* 14 februarie, ziua nasterii lui Grigore Vieru, a devenit o alta zi a Poeziei. "Azi s-a nascut Poezia", le spunem acelora care ne vad indreptandu-ne, in aceasta zi, cu flori, catre bustul sau, de pe Aleea Clasicilor, din Chisinau *
Republica Moldova e un stat sarac. Iar fara Vieru acesta a devenit si mai sarac, cel mai sarac din Europa.
***
La doi ani de la disparitie, pe locul sau de veci, monumentul e lipsa. Dar cel mai durabil monument si l-a ridicat chiar poetul. El si-a inaltat un monument nepieritor, din cuvintele limbii romane.
***
Vieru nu doar a scris in Limba Romana. El a trait in Limba Romana. Unicul partid din care a facut parte si in care a crezut cu adevarat a fost Partidul Limbii Romane.
***
Vieru ne-a invatat: Casa parinteasca nu se vinde. Limba nu se vinde. Tara nu se vinde. El ne-a atentionat ca Dumnezeu a plans peste tara cu lacrima limbii noastre. Tot el ne-a indemnat, in vremuri de bezna ideologica:
"Reaprindeti candela-n cascioare
Langa busuiocul cel mereu,
Degerat la maini si la picioare,
Se intoarce-Acasa Dumnezeu".
***
La viata sa, Vieru a avut parte de putine bucurii. Cele mai multe au sosit postum: scoli, biblioteci, cenacluri, strazi, poduri ii poarta numele. Prima lui carte pentru maturi se intitula "Numele tau". Ca si cum poetul sugera ca numele de Grigore Vieru e si numele tau, draga cititorule.
***
Scrisul poetului nostru a capatat alte dimensiuni dupa ce, in 1977, a vizitat pentru prima oara Romania: siguranta ca are in spatele lui o Tara si o Limba care sa-i apere scrisul razbate din tot ce a scris ulterior.
***
Era poetul Mamei.
Mama din poezia sa era Tara.
***
Toate guvernarile de pana la 1991, si toate guvernarile de dupa 1991 au intretinut campaniile contra lui Vieru. Vieru era invinuit ca vrea sa romanizeze limba... romana, ca-i incurca pe cei de la putere sa ne faca fericiti, ca el a destramat marea Uniune Sovietica s.a.m.d.
***
Vieru si-a trait viata pe baricade. Acest barbat firav, ca un fir de iarba ("Sunt iarba. Mai simplu nu pot fi"), a clatinat din tatani un imperiu, care pana la urma s-a prabusit.
***
In 1992, Grigore Vieru a fost propus la Premiul Nobel pentru pace.
Iar Igor Smirnov a protestat, motivand ca Vieru ar fi fost cel care a declansat razboiul de pe Nistru. Poezia "13 strofe pentru mancurti" (prin care aparase, intre altele, si revista Literatura si arta, ostracizata de guvernare: "Ei ne hacuira graiul/ Si doina, si harta,/ Ei, care astazi vaneaza/ "Literatura si arta") fusese publicata in 1989, in ziarul moscovit "Izvestia", intr-o traducere schimonosita, cu titlul "13 cetverostisii protiv russkih" ("13 strofe contra rusilor"). Un deputat moscovit scria intr-un comentariu alaturat ca locul unor "poetastri" ca Vieru este la inchisoare.
***
La Universitatea "Ion Creanga", ni se spune ca initial Vieru intrase la Facultatea de Biologie, dar profesorul Drahemberg, vazandu-l atat de pirpiriu, l-a sfatuit sa-si depuna actele la Litere, unde erau prea multe fete.
- Ce noroc de noi! s-a spus acolo.
Dar eu sunt convins ca Vieru ar fi fost la fel de bun si la Biologie. La Biologie poate lua mai lesne Premiul Nobel.
***
Grigore Vieru nu-si trada prietenii, dar nici dusmanii. Le era la fel de fidel si unora, si altora. Prietenii lui erau prietenii Limbii Romane. Dusmanii lui erau dusmanii Limbii Romane.
***
Daca unii confrati de idei voiau sa ajunga in Europa, unde nu-i astepta nimeni, Vieru a facut tot posibilul sa ajunga la cititorul sau, cel de acasa, care i-a asteptat cel mai mult poezia.
***
La noi, se creeaza impresia ca ti se poate ierta orice, chiar crimele. Nu ti se va ierta insa talentul.
