Ani de zile, Romania s-a laudat cu o crestere economica mult superioara Bulgariei, insa odata cu aparitia crizei economice, situatia s-a schimbat. Bulgaria merge mult mai bine decat Romania. Si o spune chiar Fondul Monetar International. Daca, in 2010, Romania se confrunta cu o scadere de 2% din PIB, anul viitor FMI prevede o crestere de numai 1,5%. Saptamanile trecute, primul ministru bulgar anuntase ca vecina noastra din sud a iesit din recesiune, atat pe seama cresterii exporturilor, cat si a masurilor anti-criza. Si estimarile analistilor pentru 2011 sunt mai bune pentru Sofia: o crestere economica de 3,6% si un deficit bugetar de 2,5% din PIB (fata de 4,4% la Bucuresti). Date fiind aceste cifre surprinzatoare, ne-am adresat ambasadorului Bulgariei la Bucuresti, Excelenta Sa Valentin Radomirski, pentru a ne oferi detalii privind "miracolul bulgar". Interviul face parte din seria dialogurilor revistei noastre cu ambasadorii fostelor tari comuniste, membre ale UE, care au reusit sa depaseasca cele mai grele momente de cumpana de dupa 1989. De ce toate fostele tari comuniste, inclusiv Albania, pretendent cu sanse mari la intrarea in Europa, au reusit, iar Romania nu? Iata o intrebare al carei raspuns nu a venit inca de la clasa politica.
"Procentual, mai multi bulgari vin in vizita in Romania decat romani in Bulgaria!"
- Din stirile razlete aparute in presa nu-ti poti face o imagine cuprinzatoare asupra relatiilor dintre Romania si Bulgaria. Singura certitudine sunt turistii romani care trec Dunarea in sud, de parca ar sari peste sant. Dar, oficial, cum se vad la Sofia legaturile dintre nordul si sudul Dunarii, domnule ambasador?
- Cand mi-am prezentat scrisorile de acreditare presedintelui Basescu, la inceputul anului trecut, i-am spus ca ne aflam intr-un nou stadiu al relatiilor noastre. Numai in ultimii sase ani, comertul romano-bulgar a crescut de opt ori, de la cateva sute de milioane, la 2,5 miliarde de euro. Dar si contactul direct dintre oamenii reali a crescut extraordinar. Nu numai ca peste un milion de romani vin in Bulgaria, ca turisti, in fiecare an, dar si o jumatate de milion de turisti bulgari viziteaza anual Romania - ceea ce, luand in calcul populatia de 9 milioane a Bulgariei, inseamna ca, procentual, mai multi bulgari vin in Romania decat romani in Bulgaria! Acest amanunt nu prea este cunoscut si avertizeaza mediile politice si diplomatice din cele doua tari ca sunt cu mult in urma vietii reale. Sunt foarte bucuros ca, in 2010, am reusit sa ne trezim si sa crestem numarul contactelor la nivel politic: prim-ministrul Boc a fost in Bulgaria la sfarsitul lunii februarie; opt ministri bulgari s-au aflat la Bucuresti cu diverse ocazii; primul ministru bulgar, Borisov, s-a aflat la Bucuresti pe 8 noiembrie; presedintele Basescu a fost la Sofia, dupa sapte ani in care nici un presedinte roman nu a vizitat tara noastra. Acest lucru este foarte important, deoarece economiile tarilor noastre s-au dezvoltat foarte mult in ultimii ani, dar administratiile noastre nu au facut suficient pentru interconectarea lor. Pe de alta parte, romanii si bulgarii nu se cunosc prea bine, si de aceea nu folosesc toate posibilitatile care exista pentru a dezvolta relatiile multiple dintre ei.
- Descrieti, va rog, din perspectiva bulgara, criza economica. Cum si-a propus Bulgaria sa treaca peste dramatica situatie actuala?
