Specialista in istorie recenta, dar si in psihologie sociala si politica, Lavinia Betea e un cercetator foarte harnic al comunismului romanesc, la al carui "proces" simbolic a contribuit cu vreo duzina de volume din 1993 incoace. In baza principiului juridic audiatur et altera pars, ea a avut initiativa de a incita si consemna marturiile unor personaje de la varful nomenclaturii, atat in perioada dejista, cat si in cea a lui Ceausescu. Cred ca bine a facut inregistrand si "partea lor de adevar", caci interlocutorii cartilor de convorbiri si ai interviurilor - Corneliu Manescu, Alexandru Barladeanu, Ion Gheorghe Maurer s.a. - au murit intre timp. Coroborand ceea ce au fost ei dispusi sa spuna cu documente de arhiva (unele inca inaccesibile sau furate), istoricii vor putea sa descalceasca itele evenimentelor grav deformate de istoriografia oficiala din Romania anilor 1945-1990. Pentru parintii nostri si pentru noi, cei mai in varsta, a fost o perioada pe care nu o putem privi detasat, obiectiv, fiindca am trait-o intr-un regim care a deturnat si a mutilat destine, a pus la incercare caractere, a imbolnavit societatea cu maladii ale caror sechele persista si azi. Cu atat mai mult ne intereseaza ce gandeau si cum interactionau cei raspunzatori de deciziile ce ne-au afectat adanc existenta. Chiar asa, deformate de imaginea cosmetizata pe care vor s-o lase despre ei insisi, marturiile provocate de intrebarile abile ale Laviniei Betea au importanta lor istorica, psihologica, anecdotica. Sigur ca, pentru a le obtine, intervievatoarea nu se poate ipostazia in procuror, ci mai degraba in avocat al diavolului si confesor. Cartea pe care v-o recomand azi cuprinde dialoguri (unele publicate partial in "Jurnalul National") cu fosti locuitori din cartierul nomenclaturii, axate in principal pe fetele ascunse ale puterii comuniste, pe "povesti de viata", de care marele public e nesatios. Fie ca ii descoase pe batranii tovarasi de la varful piramidei din anii '50 sau din camarila ceausista (Gaston Marin, Sorin Toma, Paul Niculescu Mizil, Dumitru Popescu, generalul Constantin Olteanu), fie ca sta de vorba cu membrii (cati au acceptat dialogul) familiilor cu nume celebre in "elita" rosie a anumitor perioade, Lavinia Betea reda fidel spusele lor si lasa pe seama cititorului libertatea de a-i judeca, de a se indigna, de a ricana, de a compatimi si a face conexiuni cu ceea ce stia dinainte. Acest cititor generic, curios in primul rand sa patrunda in perimetrul ferit de ochii poporului si in viata intima a portretelor purtate la defilari, va fi satisfacut si in pofta lui telenovelistica de senzational, intrigi, amoruri, omoruri, mariri si decaderi, copii infiati, sinucideri, tradari si ticalosii. De exemplu, avem in volum marturia ultimei sotii a lui Chivu Stoica despre modul cum "a fost sinucis" acesta in 1975 fiindca stia lucruri neconvenabile despre presupusa legatura homosexuala a tanarului Nicolae Ceausescu, in anii detentiei de la Doftana, cu un mai varstnic ilegalist, mort la cutremurul din 1940. In sinuciderea de tot suspecta a lui Chivu Stoica - afirma sotia lui - a avut un rol activ si Pacepa, care minte asupra acestui episod in "Orizonturi rosii". Amanunte necunoscute din viata lui Gheorghiu-Dej aflam de la nepoata lui, Mandra Gheorghiu, unul din cei trei copii ai "actritei" Lica avuti cu un prim sot, Marcel Popescu, si crescuti de bunicul lor, care i-a trecut pe numele lui. Mandra isi detesta mama - egoista, lacoma, mare amatoare de lux si vorbeste cu tandrete si compasiune despre temutul bunic dominat de capriciile Licai, pe care-l numeste "amaratul asta"! De interes psihologic e si discutia cu fata adoptata de Gheorghe Pintilie (agentul sovietic Pantiusa Bodnarenco, primul sef al Securitatii, tortionar si criminal dovedit) si de Ana Toma, de urata amintire de asemenea. Ioana Pintilie (fugita din tara in 1975, ca si alti copii de ilegalisti si nomenclaturisti care au preferat "iadul capitalist" dictaturii impuse de ai lor) isi vede sinistrii parinti adoptivi doar ca pe un cuplu iubitor, vesel, inconjurat de prieteni, care i-a asigurat o copilarie fericita. Despre faptul ca acest tata tandru l-a asasinat cu mana lui pe Stefan Foris se pare ca nu vrea sa stie, "fiindca nu face politica". Povestile de viata din noua carte a Laviniei Betea (editia are multe note de subsol necesare cititorilor din generatii mai tinere) sunt, putin spus, captivante si revelatoare.