Initiativele private se inmultesc, noi galerii apar una dupa alta in centrul orasului, transformand Calea Victoriei intr-un bulevard al Artei - asa cum exista in toate marile capitale ale lumii. Luna aceasta, din multele oferte de mare calitate artistica, m-am oprit la doua. Mai intai voi vorbi despre o expozitie de pictura, cu un concept original si o reusita pe masura, dupa care vom face o vizita la Artmark: cea mai mare casa de licitatii de arta din Romania, de anvergura occidentala.
Galeria Elite Art
Patru pictori fac Spectacolul Lumii
Cine intra zilele acestea in galeria de pe strada Academiei nr. 15 poate admira cateva tablouri bijuterii. Patru plasticieni, Carmen Cretzu-Iacob, Iuliana Florea Lucan, Valeriu Mladin si Oana Panaitescu, s-au hotarat sa infatiseze Spectacolul Lumii asa cum il vad ei. O lume a dansului, a bluesului, a teatrului si a clownilor muzicanti; lumea vazuta intr-o oglinda care o deformeaza frumos si generos, reflectand-o in culori tandre si personaje si gesturi schitate cand iute, cand laborios. Dintre cei patru artisti, cuplul care da de departe forta expozitiei si ii face mesajul percutant este alcatuit din Carmen Cretzu-Iacob si Valeriu Mladin. Si daca Valeriu Mladin se prezinta publicului in dara lui puternic expresionista, cu care ne-a obisnuit deja, Carmen Cretzu-Iacob vine cu o surpriza absoluta. Desi este, la randul ei, o colorista de marca si o impatimita de arta bruta si de expresionism, Carmen expune acum la Elite Art sase tablouri care sunt o originala si neasteptata sinteza intre arta prerafaelita si postmodernism. Parca acum coborate din spectacolul etern al vietii, personajele ei, creionate intr-o maniera inselator realista - mustesc de stranietatea si de nelinistea lumii de azi. Regine muzicante in costume de epoca, clowni si pitici visatori si ciudati, toate palpita din tablouri pictate in tonuri temperate - ca de la 1400. "Omagiu vechilor maestri", si-a intitulat Carmen Cretzu-Iacob acest nou drum, pe care pare hotarata sa mearga pana la capat. Un drum neasteptat, intr-o vreme a experimentelor plastice fortate la maximum; un drum care vadeste o foarte buna stapanire a meseriei, pe care a invatat-o si in vremea in care ea a pictat biserici. Dar iata cum ii descrie efortul curatorul expozitiei, Mihai Plamadeala: "Cunoscand mapa sa de schite, desene si fondul de palete si studii, intr-un efort conjugat (care poate fi numit si tir incrucisat), impreuna cu maestrul Christian Paraschiv (aflat din 1986 la Paris), am invitat-o pe Carmen Cretzu-Iacob sa iasa din inertia atelierului sau, unde, in ciuda activitatii artistice asidue, au ramas blocate lucrarile ultimilor ani, si sa participe la nu mai putin decat trei expozitii pe parcursul a doar doua luni. Aceasta de acum este, de fapt, un spectacol, Spettacolo del Mondo - o regie a circului absolut; este spectacolul pur!".
Balcicul calator
Incantat de frumusetea expozitiei de pe strada Academiei, mi-am dorit sa stau putin de vorba si cu d-na Mihaela Dragomir, patroana Elite Art si muza tutelara a tot ce se intampla bun acolo, de cativa ani incoace.
- D-na Dragomir, am constatat o schimbare in bine a expozitiilor Elite Art, in ultima vreme. Cred ca ea i se datoreaza si noului curator, tanarul si entuziastul critic de arta Mihai Plamadeala. V-as ruga sa ne vorbiti pentru inceput despre modul in care s-a facut aceasta expozitie.
