Dieta mediteraneana
Alexandra este o femeie plina de dinamism, cu o aura carismatica. Asistenta medicala la un spital din Florida, pare mai tanara decat cei 36 de ani pe care-i are, cand povesteste despre minunata ei transformare in cursul anului trecut. Drept marturie, prezinta o fotografie anterioara. "Nu-mi vine sa cred ca aratam asa", spune ea ingandurata. Femeia din poza e aproape obeza si indreapta spre aparatul de fotografiat un zambet obosit.
La data respectiva, Alexandra cantarea cu 20 kg mai mult ca astazi. Si nu numai atat - avea hipertensiune, glicemia anormal de mare, valori crescute ale lipidelor din sange si un depozit impozant de grasime pe abdomen. Toate acestea erau precursorii unor afectiuni cronice, precum diabetul si infarctul. "Medicul m-a avertizat ca am un organism mult prea uzat pentru varsta mea. Vorbele lui m-au facut sa ma tem ca nu voi trai destul ca sa-mi vad copiii mari", spune ea.
Atunci a avut sansa unui ajutor nesperat. Tocmai atunci, la Universitatea Florida din Jackonsville era pe punctul de a incepe un studiu despre legatura dintre nutritie si sanatate. Dr. Mark McIntosh, conducatorul experimentului, cauta participanti care ar fi dispusi sa-si schimbe complet alimentatia, trecand la asa-numita dieta mediteraneana, bazata in mare pe fructe, legume, peste si ulei de masline. Alexandra s-a implicat in proiect, adoptand noul program nutritional, sub indrumarea atenta a cercetatorilor.
In loc de oua cu sunca, ea isi incepe acum ziua cu musli si fructe. Hamburgerul si cartofii prajiti de la pranz ii inlocuieste cu salata si peste, iar seara, la ea acasa se mananca mai des supa de linte si numai din cand in cand pizza. In timpul acestui studiu, cu durata de trei luni, Alexandra si ceilalti subiecti au fost supusi, la fiecare doua saptamani, unor controale riguroase la inima si rinichi. "Rezultatele ne-au surprins si pe noi", spune dr. McIntosh. "Tensiunea arteriala, glicemia, colesterolul si trigliceridele s-au imbunatatit mai repede decat ne-am asteptat. La multi dintre participantii nostri au disparut tulburarile de somn, ca si cefaleea, durerile articulare si musculare cronice". Totodata, s-au topit si kilogramele in plus. Pentru moment, Alexandra nu mai are motive sa se teama de bolile cronice care o amenintau.
Inflamatiile - statii de tranzit catre afectiuni grave
In ultima vreme, castiga treptat teren teoria potrivit careia o multitudine de boli ale civilizatiei moderne au la baza diverse inflamatii cronice.
"Dispunem de tot mai multe dovezi care atesta ca reactiile inflamatorii joaca un rol demn de luat in seama in diabet, afectiunile sistemului cardiovascular, bolile intestinale, unele forme de dementa si chiar in cancer", spune dr. McIntosh.
In esenta, procesul inflamator este o componenta a mecanismului de aparare (sistemul imunitar), cu o insemnatate vitala pentru supravietuirea organismului, asigurandu-i acestuia protectia contra virusilor, bacteriilor si parazitilor. Asemenea germeni patogeni sunt combatuti de sistemul nostru imunitar cu ajutorul armelor sale specifice. In cadrul unei strategii complexe de autoaparare, diferite celule imunitare, in primul rand macrofagele si limfocitele, se mobilizeaza si ataca intrusul, fiind dirijate spre focarul inflamatiei de catre substantele cu rol de mediator.
Dupa eliminarea inamicului, trupele sunt retrase la fel de repede. Reactia inflamatorie dispare. Este extrem de important ca acest proces, potential periculos, sa fie inactivat spontan si rapid la momentul oportun, adica la incheierea interventiei. Totusi, se pare ca, de multe ori, lucrurile nu se petrec asa, la oamenii din tarile puternic industrializate. Inflamatia persista.
Ce anume din stilul de viata modern perturba reglajele fine ale mecanismului inflamator? In prezent, medicii sunt convinsi ca lipsa de activitate fizica si alimentatia nesanatoasa contribuie in mod esential la aceasta epidemie. "Stim cu certitudine ca alimentatia caracterizata printr-o pondere masiva a acizilor grasi saturati, a grasimilor hidrogenate si a monozaharidelor favorizeaza cronicizarea reactiilor inflamatorii", accentueaza McIntosh.
Si invers: un efect de reducere a inflamatiilor il au substantele continute in dieta mediteraneana clasica - compusa din fructe si legume, peste, nuci si ulei de masline. Numeroase studii epidemiologice arata ca persoanele ce au adoptat aceasta dieta au categoric mai putini markeri inflamatori in sange si sunt mai rar atinse de afectiunile tipice ale societatii moderne.
