Ne amintim ca numele fundatiei a fost pe buzele tuturor, mai ales in anii '90, cand si fortele neocomuniste si firavele palpairi democratice ale societatii civile se confruntau pe terenul nou al "societatii deschise" - o abstractiune care a starnit multe dezbateri si conflicte de opinii. Treptat, fundatia a trecut de la pozitia de organizatie finantatoare, la cea care are propriile programe. Ilona Mihaies, presedintele actual al "Soros Romania", descrie mai jos aceasta evolutie.
"Misiunea Fundatiei nu s-a modificat esential de-a lungul anilor", spune doamna Mihaies. "Azi, ca si in urma cu 20 de ani, Fundatia are misiunea de a promova modele pentru dezvoltarea unei societati bazate pe libertate, responsabilitate si respect pentru diversitate". Este adevarat, in 1990, perceptia fundatiei era de "conspiratie iudeo-maghiara impotriva intereselor Romaniei". Cu toate acestea, si-a continuat activitatea, deoarece astfel de acuzatii veneau in principal din sfera fostelor structuri securisto-comuniste. Bugetul din acel an a insumat numai 135.000 de dolari, pentru ca anul urmator, in 1991, sa ajunga la 600.000 de dolari. Anul 1992 a fost dedicat "libertatii presei". Mai toate ziarele timpului, centrale si locale, au beneficiat de sustinere financiara din partea fundatiei, materializata in principal in donarea de hartie, mijloace de transport (28 de camioane si furgonete pentru difuzare) si tipografii moderne. In acel context, fundatia a avut un buget de 4 milioane de dolari! 1993 este definit ca o "usa deschisa catre studii", cand Soros Romania a semnat parteneriate si a trimis studenti romani la universitati de prestigiu: Oxford, Cambridge, Nisa, Duke etc. In 1994, fundatia ia "pulsul natiunii", lansand "Barometrul de opinie publica". In fine, in anul care a marcat o jumatate de deceniu de activitate, 1995, fundatia face un prim bilant: burse pentru 6000 de persoane, echipamente performante, scoli si institutii infiintate. Bugetul insumat al primilor 5 ani - peste 35 de milioane de dolari! Anii urmatori au adus noi directii in activitatea institutiei, fondate de neobisnuitul Mecena al zilelor noastre, George Soros. Astfel, cu un buget de 9,5 milioane de dolari, anul 1996 este dedicat comunicarii (informatizarea scolilor, donatii de calculatoare, servicii IT, cursuri de informatica etc.). Anul urmator, cu un buget de 10 milioane de dolari, este anul "Megaproiectelor". Fundatia a sprijinit initiativele de reforma ale guvernului, lansand programe pentru reforma legislativa si juridica, pentru administratia publica, pentru invatamant primar si gimnazial, pentru sanatate publica. Cea mai mare investitie s-a dus catre informatizarea spitalelor judetene. In 1998, sunt lansate numeroase programe de integrare a tiganilor, cu un buget de peste 12 milioane USD, iar in 1999, sunt lansate importante fluxuri de finantare pentru organizatiile neguvernamentale (buget: 10 milioane dolari).
Rosia Montana, studiu de caz
Anul 2000 marcheaza aparitia unor centre de dezvoltare de politici publice (in reteaua "Soros Open Network-Romania"), in contextul reducerii angajamentului financiar al lui George Soros in Europa de Est. Este incurajata infiintarea unor organizatii autonome, care sa supravietuiasca si din alte fonduri, pe langa cele ale fundatiei mama. Sunt lansate, in 2003, "Campaniile Societatii Deschise" - luari de pozitie rapide fata de politici, masuri oficiale si actiuni administrative in flagranta opozitie cu principiile statului de drept si cu valorile democratiei. Este promovata responsabilitatea sociala a corporatiilor. Blogul "Doza de responsabilitate", lansat in august 2004, la Bucuresti, s-a numarat printre singurele patru bloguri axate pe acest subiect din intreaga lume. In acest context, Rosia Montana a fost luata drept studiu de caz. Prin glasul presedintelui fundatiei din acei ani, Renate Weber, autoritatile au fost avertizate asupra necesitatii de a-si schimba atitudinea fata de exploatarea resurselor naturale din tara noastra, prin elaborarea unor programe de dezvoltare durabila, si nu prin exploatarea rapida, pana la epuizare, a zacamintelor, cu distrugerea iremediabila a mediului si a vestigiilor arheologice. Alaturandu-se altor zeci de organizatii din tara si din strainatate, Fundatia Soros a facut din salvarea Rosiei Montane una dintre campaniile ei cele mai cunoscute. Cu un buget total de peste 120 de milioane de dolari, investiti timp de 20 de ani in programele din Romania, fundatia are reusite spectaculoase. Imi e greu sa-mi imaginez cum ar fi aratat astazi democratia romaneasca fara existenta ei.