- Principiul meu este ca fiecare expozitie trebuie sa aiba un curator bun. De aceea, galeria Elite Art UNESCO este deschisa tuturor proiectelor bine facute si inchegate. Expozitia de acum, numita "Spettacolo del Mondo", avandu-l curator pe Mihai Plamadeala, a fost de la inceput gandita aparte. Ea nu e o reunire de tablouri facute dinainte. Fiecare artist a lucrat special pe tema aleasa de curator, dupa ce a discutat cu el. Rezultatul este un dialog spectaculos si divers intre patru pictori, provocati de o tema generoasa. Asa ca invitam publicul la galerie, caci va avea cu prisosinta ce vedea.
- Ce planuri are Elite Art pentru lunile care urmeaza?
- Proiectul cel drag inimii noastre si prioritatea numarul unu se numeste "Pictori de azi la Balcic". El e si cel mai longeviv, caci, iata, a ajuns acum la a 8-a editie anuala. Chiar acum, un grup de artisti romani este la Balcic, incepand din 10 mai, de Ziua Regelui. Este un omagiu adus Reginei Maria, cea care a fost spiritul tutelar al picturii noastre. Cum spunea Camil Petrescu: "In perioada interbelica, parea ca pictorii aveau un singur subiect, si acesta era Balcicul!". Ca si in ceilalti ani, si in 2011, la Balcic vor picta mai multe grupuri de artisti, din mai si pana la sfarsitul lui septembrie. Apoi, toamna, asa cum ne-am obisnuit deja publicul bucurestean, vom face expozitii. Acesta e "Balcicul calator": primavara si vara, artistii picteaza in orasul de suflet al Reginei Maria, dupa care toamna si iarna, Balcicul calator vine pe simeze. In paralel, noi lucram si la un album mare, de pictura contemporana la Balcic. In opt ani, Elite Art a trimis peste 150 de artisti in tabere de creatie in orasul Reginei Maria. Si dupa fiecare tabara, pictorii au donat tablouri cu care vom organiza o mare expozitie si un catalog pe masura. Pentru ca noi ne dorim ca Balcicul sa ajunga in casele oamenilor, sa ia fiecare cate ceva din lumina acestui loc binecuvantat! Balcicul ramane o sursa inepuizabila de mister si de lumina, care ii atrage totdeauna pe romani; un loc cu magie greu de prins in cuvinte. E greu sa descrii, de pilda, lumina cu totul speciala, lumina alb-argintie, de clestar, a pranzurilor si amiezelor la Balcic - lumina ce trebuie vazuta cu sufletul. Este lumina de care s-a indragostit Regina Maria, si pe care o cauta si azi, cum au cautat-o mereu, pictorii. Lumina aceasta noi vrem s-o aducem in sufletele romanilor, prin tablourile pe care artistii romani le picteaza la Balcic de ani buni, cu osardie si talent.
Casa de licitatii Artmark
O seara occidentala la romani
Foaierul urias si rafinat, de la etajul I al hotelului Marriott, geme de lume buna. E aici toata floarea criticilor nostri de arta, alaturi de pasionati de arta si oameni de afaceri, plasticieni si multi tineri imbracati elegant si frumos, ca pentru o seara la opera. Regalul de arta al casei de licitatii Artmark a inceput. In foaier se lanseaza acum doua carti de arta. Una este a cunoscutului scriitor Tudor Octavian, "Tablouri frumoase, autori necunoscuti", iar alta, "Dictionarul colectionarilor de arta din Romania" al lui Vasile Petrovici, o premiera absoluta la noi. Impreuna cu "Indexul pietei romanesti de Arta", publicat recent tot de Artmark, dictionarul elimina dintr-o data decalajul nostru fata de Occident, care pana mai ieri parea ca va mai dura o vesnicie. Imi propun sa-l abordez putin pe autorul dictionarului, dupa ce termina cu autografele. Intre timp, il privesc atent, si chipul sau emaciat si pasionat mi se pare in mod inexplicabil familiar. Cineva imi sopteste ca Vasile este nepotul lui George Bacovia. Asemanarea este izbitoare! Poate asa se explica si pasiunea lui pentru arta. Caci Vasile Petrovici este de meserie calculatorist, dar si colectionar. Ne retragem intr-unul dintre multele saloane rafinate ale hotelului, ca sa ne impartasim dragostea comuna pentru arta.
