- Incepem analiza politica a lunii noiembrie cu cel mai recent si important eveniment: alegerile parlamentare din Republica Moldova. Nici puterea, nici opozitia nu a obtinut suficiente locuri in Parlament pentru a putea alege presedintele pe care si-l doresc. Ce credeti ca se va intampla?
- Rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova repeta pe undeva ce s-a petrecut la referendumul pentru modificarea Constitutiei. Puterea a organizat atunci referendumul, tocmai pentru evitarea alegerilor parlamentare si pentru iesirea din blocaj. Potrivit sondajelor de opinie, eram indemnati sa credem ca referendumul va trece, iar cetatenii isi vor putea alege in mod direct presedintele, ceea ce ar fi transat disputa dintre putere si opozitie. Din pacate, referendumul n-a trecut. Recent, pe 28 noiembrie, dupa alegerile parlamentare, sondajele facute la urne ne-au ingaduit cateva ore de speranta si de euforie, la Chisinau si la Bucuresti. Parea ca moldovenii vor alege partidele din Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), in proportie covarsitoare. Bucuros de sondaje, premierul moldovean Vlad Filat a si declarat: "Incredibilul s-a produs, Moldova merge spre Uniunea Europeana". N-a fost sa fie. Rezultatul voturilor confirma starea reala de fapt din Moldova, si anume, ca electoratul tanar, cel care a votat in mod sigur pentru AIE, pentru schimbarea radicala a drumului tarii, nu e suficient de numeros. Populatia varstnica, tributara regimului comunist, este majoritara. La fel ca in toate tarile europene, si in Moldova, viitorul este hotarat de majoritatea varstnica, in ciuda sacrificiilor facute de tineri si a sangelui varsat de acestia. Comunistii au primit 40% din voturi. In mod dramatic, nu sunt prea multe optiuni pentru iesirea Moldovei din blocaj. Se vor face negocieri dure, dar numarul de combinatii posibile este limitat. Cele trei partide care au format AIE pana acum, chiar daca raman unite, nu fac numarul necesar de voturi in Parlament ca sa poata desemna singure presedintele. Daca Partidul Liberal Democrat, al doilea clasat, cu 29%, s-ar alia cu Partidul Comunistilor, ar insemna ca toata lupta de pana acum a fost pierdere de vreme. Comunistii se pot asocia cu Partidul Democrat al lui Marian Lupu, care a plecat tot de la ei, dar nici asa nu va implini numarul de deputati suficient pentru alegerea presedintelui. O solutie ar fi cea exprimata de Vlad Filat, presedintele PLD, de a atrage doi deputati comunisti de partea AIE. Poate ca va reusi AIE, de data asta, ce n-a putut pana la aceste alegeri anticipate. Poate au obosit si comunistii sa boicoteze republica si vor intelege ca risca sa distruga tara, cu ambitiile lor.
- In pragul Craciunului si al sarbatorii nationale, Bucurestiul nu se poate desprinde din noroiul scandalurilor politice. Cel mai inedit dintre ele i-a avut ca protagonisti pe deputatii PSD Nicolae Banicioiu si Robert Negoita, acuzati ca au primit servicii sexuale pe bani, de la cateva fete, unele minore, pe care le recruta o firma de modelling apropiata partidului. Modelul Berlusconi face adepti...
- Scandaluri de acest tip s-au petrecut si in alte tari si la case mai mari, cum e Italia, dar si Congresul american. Numai ca acolo cei amestecati in astfel de povesti picante s-au umplut de rusine si au fost siliti sa demisioneze. La noi, scandalul s-a stins relativ repede, in ideea ca o astfel de fapta arata virilitatea omului politic si n-are a face cu moralitatea. Este jenant daca doi politicieni tineri au ajuns sa plateasca pentru astfel de placeri; ba pe unele fete nici nu le-au platit, caci d-l Negoita le oferea cazare gratuita in hotelul sau. Iar unele dintre domnisoare erau si membri de partid, ca sa fie o activitate militanta, din toate punctele de vedere. Partidul n-a reactionat, toti au facut ciocul mic vreo saptamana si istoria e pe cale sa fie uitata. Liderii PSD stiau ca, daca tac, vine alt scandal, lumea va fi atenta la altceva, si ei scapa cu fata curata. E pacat, insa, pentru ca demonstreaza laxitate morala si pun in discutie statutul femeii in politica. Sa nu ne mai mire ca atunci cand apare o femeie frumoasa intr-o functie importanta e banuita ca a trecut prin patul nu stiu carui politician.
"Ramane de vazut daca duhurile rele din Ministerul de Interne vor fi exorcizate"
- Liderilor PSD li s-a confirmat asteptarea. Un scandal si mai mare, declansat in cadrul Ministerului de Interne, s-a soldat cu demiterea secretarului de stat Dan Fatuloiu si a sefului Politiei Romane, Petre Toba.