Pentru talent a fost urat cel mai mult Grigore Vieru.
Pentru talent, marele poet nu poate fi iertat nici dupa moarte.
***
Un Valeriu Senic, sef al partidului socialist de trista amintire, scrisese in ziarul "Dreptatea", in 1992, ca Vieru isi are pregatit in fiecare sat cate un loc de mormant. Iata, insa, ca in fiecare sat din Basarabia Vieru are pregatit cate un loc pentru un bust.
Fiecare localitate in care Vieru a avut intalniri cu cititorii sai viseaza sa-i ridice o statuie.
***
Proverbul "Cainii latra, caravana trece" nu e valabil in cazul Republicii Moldova. Aici exista mai multe caravane distruse de caini. Ferocitatea dulailor din partea locului e nemaiintalnita altundeva in lume.
***
Un consilier al lui Voronin, Sergiu Mocanu, ii povestise scriitorului Andrei Strambeanu ca seful sau, rasfoind "Moldova suverana", din perioada atacurilor aberante la adresa lui Vieru, i-a spus nedumerit acestuia: "Ce fel de popor sunteti voi?! Un roman (Mih. Contiu, venit la Chisinau de peste Prut - n.a.) isi bate joc de cel mai mare poet al vostru, si inca nimeni nu l-a bocanit". "Declarati-l persona non grata, domnule presedinte, si expulzati-l de unde a venit. Intelectualii o sa va respecte pentru asta", i-a sugerat consilierul. "As face-o cu placere", i-a spus ex-presedintele comunist. "Dar nu pot. Un presedinte nu poate face chiar tot ce-ar vrea sa faca", i-a vorbit acesta cu subtext.
***
Destinul postum al lui Grigore Vieru e al marilor creatori.
Cei care l-au improscat cu noroi ii ridica azi statui.
***
Acum cativa ani, in drum spre Cahul, am fost rugati sa ne oprim in biserica din Chircani. Lacasul era plin cu copii. Preotul l-a rugat pe Vieru sa citeasca din poeziile sale. Am avut atunci impresia ca "poemele lumesti" ale poetului capatasera, brusc, ritm de litanie. Pentru prima data, biserica din Chircani a rasunat de aplauze. Acele aplauze le asemuisem in sinea mea cu un falfait de aripi de ingeri. E ca si cum ingerii il aplaudau pe poet.
***
- Cum sa votez ca sa nu gresesc?! ma intrebase cineva la alegerile trecute.
- Voteaza asa cum crezi ca ar fi votat Grigore Vieru, si nu vei gresi, i-am spus.
Vieru ramane un indreptar moral si dincolo de moartea sa fizica.
***
Verbul lui Grigore Vieru lucreaza in continuare pentru Limba Romana, pentru Demnitate, pentru Spiritualizarea acestui spatiu uitat parca de Dumnezeu. Vieru n-a murit. Vieru sunteti dumneavoastra. Vieru suntem noi, cititorii lui. Cei de acum, si cei din veac.
"Usoara, maica, usoara...".
Scrisoare din Basarabia
Cu vorba-mi stramba si pripita
Eu stiu ca te-am ranit spunand
Ca mi-ai luat si grai si pita
Si-ai navalit pe-al meu pamant.
In vremea putreda si goala
Pe mine, frate, cum sa-ti spun,
Pe mine m-au mintit la scoala
Ca-mi esti dusman, nu frate bun.
Din Basarabia va scriu,
Dulci frati, de dincolo de Prut.
Va scriu cum pot si prea tarziu,
Mi-e dor de voi si va sarut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel slutit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne,-am fost mintit!
Cu pocainta nesfarsita
Ma rog iubitului Iisus
Sa-mi ierte vorba ratacita
Ce despre tine, frate,-am spus.
Din Basarabia va scriu,
Dulci frati de dincolo de Prut.
Va scriu cum pot si prea tarziu,
Mi-e dor de voi si va sarut.
Afland ca frate-mi esti odata,
Scapai o lacrima-n priviri
Ce-a fost pe loc si arestata
Si dusa-n ocna, la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei
Ocnasii scot si astazi sare
Si nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia va scriu,
Dulci frati de dincolo de Prut.
Va scriu cum pot si prea tarziu,
Mi-e dor de voi si va sarut.
Foto: ALECU RENITA (3)