- Cu aproape o mie de colectionari de-a lungul timpurilor, cati ati prins in dictionar, pare destul de activa viata de arta in Romania!
- Colectionatul a fost intotdeauna o pasiune pentru romani.
- Cum ati ajuns colectionar? Cum se impaca arta cu computerele?
- Pentru mine, arta e o evadare din zona excesiv de exacta a ciberneticii. Pofta de a colectiona mi-a venit acum 20 de ani, dupa ce toata viata cutreierasem cu fervoare expozitiile. Si cand am pornit la drum, l-am avut mentor pe criticul de arta Petre Oprea (tot el m-a ajutat si acum, la acest dictionar, dandu-mi o gramada de surse bibliografice). Iar in acei ani '90, el m-a pus mai intai sa citesc multa literatura despre arta. Si m-a invatat un adevar simplu si dificil: ca abia dupa ce ai vazut 100.000 de tablouri poti sa spui ca ti-ai format ochiul in arta! Astfel mi-am alcatuit o colectie de vreo 300 de tablouri de mari pictori romani contemporani. Am cheltuit pentru ea cateva case, dar nu-mi pare deloc rau, caci tablourile imi mangaie sufletul.
- Cum v-a venit ideea unui dictionar al colectionarilor?
- Mi-a venit tot intr-o expozitie! Eram la Muzeul de Arta Contemporana acum cativa ani, si atunci mi-am zis: ce bine ar fi daca am avea o carte cu imagini si informatii bune, despre colectionari! Dupa care am vazut ca dictionarul chiar nu se facuse pana acum. Si m-am apucat de lucru. A fost o aventura continua de trei ani. Dar cred ca rodul ei va folosi tuturor.
*
Seara de gala a artei de la Artmark e abia la inceput. Chiar alaturi, intr-un salon urias, de o mie de locuri, se desfasoara doua licitatii. Una scoate la vanzare tablouri ale vechilor maestri ai picturii romanesti din sec. XVIII - XIX, iar cea de a doua este de arta decorativa si design sec. XVIII - XXI. Nu mai fusesem la o licitatie de arta de vreo 15 ani, din vremea cand acestea erau la noi la stadiul de pionierat, asa ca intru in marea sala cu emotie. Si primul lucru pe care il constat cu uimire este ca locul e arhiplin! Domni, doamne si domnisoare imbracati cu o eleganta discreta stau in liniste pe scaune, in maini cu palete de licitatie si cu niste cataloage superbe. Pe masura ce tabloul este adus pe podium, el apare si pe un display urias de computer. Asa cum apare si fiecare strigare. Sub ochii mei, cateva tablouri sunt cumparate intr-o liniste deplina, la preturi ametitoare! In vremea asta, chelneri stilati trec printre randuri aprovizionand publicul cu sampanie si racoritoare. Vad cum tabloul "Vatra la Rucar", de Nicolae Grigorescu, se vinde rapid, pentru 95.000 de euro. Peste putin timp, o "Tarancuta" de Stefan Luchian se vinde, si ea, cu 75.000 de euro, depasindu-si estimarea din catalog, care era intre 20.000 si 40.000 de euro. Asta, dupa cinci minute in care sapte participanti s-au intrecut in oferte. Asistasem la un record: tabloul lui Luchian a fost cea mai licitata opera de arta din Romania, cu 45 de "pasi" de licitatie. Iar intreaga licitatie, anunta organizatorii, a avut o rata de adjudecare de 89% si un total de 392.650 euro.
