Tumori cerebrale

Dr. Cristian Boerescu
Creierul este "centrul de control" unde se realizeaza procesele cerebrale superioare (constienta, invatarea, memoria, vorbirea, gandirea, inteligenta) si locul unde sunt decodificate senzatiile lumii exterioare (gustul, mirosul, auzul, vazul, pipaitul), in functie de care se produc reactiile motorii somatice, vegetative si comportamentale, atat de diversificate ale fiintelor umane.

Sediul a 100-200 miliarde de neuroni, cel mai complex organ al corpului uman, creierul, poate stoca spre exemplu de 5 ori mai multa informatie decat Enciclopedia Britanica si este mai sofisticat decat cel mai performant computer.
Tumorile cerebrale sunt boli care inspaimanta pe toata lumea si apar in orice structura anatomica prezenta in cutia craniana, incluzand creierul, meningele, glanda hipofiza si tesutul embrionar rezidual. 60% din tumorile cerebrale primare sunt glioame cu un grad crescut de malignitate si evolutie clinica agresiva. 20% sunt meningioame si 20% sunt metastaze in creier, secundare unei alte tumori care le genereaza (tumori pulmonare, cancerul de san, melanomul malign, cancerul de colon sau cel de rinichi). In Uniunea Europeana sunt 41.000 de cazuri noi pe an si, dupa unele statistici, reprezinta a patra cauza de mortalitate prin cancer la ambele sexe, la varste cuprinse intre 15 si 34 de ani, in ciuda progreselor realizate de tehnicile chirurgicale si de radioterapia moderna. La noi in tara, in ultimii ani, s-a inmultit numarul de imbolnaviri la copii, iar oncologii recunosc ca "utilizarea chimioterapiei ramane discutabila, in masura in care aceasta nu aduce un castig substantial, inregistrat in supravietuirea pacientilor". Limitele terapeutice mentin mortalitatea prin tumori cerebrale la cifre ingrijoratoare, atat pentru autoritatile medicale, cat si pentru apartinatorii care au de-a face cu ingrijirea unor astfel de bolnavi nefericiti.

Cauzele tumorilor cerebrale

Nu se stie inca exact de ce apar tumorile cerebrale primare, dar in ultima vreme, se crede tot mai mult ca anumite modificari genetice, asociate cu anumiti factori de mediu, sunt implicate in producerea acestora:
* Radiatiile. Studiile pe pacienti, care din diverse motive au fost supusi la iradierea craniana, dar si unele observatii facute pe angajati ai industriei aerospatiale au aratat ca razele X sunt un factor de risc cert pentru dezvoltarea tumorilor cerebrale.
* Traumatismele cerebrale, loviturile la cap produc leziuni, uneori ireversibile, si hematoame care pot degenera, ducand in timp la formarea unor tumori cerebrale.
* Expunerea sistematica la substante chimice volatile din industria petrochimiei (clorura de vinil, formaldehida).
* Folosirea bauturilor nealcoolice, care contin coloranti sintetici: tartrazina, galben portocaliu S, galben de chinoleina, indigo, carmin etc. Sunt in studiu si alti coloranti incriminati, care se folosesc in prajituri, jeleuri, dulciuri, biscuiti, mai ales prin asocierea cu grasimile artificiale - margarina.
* Telefoanele mobile sunt incriminate, si ele, in cresterea incidentei tumorilor cerebrale. Au avut loc numeroase dezbateri internationale, fara a se ajunge la o concluzie unitara. Totusi, nu s-a demonstrat inca nici ca telefonul mobil este complet inofensiv. Doctorul Ahlbom, de la Institutul Karolinska, din Stockholm (Institut care nominalizeaza Premiile Nobel pentru medicina), apreciaza ca mai ales telefoanele de tip analogic si cele de putere mare pot produce neurinom de acustic si glioame pe partea de creier pe care telefonul se foloseste mai mult. Diferentele intre astfel de cercetari sunt date de durata in ani a folosirii mobilului si durata convorbirii in ore. OMS avertizeaza ca in pericol se afla persoanele care vorbesc la mobil de mai bine de zece ani si copiii (dupa un studiu realizat in 13 tari, pe mii de utilizatori).
* Stresul emotional intens si prelungit.