- De la promiscuitatea individuala, practicata de junii primi ai politicii romanesti, ajungem la promiscuitatea unor oficiali ai statului, cu interlopii. Aici, relatiile sunt mult mai nesanatoase si mult mai grave, caci ameninta insasi functionarea unor institutii ale statului. Nu mai poti avea incredere intr-o institutie in care un sef judetean de politie, comisarul Aureliu Soric, de la Neamt, plange la propriu, in fata camerelor de luat vederi, de mila unui interlop pe care incearca sa-l scuze. Iar sefii de post din tot judetul se solidarizeaza cu superiorul lor, amenintand cu demisia, daca acesta va fi schimbat din functie. Sa nu ne iluzionam ca in celelalte judete e altfel. Si acolo exista complicitate intre interlopi si politisti, dar inca n-a iesit la iveala. Grav este ca seful politiei pe tara, d-l Petre Toba, n-a reactionat. Sigur, sunt ei din aceeasi familie onomastica, dar chiar pana intr-acolo sa mearga solidaritatea dintre Toba si Soric? In ce-l priveste pe secretarul de stat Dan Fatuloiu, simtindu-se probabil amenintat de toate aceste alunecari de teren, a avut o tentativa neinspirata de a se extrage nepatat din scandal, acuzand o mita chiar in curtea ministerului, ca pe platourile de filmare. O mita in valoare de un milion de euro, constand in doua case, doua masini si vreo 50.000 de euro de buzunar. Faptul ca se petrec astfel de lucruri, si nu de ieri, de azi, si ca nimeni nu le poate diminua macar, nu mai e un scandal, e o boala care pare incurabila. Ramane de vazut daca noul secretar de stat, Ioan Dascalu, si noul sef al politiei romane, Liviu Popa, vor fi capabili sa exorcizeze duhurile rele din Ministerul de Interne.
"Avertismentul sefului FMI ar trebui sa ne mobilizeze"
- Un al treilea scandal, de aceasta data cu rezonante internationale, a fost declansat de Dominic Strauss-Kahn, presedintele FMI, care a declarat ca Romania este in pericol de a intra in incapacitate de plata, o afirmatie infirmata energic de oficialii romani. Cum apreciati afirmatia sefului FMI?
- D-l Dominic Strauss-Kahn este cel mai bine cotat posibil candidat al socialistilor la presedintia Frantei in 2012, cu 40% din intentiile de vot, si probabil ca si-a inceput dansul electoral profitand de vizibilitatea functiei pe care o are. Astfel de declaratii insa nu se prea fac la nivelul acesta, pentru ca riscurile sunt enorme. Pe de alta parte, Romania poate ajunge intr-o situatie de criza extrema, daca nu ia anumite masuri. Este suficient, de exemplu, sa nu adoptam la timp legile convenite cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, sa nu avem la inceputul anului viitor Legea bugetului, Legea salarizarii unitare si Legea pensionarii unitare. Daca nu le avem la timpul stabilit si in forma convenita cu cele trei institutii internationale, acordurile de imprumut cad si atunci chiar suntem foarte aproape de a intra in incapacitate de plata. Problema este ca toate cele trei legi sunt in aer. Legea bugetului si legea salarizarii unitare inca n-au ajuns in Parlament, iar Legea pensiilor a fost luata din nou in dezbatere de catre parlamentari, care incearca sa introduca in ea prevederi care nu vor fi acceptate de FMI. Dezbaterile parlamentare sunt oricum boicotate de opozitie, ceea ce ar putea impiedica adoptarea lor pana la sfarsitul anului. Asa incat vestea rea data de d-l Dominic Strauss-Kahn ar trebui sa ne atraga atentia ca nu suntem deloc in afara pericolului si sa ne mobilizeze, nu sa ne supere si sa ne isterizeze.
- Cu toata criza economica si politica, in ultima vreme par sa apara clarificari de natura doctrinara. Semnalul e dat de PDL, prin Teodor Baconschi, ministrul de Externe, care incearca sa imprime un curent crestin democrat partidului. Recent, Institutul de Studii Populare al PD-L a scos, si el, o carte despre "Reperele intelectuale ale dreptei". Exista un interes real in partide si in electorat pentru dezbaterea ideologica?
- Cred ca nucleului dur al PDL, de pilda, ii sunt perfect indiferente astfel de dezbateri. Partidele romanesti s-au afiliat la curente ideologice europene din pragmatism: PSD la Internationala Socialista, PNL la cea liberala, iar PD-L la Partidul Popular European. PD-L a avut schimbarea de directie cea mai radicala, de la social-democratie la doctrina populara. A fost bine si pentru PD-L, caci a ocupat un loc ramas liber dupa disparitia PNTCD, si pentru Romania, deoarece, daca nu aveam un partid mare afiliat la Partidul Popular European, riscam sa nu intram in UE. PPE s-ar fi opus aderarii Romaniei la UE daca prin asta s-ar fi intarit numai flancul stang al Parlamentului European. De la acest pragmatism pana la asumarea unor doctrine mai e cale lunga. Cand a fost la guvernare, PSD a luat si masuri de dreapta, iar PNL si PD-L au luat si masuri de stanga, mai ales silite de context. La un moment dat, ar trebui facuta o structurare ideologica a scenei politice la modul real, ceea ce ne-ar scuti de multe surprize neplacute si de blocaje parlamentare. Acum suntem departe de acest moment. E si greu, caci toate partidele noastre vin de la stanga. Liberalii au fost de stanga, pana in interbelic, PD-L a fost social-democrat pana de curand. Pozitionarea PD-L si a PNL la dreapta este numai o reactie la PSD, dar aceste partide inca n-au asimilat principiile si valorile dreptei. Si de aici vin anumite complexe.