"Investitia in arta de patrimoniu este spectaculos de rentabila"
A doua zi dupa aceasta seara memorabila si reconfortanta, am stat de vorba d-l Valeriu Sangeorzan, director de Business Development si Comunicare la Artmark, incercand sa aflu cat mai multe despre prodigioasa si relativ tanara casa de licitatie la care lucreaza.
- Cand a aparut Artmark si cum s-a dezvoltat, d-le Sangeorzan?
- Am aparut in 2008, la o idee a actualului actionar majoritar, d-l Alexandru Baldea, un pasionat si un priceput al domeniului. Prima licitatie a fost in 11 decembrie 2008. De atunci am avut destule realizari si spargeri de canoane.
- Cum ati ajuns cea mai puternica casa de licitatii din Romania?
- Artmark a uns mecanismele gripate ale pietei de arta, care nu prea functiona pana in 2008. De aceea, cifrele arata acum asa: 70% din totalul tranzactiilor publice de arta din Romania sunt detinute de Artmark. Dar pozitia noastra de lider detasat pe piata de arta n-a fost obtinuta peste noapte.
- Ati pornit de la inceput in forta. Se vede ca e o investitie serioasa.
- Eu n-as pune accent in mod special pe investitie, desi a contat si ea. Ci mai degraba pe marketingul si pe conceptele noastre. Noi am adus noutati majore in desfasurarea licitatiilor. Incepand chiar cu locul lor. Am ales locatii selecte, ca sa ne putem adresa astfel unor oameni de acelasi calibru. Paralel cu actul comercial in sine - actiunea de a licita, de a adjudeca - am creat si un show. Iata cateva mici exemple care fac parte din spectacol si tinuta. Pentru prima oara in Romania, dupa 17-18 ani de comert de arta, la noi oamenii care fac licitatiile sunt imbracati cu staif si poarta manusi albe. Tablourile si obiectele de valoare nu s-au mai transportat cu mainile nespalate. E o forma de respect, pe care o acorzi si publicului, si obiectului de arta. Pui manusi albe. E si asta o explicatie pentru faptul ca Artmarkul a reusit cele mai bune performante la vanzari. Noi am depasit primii pragul psihologic de 100.000 de euro, cu lucrarea "Aise" a lui Camil Ressu. A fost ceva notabil la vremea respectiva. Dupa aceea, Artmark a mai spart un prag, de 200.000 de euro. Recent, l-am depasit si pe acesta, cu un Grigorescu adjudecat pentru 275.000 de euro. Din topul primelor zece tranzactii de arta din Romania, toate zece le detinem noi. Si am mai avut si alte realizari. Pentru prima oara s-au adus, cum ati vazut si dvs., 700-800 de persoane la o licitatie. Niciodata nu se mai reusise asta. Alt concept nou sunt duplexurile. Bucurestiul a licitat simultan la Timisoara, si invers. Iar la toamna, pregatim alta surpriza: un duplex international.
- Ce alte inovatii ati mai adus pe piata romaneasca de arta?
- Cataloagele noastre de licitatii, de pilda. Ele sunt de fapt niste albume de arta, facute cu o munca fantastica. Dar stiti ce au in plus cataloagele noastre fata de oricare alt album romanesc? Contin o informatie foarte pretioasa: valoarea estimativa a operei. Este o informatie extraordinar de buna pentru cei care au mostenit, de pilda, o mica colectie de arta si isi pun problema sa o vanda. Astfel, ei pot sti ce au in casa, isi pot evalua onest lucrarile.
- Cate licitatii faceti in fiecare an?
- Patru trimestriale, si intre ele, cel putin inca una pe luna, alteori mai multe. Iata, in noiembrie, vom avea cinci licitatii intr-o luna, in doar trei zile. Asa ca, in total, facem cam 20 de licitatii pe an.
- Se vand bine artistii romani contemporani? Dvs. ati organizat recent o licitatie exclusiv de arta contemporana, cu rezultate bune.
