzele din final sunt recompensa cea mai frumoasa pentru toata munca depusa.
Alexa: - Am inceput studiul muzicii inca de mica, de la 6 ani. Intai pian si blockflote, apoi, de la 9 ani, chitara, care a marcat si admiterea mea la liceul de muzica "Dinu Lipatti". Am fost mereu atrasa de instrumentele cu corzi, am oscilat puternic intre chitara si violoncel, dar alegerea facuta mi-a depasit cu mult asteptarile. Familiarizata doar cu zdranganelile de doi bani, promovate la televizor, am avut un soc, in momentul in care am realizat ce instrument versatil si elegant este chitara clasica, si ca se pot aborda lejer piese de Bach, Vivaldi, Mozart, pana la Debussy si Prokofiev. Consider ca este un privilegiu faptul ca am ajuns sa cunosc atat de intim acest instrument, care este permanenta mea sursa de liniste, implinire si echilibru.

- Ce v-a facut sa formati o trupa? Aveti personalitati asemanatoare sau e cazul in care contrastele se atrag, iar divergentele nu fac decat ca lucrurile sa mearga mai departe si mai bine?

Alexa: - Inca de prima data cand am cantat impreuna pe scena, pe atunci in cadrul unui alt proiect, s-a format o conexiune instantanee intre noi, pe plan artistic, care a evoluat apoi intr-o prietenie sincera si durabila. Avem temperamente foarte asemanatoare, fiind si amandoua in aceeasi zodie, iar micile divergente care inevitabil mai apar ne-au apropiat mai tare si ne-au ajutat sa evoluam.
Irina: - In multe privinte ne asemanam, dar frumusetea consta tocmai in faptul ca suntem atat de diferite. Si, cel mai important, in momentul in care ne apucam sa lucram la o piesa, tot ce conteaza este faptul ca suntem deschise si oneste una cu cealalta.

Fascinatie medievala

- De unde pasiunea pentru muzica medievala, v-a placut dintotdeauna sau e o muzica descoperita recent?

Irina: - Despre muzica medievala am citit si am studiat in liceu si la facultate. Pornind de la monodia liturgica si pana la polifonia corala, dezvoltata spre finele Evului Mediu. Dar gustul pentru acest fenomen si placerea de a canta muzica de acest gen le-am aflat intrand in contact direct cu oameni pasionati, la Festivaluri Medievale. Si am descoperit o lume pitoreasca, deloc plictisitoare.
Alexa: - In momentul in care am inceput sa particip la festivaluri medievale, am descoperit o lume fascinanta, cu oameni pasionati de acest fenomen, chiar dincolo de muzica. Acolo am invatat sa lupt cu spada, sa jonglez cu focul, si m-am simtit onorata sa urc pe scena si sa calatoresc in timpuri medievale, alaturi de sutele de oameni din public.

- Preocuparea voastra pentru o muzica atat de aparte nu va face sa va simtiti straine, intr-o generatie nebuna dupa hip-hop?

Alexa: - Ne simtim total identificate prin ceea ce facem, iar publicul pe care-l avem ne confirma optiunea. E loc pe pamant pentru toti.

Fotografiile Autorului (2)