Mancarea sanatoasa, un medicament salvator
Dr. McIntosh a reusit sa demonstreze influenta nemijlocita pe care alimentatia o exercita asupra organismului nostru. El le-a cerut participantilor la un test sa consume, la interval de o luna, doua mese experimentale. Ambele constau dintr-o bucata de tort cu fructe si un shake cu lapte. Prima data, prajitura si shake-ul au fost preparate cu ulei de cocos, iar a doua oara cu ulei de soia. Cel dintai contine acizi grasi saturati, nesanatosi, in timp ce al doilea e bogat in grasimi polinesaturate, prielnice sanatatii. La sase ore dupa ingurgitarea mesei cu ulei de cocos, markerii inflamatori din vasele de sange ale subiectilor erau vizibil crescuti. Dupa masa cu ulei de soia, dimpotriva, aceste valori scazusera chiar sub nivelul masurat inainte de consumarea alimentelor.
"De fapt, pentru noi rezultatele nu au constituit o surpriza", afirma specialistul. "Nu este nevoie decat de o singura masa nesanatoasa pentru a declansa in organism o avalansa biochimica de reactii inflamatorii, care cuprind cele mai diverse tipuri de tesuturi". Cu toate acestea, un om sanatos isi poate permite abateri ocazionale de la nutritia corecta. Situatia devine insa critica atunci cand meniurile nesanatoase inceteaza sa fie o exceptie si capata statut de regula, daca noi ne bombardam neincetat corpul cu mancaruri care intretin inflamatiile. Organismul uman este capabil sa raspunda pozitiv la modificarea alimentatiei. "Corpul nostru reactioneaza la mancarea sanatoasa ca la un medicament salvator", subliniaza dr. McIntosh, seful colectivului de cercetare.
Povestea de succes a Alexandrei este doar unul din multele exemple, deoarece la studiul de la Universitatea Florida au luat parte cincizeci de persoane. La inceput, toate prezentau factori de risc pentru aparitia unor afectiuni cronice, comparabili cu ai Alexandrei. "Starea mea fizica si cea psihica se ameliorau vazand cu ochii", spune ea astazi. Atat de incarcata de forta si de energie nu se mai simtise din anii de scoala, cand fusese o mica vedeta la concursurile de gimnastica. De asemenea, avea gandirea mai clara, iar viteza de reactie ii crescuse.
Experientele pozitive i-au convins pe cei implicati in experiment sa nu abandoneze. Caci renuntarea la mancarurile de tip fast-food nu e catusi de putin simpla. Trebuie sa iei totul de la capat, inveti din nou ce cumparaturi sa faci si cum sa gatesti. Orice intrare intr-un restaurant devine o mare incercare.
"Noi le spunem clar, tuturor, de la bun inceput, ca modificarea alimentatiei impune intr-o anumita masura si unele schimbari introduse in stilul de viata", declara McIntosh. Medicul american isi desfasoara in principal activitatea la sectia de urgente a Clinicii universitare. Pacientii pe care-i trateaza zilnic acolo i-au dat de gandit. "70-80% dintre ei ajung la mine, la urgenta, din cauza unor optiuni gresite in stilul lor de viata". Tocmai asta doreste el sa schimbe.
Trecerea la o alimentatie sanatoasa merita sa fie facuta la orice varsta. Si persoanele deja bolnave de diabet sau cele care au suferit un infarct isi pot reduce factorii de risc cu ajutorul dietei mediteraneene. Studiile efectuate pe un mare numar de femei insarcinate si copii mici au confirmat ca acei copii ale caror mame mananca suficiente fructe si legume si, din cand in cand, peste, in timpul graviditatii si in perioada de alaptare, sunt mai putin vulnerabili in fata afectiunilor inflamatorii, ca rinita alergica, astmul bronsic si neurodermita.
Miscarea reduce "focul"
La randul ei, si activitatea fizica influenteaza favorabil nivelul inflamatiilor. Pe termen lung, miscarea si programele de antrenament reduc markerii inflamatiilor cronice. Printr-un studiu amplu, cu participanti de varsta mijlocie, cercetatorii au reusit sa puna in evidenta legatura directa dintre activitatea fizica si markerii inflamatori. La sedentari, valorile erau sensibil mai ridicate decat la persoanele care faceau sport cu oarecare regularitate. Bine protejati erau subiectii care se antrenau frecvent si aveau o conditie fizica buna.
Cu cat facem mai des miscare, cu atat aceasta se repercuteaza mai pozitiv asupra vaselor de sange. Iar importanta nu pare a fi intensitatea activitatii fizice, ci mai degraba practicarea ei consecventa.
Drumetiile in munti, ca terapie anti-cancer
Medicii germani incearca sa concretizeze experienta americana in practica terapeutica. Ei isi trimit pacientii bolnavi de cancer sa faca drumetii in Alpi, timp de mai multe saptamani. Chiar daca intr-o prima faza s-a inregistrat o reactie acuta, cu cresterea valorilor inflamatorii, cateva saptamani mai tarziu, ele s-au stabilizat intr-o zona mai buna. La cei mai multi dintre subiecti, evolutia bolii pare sa fi fost, daca nu stopata, macar incetinita. Specialistii germani sunt convinsi ca miscarea are, de asemenea, un efect profilactic, impiedicand aparitia tumorilor gastrice si intestinale.
