- In primul rand, nu este vorba de nici o schimbare de optica, pentru ca realizarile tehnice ale Romaniei nu au fost contestate niciodata. Abuzul Frantei si, in prima faza, si al Germaniei, a fost de a fi aplicat Tratatului Schengen criteriile Mecanismului de cooperare si verificare din domeniul justitiei. Cu alte cuvinte, luam o nota proasta la matematica pentru ca nu am invatat la biologie. De altfel, Germania s-a alaturat cu greu demersului francez si s-a desprins de el de indata ce a avut prilejul sa o faca. "Tafna" romaneasca a avut, asadar, darul, sa scoata in evidenta caracterul subiectiv al atitudinii Parisului. Pe de alta parte, insa, a si provocat Franta la o atitudine intransigenta, care frizeaza absurdul, pentru ca niciodata o tara cu orgoliul Hexagonului nu va accepta ca o tara mai mica, aflata la periferia Europei, poate avea dreptate. Nu este drept, nu este corect, dar nici nu putem trece de Franta prea usor. Cum scria La Fontaine in fabula "Lupul si mielul", cel mai puternic are intotdeauna dreptate ("La raison du plus fort est toujours la meilleure"). De altfel, diplomatia romaneasca intreprinde deja demersuri diplomatice, discrete pentru a rezolva diferendul cu Franta, caci nu avem nimic de castigat din el, mai ales ca Romania are in continuare o reputatie proasta in UE, nu numai din cauza unor compatrioti care cersesc, fura si se prostitueaza pe unde ajung, ci si din cauza incapacitatii politicienilor nostri de a reforma justitia si de a diminua coruptia. Trebuie sa admitem, desi nu ne convine, ca de fapt, criticile Frantei erau intemeiate - doar ca nu se aplicau in cazul tratatului Schengen. Ar fi gresit, asadar, sa tragem concluzia ca suntem fara prihana, victime ale manevrelor politice franceze. O astfel de concluzie ar fi desigur pe placul autoritatilor de la Bucuresti, nu in ultimul rand, si pentru ca ar distrage atentia de la deficientele persistente pe care nu sunt capabile sa le elimine. Scandalul legat de Schengen le-a cazut bine din acest punct de vedere, dar nu le va fi de ajutor decat pe termen scurt, adica pana la urmatoarea gafa. De altfel, scandalul legat de pensiile militarilor a facut ca disputa cu Parisul sa dispara de pe agenda publica. Inainte de a ne ocupa de alte chestiuni, merita totusi, sa mai zabovim asupra lui, pentru ca el ne spune ceva si despre regulile de joc in Uniunea Europeana, mai exact, demonstreaza ca ea este o structura minata de un "deficit democratic" pe care euroscepticii il acuza demult si ca marile decizii sunt luate, de fapt, de marile puteri. Practic, daca Franta nu vrea sa ne primeasca, ne poate bloca la infinit. Ea va negocia intotdeauna de pe pozitii de forta. Presedintele Basescu a ridicat public problema acestui abuz de putere, cum a facut si Polonia in trecutul nu prea indepartat. Iata de ce nu putem trage concluzii transante, ci putem spune, doar, ca suntem o tara imperfecta intr-o organizatie imperfecta.
2. Se anunta infiintarea unei noi grupari politice unguresti: PPMA (Partidul popular al maghiarilor din Ardeal). Va slabi aparitia lui prestatiile UDMR sau cele doua grupari vor valida proverbul: "Unde-s doi puterea creste"?
- Nu este prima data cand Laszlo Tokes lanseaza un nou partid. A mai facut-o si in alegerile europarlamentare din 2007, cu un discurs asemanator. Initiativa sa a creat si atunci mari probleme UDMR, care a reusit sa convinga, in final, Partidul Civic al Maghiarilor, sa candideze pe liste comune cu ea, lasandu-l pe Laszlo Tokes sa candideze independent si sa obtina un loc in PE. Un calcul politic simplu arata ca mai multe partide maghiare nu inseamna mai multi maghiari, adica niciodata mai mult decat 5% din electorat, ci doar fragmentarea elitei politice maghiare, fapt care genereaza pentru UDMR pericolul fragmentarii votului, adica al disparitiei din Parlament, pentru ca orice fractiune sub 5% inseamna ratarea pragului electoral. Acesta a fost intotdeauna argumentul cu care UDMR a castigat disputele politice din interiorul comunitatii maghiare si i-a indreptatit pe criticii sai sa califice electoratul maghiar drept un electorat captiv. Pe de alta parte, succesul repurtat de fiecare data la vot de Laszlo Tokes demonstreaza ca alegatorii maghiari sunt nemultumiti de UDMR, acuzata de fostul episcop ca "este interesata de o politica damboviteana" si "colaboreaza cu toate partidele care sunt la guvernare". Problema este ca domnul Tokes este nemultumit de faptul ca UDMR si PCM au renuntat sa militeze pentru "autonomiile comunitare" si de aceea "nu isi fac datoria, nu reprezinta interesele comunitatii maghiare". De fapt, initiativa lui Laszlo Tokes este o provocare la adresa UDMR, careia i se cere sa decida daca "ii reprezinta pe maghiari la Bucuresti sau Bucurestiul in fata maghiarilor". In consecinta, dezbaterea politica din campania pentru presedintia Uniunii se duce in jurul oportunitatii retragerii de la guvernare. Nu este exclus ca UDMR sa ia aceasta masura extrema in preajma alegerilor, pentru a evita contestarile legate de masurile de austeritate ale guvernului din care face parte si votul de protest al maghiarilor afectati de aceste masuri. Nu ar fi deloc elegant, dar probabil necesar pentru supravietuirea ei. Ca atare, PPMA ar putea crea o problema actualei coalitii de guvernare, care s-ar putea trezi in minoritate in Parlament. Iata de ce, pentru actualul guvern esential este ca desprinderea UDMR de coalitie sa aiba loc cat mai tarziu, pentru ca destabilizarea guvernului sa nu aiba consecinte catastrofale in plan financiar si economic. Pe de alta parte, daca nu vor sa fie ostatecii lui Laszlo Tokes, e bine ca romanii sa-si aminteasca de faptul ca UDMR este in Parlament doar pentru ca ei nu se duc la vot in numar suficient si permit astfel Uniunii sa beneficieze de o reprezentare parlamentara mai mare decat forta sa reala. De altfel, recensamantul care va avea loc in curand ne va lamuri asupra acestui din urma aspect.