- Desi nu e vorba de o criza a societatilor noastre, ci de o criza a comertului si a economiei europene si mondiale, problema nu este daca vom depasi criza, problema este cand. Bulgaria a iesit din recesiune si va obtine o crestere economica de 0,7% in acest an. Spre deosebire de Romania, care are o piata interna foarte mare, norocul Bulgariei este dependenta mai mare de piata europeana si, in special, de cea germana. Cand aceasta piata se invioreaza, imediat exporturile bulgare cresc, ajutandu-ne sa iesim din recesiune. Bulgarii se bucura, dar ei nu uita ca adevarata criza financiara usturatoare s-a abatut asupra tarii noastre in 1998. Atunci am fost obligati sa acceptam asa-zisul Consiliu Monetar si sa ne legam moneda de marca germana. Nu aveam voie sa cheltuim, pentru intretinerea administratiei la toate nivelele, mai mult de 40% din PIB. Pe de o parte, aceasta restrictie a fost buna, dar pe de alta parte, cand economia a explodat si ar fi putut ajunge la cresteri memorabile, am fost impiedicati sa consumam si sa ne dezvoltam. Se controlau deficitele, dar se puneau oprelisti dezvoltarii. In ultimii 12 ani, aceasta a fost scara de valori in limitele careia am oscilat.
"Leva a oferit investitiilor straine o garantie a stabilitatii"
- Ce s-a intamplat cu leva?
- Fiind legata de marca, leva a avut sansa de a fi, intr-un fel, legata si de euro... De la paritatea de unu la unu, a trecut la valoarea de doi la unu, aproximativ doua leva la un euro, si a ramas in acest balans stabil, de la introducerea monedei europene - visul oricarui investitor strain care, prin natura afacerilor, este obligat sa-si faca planuri de viitor. Leva a oferit investitiilor straine o predictibilitate fara cusur, o garantie a stabilitatii. Nu e de mirare ca si investitorii straini au gasit in tara noastra destinatii atractive de business. De altfel, insusi faptul ca recenta criza financiara si economica globala nu a afectat prea grav Bulgaria este unul dintre rezultatele stabilitatii levei. Cu toate acestea, rata actuala a somajului ramane destul de ridicata, de aproximativ 8%, si afecteaza aceleasi sectoare: constructii, imobiliare, administratie etc.
- Pentru multi romani, Bulgaria este un paradis al turismului. Cat la suta aduce acest sector in Produsul Intern Brut (PIB)?
- Circa 14-15%. Acesta este inca un sector care ne-a permis sa luptam cu criza. Am facut si greseli, construind statiuni de dimensiunea unor orase, asa cum s-a intamplat pe litoral, in sudul tarii, la Sunny Beach.
Un alt atu bulgaresc pe timp de criza au fost statiunile balneare. Bulgaria este a doua tara cea mai bogata in ape minerale din Europa, cu peste 600 de izvoare exploatabile comercial. La noi au fost restaurate si mentinute in folosinta toate statiunile vechi, gen Herculane, Buzias sau Borsec. Este vorba de sute de astfel de statiuni, multe din timpurile stapanirii romane asupra Peninsulei Balcanice, care asigura zeci de mii de locuri de munca si aduc sute de milioane de euro la buget (din pacate, imaginatia guvernantilor romani este foarte limitata; in timp ce reduc salariile cu 25%, ca sa mentina bugetul pe linia de plutire, zeci de statiuni balneare istorice - tot atatea surse fabuloase de venituri la stat - zac in ruina si degradare, iar izvoarele minerale tamaduitoare sunt lasate sa curga in sistemele de canalizare - n.red.).
O alta directie care atrage sute de mii de turisti straini este turismul cultural. Recente sapaturi arheologice au dezvaluit importante vestigii tracice, Bulgaria, ca si Romania, avand multe situri istorice de mare valoare. Fiind cele mai curate tari din Europa, Romania si Bulgaria ar trebui sa dezvolte, de asemenea, turismul ecologic, sa-si conserve in acest fel natura si sa ofere un model de dezvoltare intregii Europe (in timp ce Bulgaria a fost vizitata in 2010 de circa 4,5 milioane de turisti straini, paradisul de la nord de Dunare, numit Romania, abia daca a fost vizitat de 1,5 milioane de straini - n.red.).