Simptomele

* Cefalee (dureri de cap) prelungita neobisnuit de mult. Localizata la inceput, se generalizeaza cu vremea, pastrand prioritara zona in dreptul tumorii, care se poate observa la percutia craniului cu degetul in locul respectiv. Durerea evolueaza in timp, creste in intensitate si se extinde pe o durata mai mare a zilei, putand deveni continua, si nu mai cedeaza la analgezicele obisnuite. Cefaleea se accentueaza la tuse, stranut, la schimbarea brusca a pozitiei capului si la orice alt efort care mareste tensiunea intracraniana. Din aceasta cauza, este mai intensa in a doua parte a noptii, spre dimineata.
* Greata persistenta care nu are legatura cu alimentatia.
* Varsaturi in jet - de tip cerebral. Apar mai frecvent dimineata si calmeaza cefaleea si greata. La copii, ele pot orienta eronat spre un diagnostic de apendicita, mai ales daca se asociaza si cu unele dureri abdominale.
* Vedere dubla.
* Somnolenta.
* Tulburari psihice care se caracterizeaza printr-o stare de astenie psihica, lentoare a gandirii, diminuarea atentiei (bolnavul nu mai este acelasi ca inainte) si se poate ajunge la pierderea cunostintei, la confuzie, agitatie psihomotorie si chiar la diverse grade de coma. Exista tumori cerebrale in care apar tulburari de comportament depresive, schizoide sau hipomaniacale, dar prezenta celui mai discret semn neurologic le face suspecte in fata psihiatrilor, care sunt nevoiti sa exploreze suplimentar astfel de "bolnavi psihici".
* Semnele neurologice: furnicaturi, amorteli, senzatie de rece, parestezii, pareze, tulburari de vedere si de vorbire, tulburari de echilibru.
* Convulsii - apar mai frecvent la tineri (30% din cazuri).

Investigatii

Aparitia tehnicilor imagistice moderne a permis diagnosticarea timpurie a tumorilor cerebrale. Tomografia computerizata (CT) si, mai ales, imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) apreciaza cu acuratete localizarea tumorilor si permit delimitarea clara fata de structurile cerebrale din jur. Arteriografia aduce neurochirurgului informatii suplimentare asupra vascularizatiei tumorii, atunci cand se poate face. Scintigrafia cerebrala, EEG - electroencefalograma si radiografierea directa a craniului isi pastreaza valoarea in identificarea de rutina a unor cazuri de tumori cerebrale. Cel mai frecvent, dupa aceste analize, in clinicile specializate se trece urgent la realizarea unei biopsii tumorale, pentru a determina tipul histologic (benign sau malign) si spre a orienta tratamentul. Cand se poate realiza un PET (Positron Emission Tomography) se poate aprecia de la inceput agresivitatea tumorii, sau dupa interventia chirurgicala, se pot observa resturile tumorale care mai raman. In plus, este cea mai eficienta metoda de evaluare terapeutica in timp, pentru ca poate face diferenta intre o necroza post iradiere si reluarea evolutiei bolii (recidiva tumorala).

Tratamentul tumorilor cerebrale

Creierul este inchis intr-o cutie rigida si de aceea se estimeaza ca o tumora intracraniana de 100 g este incompatibila cu viata. Tratamentul radical include interventia chirurgicala, cand se poate aborda cu succes zona tumorala, si presupune extirparea tumorii, concomitent cu pastrarea structurilor vitale cerebrale. De multe ori, operatia se limiteaza doar la realizarea unei biopsii din tesutul tumoral sau la realizarea unui drenaj al lichidului cefalorahidian in peritoneu. Rezectia completa nu este aproape niciodata posibila si lasa pe loc 1-5 g de tumora. De aceea, este urmata imediat de radioterapie, care mai scade volumul tumoral de 3-4 ori (in tumorile benigne sau leziunile mai mici de 3 cm, se pot aplica si doze locale de radioterapie in timpul operatiei). In final, ar mai trebui un tratament citostatic eficient, care sa micsoreze la jumatate urmele microscopice tumorale, pana la nivelul (105), la care celulele pot fi eliminate de catre sistemul imun al organismului. Din pacate, de 40 de ani, chimioterapia are rezultate slabe in obtinerea acestei reductii si, in plus, creierul nu poate elimina necroza rezultata. In ultimii ani, un tratament mai evoluat se face cu Temodal (temozolomida), care creste durata de supravietuire a pacientilor operati cu glioblastom multiform sau astrocitom anaplazic.
Majoritatea leziunilor cerebrale produc edem, care agraveaza uneori foarte mult starea bolnavului, si se impune un tratament simptomatic cu corticoizi (hidrocortizon), manitol si diuretice (Furosemid), pentru reducerea presiunii intracraniene. Carbamazepina este recomandata de Food and Drug Administration, pentru prevenirea crizelor epileptice, iar Amitriptilina combate durerile cronice de cap - cefalee.