- Sigur, e foarte incurajator ceea ce s-a intamplat la licitatia de arta contemporana, din aprilie 2011. Faptul ca un tanar pictor din Sibiu, Alexandru Bunescu, a obtinut 35.000 de euro pe o lucrare e o mare performanta. Ce-i drept, era o lucrare gigantica, de 20 metri pe 4,5 metri. Dar au fost si alti pictori tineri, ca Francisc Chioaru, care au vandut lucrari de dimensiuni mai normale cu 3000-3500 de euro. Totusi, ca sa va raspund bine, nu are rost sa ne ascundem dupa deget! E o realitate vizibila: piata noastra de arta nu e prea receptiva la arta contemporana. Aici, performantele la vanzare sunt mai putin spectaculoase decat la arta de patrimoniu si de tezaur. Apoi, trebuie sa mai stiti ca pana in 2005 comertul nostru de arta se baza aproape pe o singura categorie: a colectionarilor. Atatia cati erau, aproape numai ei cumparau arta. Si comertul li se adresa lor, cunoscatorilor. Care nu aveau asa multi bani, totusi. Abia dupa 2005, si la asta a contribuit si Artmark-ul, au aparut si investitorii in arta. Este o categorie noua, greu de cuantificat acum, e greu sa spui cati sunt pasionati, cati sunt cunoscatori. Dar ei, in mod sigur, privesc arta si ca pe o afacere. Ba mai mult, ca pe o investitie sigura. Afirmatia poate parea paradoxala, dar nu e deloc! Iar venirea investitorilor s-a accentuat acum, ca e criza, si au cazut afacerile imobiliare, societatile de asigurari, jocurile la bursa, iar sa tii banii in banca e o problema peste tot in lume, din cauza inflatiei. Si atunci, oamenii s-au indreptat catre obiectele cu valoare intrinseca: aurul, bijuteriile, diamantele. Si s-au indreptat si catre arta. Ce-i drept, in clipa de fata, investitorii prefera pictorii clasici. Pentru ca prin destin arta lor e limitata ca numar de opere, iar lucrarile sunt bine stiute. Si cei cu bani au acum ocazia de a achizitiona tablouri de patrimoniu la sume decente, sub valorile lor estimate pentru viitorul apropiat. Inca mai ies din colectii lucrari de tezaur la sume accesibile, tentante. Si mai e ceva! Aceasta investitie este sigura pentru un timp mic si mediu. Iar asta nu-i valabil pentru arta contemporana. Cu ea trebuie sa ai rabdare. Amintiti-va ce s-a intamplat cu impresionistii, la vremea lor. Toata critica, toata lumea nu a crezut in ei, i-au trimis la plimbare. Au trebuit sa treaca 100 de ani pana ce tranzactiile lor sa fie cele mai tari din lume. Pe cand cu arta clara, de patrimoniu, nu e asa. Aici lucrurile sunt batute in cuie. Iar investitia aceasta este la noi spectaculos de rentabila! Iata, in acest "Index al pietei romanesti de arta", se vede ce s-a intamplat cu vanzarile din ultimii 15 ani, pentru 1000 de artisti. Iar in clipa de fata, randamentul mediu anual al acestor vanzari este de 34%.
- Ce inseamna acest "randament mediu anual"?
- Inseamna profitul afacerii in arta. Si sa stiti ca nu cunosc foarte multe afaceri in lume cu un astfel de randament! In Occident, de pilda, o afacere cu profit de 3-4% e considerata cat se poate de decenta, oricine e interesat de ea. Iar daca ajunge la un randament de 7-10%, e deja un spectacol! Aceasta crestere a profitului investitiei in arta de patrimoniu e formidabila! De aceea arta contemporana nu atrage inca lumea. Dar in timp, lucrurile se vor schimba. Acesta este si unul dintre scopurile Artmark: sa sprijine arta romaneasca de azi, ca sa-si ocupe in lume locul pe care il merita.