Bucuresti, 21 ianuarie - Membrii Parlamentului Roman sunt de acord cu transpunerea in legislatia nationala a Rezolutiei Parlamentului European care recomanda interzicerea folosirii cianurilor in minerit. Concluzia survine in urma unui sondaj efectuat de Centrul Pentru Politici Durabile - Ecopolis, in parteneriat cu Asociatia Salvati Dunarea si Delta, in randul parlamentarilor romani, in perioada noiembrie-decembrie 2010.
Rezolutia Parlamentului European
Dupa cum se stie, in data de 5 mai 2010, Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covarsitoare, o Rezolutie care cere Comisiei Europene sa initieze interzicerea completa a tehnologiilor care utilizeaza cianurile in minerit, in Uniunea Europeana, pana la sfarsitul anului 2011. Parlamentul European este convins ca interzicerea cianurii este singura modalitate sigura de a proteja resursele de apa si ecosistemele din Europa, conform obiectivelor prezente in Directiva Cadru Apa.
Situatia din Legislativul Romaniei
Inca din anul 2003, senatorii Eckstein Kovacs Peter si Gheorghe Funar au depus o initiativa legislativa pentru interzicerea mineritului cu cianuri, insa aceasta a fost blocata in Comisia pentru Industrii. Iulian Iancu, fost deputat PSD, seful acestei comisii, a indeplinit practic "ordinul" companiei RMGC, tergiversand si trimitand plenului Camerei o alta propunere legislativa, de nerecunoscut, pe deplin favorabila investitorilor de la Rosia Montana. Fostul presedinte al Camerei, Bogdan Olteanu, a incercat in zadar si, dupa parerea noastra, insuficient de convingator, sa scoata proiectul Eckstein-Funar de la naftalina, dar n-a reusit (sau, poate, n-a dorit sa reuseasca?). Iata ca, potrivit sondajului Ecopolis, deputatii si senatorii romani, incurajati si de Rezolutia PE, se gandesc din nou la reluarea dezbaterii privind cianura.
Parlamentul Romaniei: 49,2% impotriva; 18,4% pentru proiectul Rosia Montana
Potrivit sondajului Ecopolis, 67,6% dintre parlamentari sustin transpunerea rezolutiei europene intr-un proiect legislativ local, pe parcursul urmatoarei sesiuni parlamentare. Dintre acestia, 92.9% sunt parlamentari PSD +PC, 66,7% sunt de la minoritati, 62,8% sunt de la PNL si 51,4%, de la PDL. Doar 8,1% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu adoptarea acestei legi! De notat ca nici un parlamentar PSD+PC nu ar respinge legea de interzicere a mineritului cu cianuri (ceea ce il scoate pe deplin in offside pe fostul lor coleg, Iulian Iancu). Chestionati despre proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana, 49,2% dintre parlamentarii romani si-au exprimat dezacordul, in timp ce 32,4% se abtin, iar 18,4% se declara in favoarea proiectului. Cum era de asteptat, parlamentarii PNL si PSD+PC se opun in egala masura proiectului de la Rosia Montana (in procent de 68,5%), in timp ce PD-L este partidul cu cei mai rezervati parlamentari (doar 24,6% se opun proiectului, in timp ce 49,7% dintre ei se abtin). Unul dintre paradoxurile cercetarii pune in evidenta faptul ca aproape o treime dintre parlamentarii chestionati nu pot sau nu vor sa-si exprime o opinie fata de proiectul de la Rosia Montana. Cei mai multi isi motiveaza absenta unei pozitii clare prin lipsa de informatii.
Mos Craciun si... renii comunali
O scrisoare cel putin absurda a fost recent adresata ministrului Culturii si altor autoritati centrale: Scrisoarea primarilor din localitatile apropiate de Rosia Montana, prin care alesii locali din Albac, Vadul Motilor, Lupsa, Scarisoara, Rosia, Salciua, Bucium, Campeni, Mogos, Sohodol si alte localitati din Apuseni, cer renuntarea la inscrierea sitului minier in Patrimoniul UNESCO. Adica nu doresc turism in Apuseni, dar sunt de acord cu cianura! Aceasta pozitie, jignitoare pentru proprietarii de pensiuni din zona, care, prin deschiderea proiectului minier, ar avea numai de pierdut, a fost ceruta, "la schimb", de compania Gold Corporation, dupa ce, de sarbatori, aceasta a jucat rolul lui Mos Craciun pentru scolile si gradinitele acestor localitati. Un Mos Craciun ai carui... reni (a se citi primari), inhamati la interese corporatiste straine, nu fac decat sa aduca motilor maximum de umilinta, in schimbul vanzarii istoriei lor.