Terapia biologica

Este un mijloc indirect de tratament, care reface mecanismele naturale de aparare ale pacientului, pentru lupta cu cancerul. Substantele naturale sau cele produse de organism sunt antrenate pentru a frana sau stopa agresiunea tumorala.
* Vaccin. Din anul 2006, un reputat neurochirurg de la San Francisco Medical Center, doctor Andrew Passa, si echipa sa au incercat sa puna la punct un vaccin "fabricat" dintr-o proteina luata chiar din tumora. Mai multi pacienti internati au avut o rata de supravietuire mai buna, dar nu s-a reusit generalizarea unui tratament pentru toti bolnavii.
* Veninul de scorpion. Exista cateva studii efectuate in SUA si Franta care au scos in evidenta o substanta chimica din veninul de scorpion albastru, care pare a avea o toxicitate directionata pe celulele tumorale cerebrale si blocheaza diseminarea lor. "Problema e sa se gaseasca o modalitate ca substanta activa sa ajunga exact la celulele tumorale", afirma dr. Randy Jersen, neurochirurg american. Medicul cubanez Misael Bordier a elaborat un medicament, Escozul, patentat anul trecut de Academia de Stiinte din Cuba, si care a dat rezultate pe 50.000 de cazuri, asa cum a fost prezentat la un congres medical din Mexic. Intr-un alt studiu, facut pe 8.302 pacienti, in stadiile III si IV, Escozul a crescut speranta de viata, de la cateva luni, pana la patru ani. Medicamentul nu are efecte secundare, elimina durerea si blocheaza irigarea cu sange a celulelor maligne. Multi romani il procura din Albania, unde se gaseste sub numele de Vidatox sau TRJ - C30 si, de curand, este adus pe baza de comenzi si in Romania de farmacia "Pharma Matrix" (tel. 0766/86.90.52).
* Spanzul (Helleborus purpurascens) a facut furori la sfarsitul anilor '90, prin rezultatele uimitoare care au fost comunicate la noi in tara si care au aparut si in paginile revistei "Formula AS", in tratamentul tumorilor cerebrale. Studiile realizate inca din anii '80 demonstreaza ca extractele de spanz produc necroza tumorilor maligne, au efect antiinflamator si intensifica activitatea imunitara. Prof. univ. dr. Bolte a primit Premiul Academiei Romane in 1983, pentru aceste cercetari, dar totusi nu s-a reusit fabricarea unor medicamente de uz intern, cu exceptia unor unguente si creme antireumatismale. In prezent, spanzul se mai gaseste la unele magazine Plafar, in unele clinici medicale naturiste si se administreaza numai sub control medical.
* Mentat, produs de "Himalaya Herbs", recomandat in boli neurodegenerative, este un extract din 24 de plante indiene traditionale (printre care Haritki si Amalaki), care restabilesc functiile cognitive si memoria alterata la acesti bolnavi. In plus, Mentat imbunatateste starea generala si este un adjuvant pentru prevenirea crizelor de epilepsie.
Terapia biologica implica, insa, dupa gravitatea cazului, si diverse diete, cure cu sucuri naturale si combinatii de plante ca: rostopasca, salvie, bujor, levantica, menta (1/2 lingurita de pulbere, de patru ori pe zi) etc., care sunt recomandate mai ales pacientilor cu tumori low-grade (forma usoara), pentru a-si imbunatati prognosticul.

Masuri de preventie

* OMS recomanda interdictia folosirii telefonului mobil de catre copii, care sunt foarte sensibili fata de radiatiile emise. Problema se afla in dezbatere din 2009 in Parlamentul European, iar multe tari: Franta, Coreea, Suedia, planuiesc sa interzica folosirea telefoanelor mobile in scolile primare si secundare.
* Folositi o casca hands-free, cand vorbiti la mobil, si aceasta numai pentru convorbiri scurte.
* Nu dormiti cu telefonul mobil langa perna sau pe noptiera.
* Evitati razele ultraviolete. Dupa cum se stie, patura de ozon a planetei s-a rarefiat, si in sezonul insorit soarele trebuie evitat pe cat posibil, la mijlocul zilei. Evitati insolatia. O minima protectie consta in folosirea unor palarii sau umbrele de soare, mai ales pentru copii sau pentru persoanele care lucreaza in camp deschis. Cei care zboara foarte frecvent cu avionul sa aleaga orarul de zbor de noapte, in defavoarea curselor din miezul zilei, mai ales cand se zboara pe distante mari.
* Feriti-va capul de lovituri si traumatisme. Folositi o casca cand mergeti cu bicicleta.
* Evitati expunerea la clorura de vinil si substante chimice volatile.
* Preferati bauturile racoritoare facute in casa, suc de mere, ceai verde sau limonada (lamaie, apa si miere) si hidratati-va corespunzator, pentru ca 75% din creier este apa.
* Nu orice grasime este folositoare pentru creier, de aceea, inlocuiti grasimile artificiale (margarina) cu uleiuri vegetale naturale si folositi suplimente alimentare cu Omega 3 din seminte de in.
* Creierul uman ocupa doar 2% din masa corporala, dar consuma 20% din oxigenul care intra in sange. In plus, oxigenul arde celulele maligne. Cautati zonele ozonificate din natura si faceti exercitii de respiratie profunda.
* Evitati stresul prelungit si alternati perioadele de solicitare psihica intense cu momente de relaxare si meditatie solitara, sau 20 de minute de exercitii fizice si alergare usoara.