Vesti bune si in reumatism
Si reumatologii isi sfatuiesc de o buna bucata de vreme pacientii sa accepte o terapie nutritionala. Indeosebi o alegere avizata a grasimilor poate influenta pozitiv cursul unei artrite reumatice. In acest caz, nutritionistii recomanda mai putine produse de origine animala, deoarece carnea, mezelurile, untul si ouale contin cantitati mari de acizi grasi Omega 6, care favorizeaza inflamatiile. O actiune contrara, de combatere a inflamatiilor, o au acizii grasi Omega 3, care se gasesc in peste, nuci si uleiurile vegetale de calitate superioara.
Schimbarea alimentatiei necesita disciplina si multa rabdare. Pacientii care au acceptat provocarea au putut constata, in schimb, o ameliorare vizibila dupa doar 6 luni. Durerile s-au redus si li s-a imbunatatit mobilitatea. Deseori, bolnavii o scot la capat cu doze mai mici de analgezice, iar unii dintre ei pot chiar sa renunte complet la calmante, ale caror efecte secundare nu sunt deloc neglijabile.
Inflamatiile si infarctul
Noile descoperiri despre procesele inflamatorii cronice au revolutionat de-a dreptul modul cum sunt intelese afectiunile cardiovasculare. Intre timp au aparut sute de studii ce evidentiaza existenta unei legaturi directe intre valorile inflamatorii ridicate si un risc major de infarct si de imbolnavire a sistemului circulator.
Reactiile inflamatorii explica, de pilda, de ce diabeticii prezinta un risc sporit de afectiuni cardiovasculare. Organismul lor produce in cantitati mari anumite proteine, care actioneaza ca niste otravuri asupra peretilor sensibili ai vaselor sanguine. "In toate stadiile unei boli coronariene participa si procese inflamatorii", precizeaza specialistii. Aceleasi mecanisme ce favorizeaza de-a lungul anilor formarea de depuneri prin fixarea placilor de aterom pe peretii arterelor pot declansa mai tarziu catastrofa.
Ce e bun pentru inima e bun si pentru creier
Afectiunile vaselor nu prejudiciaza doar inima, ci si creierul. Dieta mediteraneana, cu actiune antiinflamatoare, pare capabila sa protejeze si organul gandirii impotriva bolilor si a fenomenelor involutive determinate de inaintarea in varsta. Cu prilejul unui studiu efectuat cu participarea a 700 de persoane si dat publicitatii in urma cu un an, neurologii de la Universitatea Columbia din New York au constatat ca oamenii care se hranesc in stil mediteranean sunt feriti de accidentele vasculare cerebrale minore.
Intre timp, medicii au reusit sa clarifice si acele mecanisme ce fac ca supraponderalii sa fie in mod deosebit expusi la aparitia diabetului, infarctului, accidentului vascular cerebral si a unor forme de dementa. Responsabile pentru aceasta sunt in primul rand procesele inflamatorii. Depozitele de grasime din zona abdominala reprezinta o adevarata otrava pentru organism. Celulele adipoase, pline pana la refuz cu grasime, mor mereu, una dupa alta, fiindca nu pot fi alimentate suficient cu oxigen. Organismul raspunde la aceste celule agonizante ca la un germene strain, respectiv cu reactii imunitare si inflamatorii energice. Avem, asadar, un sistem imunitar activat in permanenta si procese imunitare cronice, raspandite in tot corpul. In lumea medicala, nimeni nu mai contesta astazi faptul ca surplusul de greutate corporala, alimentatia nesanatoasa si sedentarismul contribuie, intr-o masura decisiva, la epidemia de inflamatii din zilele noastre.
TOPUL ALIMENTELOR BUNE SI RELE
Reduc inflamatiile
Campionul broccoli
Aflat invariabil pe primul loc in recomandarile nutritionistilor, broccoli contine - la fel ca rudele sale, conopida si varza de Bruxelles - cantitati mari de sulforafan, o substanta foarte sanatoasa.
Fructe, cu exceptia bananelor
La alegerea fructelor, deviza suna astfel: cu cat mai colorate, cu atat mai sanatoase. Bananele sunt singurele care au un potential antiinflamator scazut.
Toate soiurile de nuci si alune
Cercetatorii de la Universitatea Yale au demonstrat recent ca o portie de nuci pe zi ii protejeaza pe diabetici impotriva inflamatiilor ce le deterioreaza vasele sanguine.
Intretin inflamatiile
Grasime la micul dejun
In numerose produse de patiserie se ascund grasimi hidrogenate. Cine mananca des asa ceva isi tripleaza riscul de a se imbolnavi de inima (Harvard).
Grasime la pranz
Carnea si carnatii nu sunt interzise in alimentatia ce urmareste combaterea inflamatiilor - insa trebuie sa tineti seama de continutul lor de grasime. Inainte de a prepara carnea de pasare, indepartati neaparat pielea.
Doza de zahar in sange
Atentie la sucurile de fructe din comert: bauturile indulcite au o influenta nefasta asupra glicemiei si a nivelului inflamatiilor.