"Guvernul bulgar nu a taiat, ci a inghetat salariile si pensiile"
- Are Bulgaria un acord de imprumut cu FMI?
- Nu a fost necesar, pentru ca guvernele anterioare ale tarii mele au creat o rezerva bugetara (nu este o rezerva a Bancii Nationale, ci a guvernului), de 8,5 miliarde de euro, atat de folositoare in vreme de criza! Jumatate a fost deja consumata in constructia de autostrazi si drumuri nationale - una dintre cele mai bune masuri anti-criza ce pot fi luate de un guvern.
- Pe langa infrastructura, ce alte masuri anti-criza a luat guvernul Bulgariei?
- Sprijinirea sistemului de sanatate si a sistemului de educatie. Din rezerva respectiva, guvernul a alocat suplimentar cate 400 de milioane de euro, atat spitalelor si policlinicilor, cat si scolilor si universitatilor, in vederea realizarii unor reforme destul de dificile. Ceea ce nu-i impiedica pe medici si pe asistente sa plece in Europa, unde sunt platiti mai bine. De asemenea, la capitolul financiar, guvernul va pastra cota unica de 10%, ca si TVA de 20%. Nu se va schimba nimic. Nu dorim sa generam inflatie si nici instabilitate investitionala.
- Imi imaginez ca, dispunand de o astfel de rezerva, guvernul n-a taiat salariile si pensiile bugetarilor...
- Fara indoiala: guvernul bulgar n-a taiat nimic. Salariile au fost, in schimb, inghetate, situatie care va fi continuata, probabil, si anul viitor. Nu au putut fi insa evitate reducerile de personal administrativ, diplomatic, ministerial etc., operate in fiecare birou, in fiecare ambasada si minister, la Presedintie si la Parlament. Spre exemplu, la Ministerul Afacerilor Externe a fost concediat 20% din personal. In Parlament, de asemenea, au fost reduse cheltuielile cu benzina, cu deplasarile, cu cazarea, cu mesele oficiale etc. Daca pana acum, fiecare deputat avea masina lui, acum cinci deputati sunt deserviti de o singura masina!
- Ca tara agrara, Bulgaria este un puternic concurent al Romaniei in zona. Cum ati rezolvat problema agricola, domnule ambasador?
- Ca si in Romania, dupa caderea comunismului, au fost retrocedate pamanturile fostilor proprietari. S-a petrecut, in principiu, un lucru bun, dar s-a creat o clasa de foarte mici proprietari, ai unor foarte mici parcele. Astazi, nici nu-i poti obliga sa le vanda, nici sa se asocieze si sa creeze cooperative de proprietari. Bulgarilor le place sa aiba bucatica lor de pamant. Din punct de vedere european, este bine, deoarece, ca si in Romania, avem peste un milion si jumatate de mici gospodarii ecologice din mosi stramosi, cu sol curat, asa cum in Europa nu mai exista. Din acest punct de vedere, Bulgaria si Romania ar trebui sa-si uneasca politicile de dezvoltare a agriculturii bio, pentru a deveni o forta de temut, dar si de admirat, la nivelul UE.
- Tinand seama ca in jurul nostru sunt tari care aspira la integrarea in UE, ce rol ar trebui sa joace Bulgaria si Romania, care detin deja experienta aderarii?
- Acesta este un lucru care ma preocupa in mod deosebit. Cele doua tari ale noastre, impreuna cu Grecia, ar trebui sa fie mult mai prezente in regiune, atat cu know-how-ul european, cat si cu afacerile de tip joint venture (societati mixte). Societatile noastre civile, dar si politicienii ar trebui sa inteleaga ca singuri in regiune nu ne putem dezvolta. Impreuna si numai impreuna, bulgarii si romanii au un rol istoric de jucat in Balcanii de Vest, in actiunea de apropiere a lor de structurile europene, in sustinerea si asistarea lor pe calea integrarii. In zece ani, tarile noastre vor fi mult mai puternice, mai admirate, mai pretuite de catre vecini, dar si mai prietene intre ele.
Domnului ambasador Valentin Radomirski ii puteti scrie la email: bulembassy@rdsmail.ro